{"id":4894,"date":"2010-06-14T07:36:56","date_gmt":"2010-06-14T05:36:56","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=4894"},"modified":"2010-06-14T07:39:45","modified_gmt":"2010-06-14T05:39:45","slug":"cosmar-in-praga-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=4894","title":{"rendered":"Co\u015fmar \u00een Praga [I]"},"content":{"rendered":"<p>-foileton-<br \/>\n<font color=green>(jidovul r\u0103t\u0103citor)<\/font><\/p>\n<p align=right>de Paul Belce<br \/>\n\t<em>Ahasverus &#038; Carina<\/em><\/p>\n<p align=justify>\tStuden\u0163ia nu este o perioad\u0103 propice pentru realizarea proiectelor cele mai intime, se g\u00e2ndea Marc, m\u0103cinat \u00eentre necesitatea de a-\u015fi g\u0103si un loc de munc\u0103 \u015fi via\u0163a boem\u0103 pe care o ducea. Fiecare oferta de munc\u0103 i se p\u0103rea banal\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de perspective: \u015fofer, muncitor necalificat \u00een construc\u0163ii, osp\u0103tar, agent de asigur\u0103ri \u015fi alte capcane \u00eentinse sensibilit\u0103\u0163ii sale artistice. Intr-un gest de frond\u0103, public\u0103 in cotidianul central praghez \u201cPrague Post\u201d urm\u0103torul anun\u0163 : \u201cMercenar intelectual, \u00eemi ofer serviciile\u201d. <!--more--><\/p>\n<p align=justify>\tDimineata devreme \u00eel trezi sunetul agasant al interfonului.  Se extrase cu greu de pe salteaua tare. Imbr\u0103c\u0103 buimac halatul \u015fi-\u015fi t\u00eer\u00ee picioarele \u00een \u015flapi p\u00e2n\u0103 la u\u015f\u0103, unde comut\u0103 pe voce. De cealalt\u0103 parte se auzi o voce h\u00e2r\u00e2it\u0103 care \u00eei transmise s\u0103 se prezinte la ora 19 pe strada N., la nr. 147, pentru un angajament. H\u00e2r\u00e2itul \u00eencet\u0103 iar Marc r\u0103mase cu sentimentul straniu c\u0103 este \u0163inta b\u0103t\u0103ii de joc a cuiva. \u201cSunt agen\u0163ii \u0103ia blestema\u0163i de v\u00e2nz\u0103ri, lua-i-ar dracul cu MLM-ul lor cu tot!\u201d \u00eenjur\u0103 nervos. Restul zilei \u015fi-l petrecu \u00eentr-o apatie total\u0103; abia mai pe sear\u0103 \u00eencepu s\u0103-i dea t\u00e2rcoale g\u00e2ndul c\u0103 e pe cale s\u0103 dea cu piciorul unei ocazii bune. Cum tot n-avea altceva mai bun de f\u0103cut, trase un du\u015f, se \u00eembr\u0103c\u0103 la repezeal\u0103 \u015fi o lu\u0103 pe jos c\u0103tre adresa indicat\u0103.<br \/>\n\tTotul a \u00eenceput \u00eentr-o camer\u0103 cu vedere la strad\u0103, \u00een capitala Cehiei. Aici, in spatele u\u015filor batante de o\u0163el \u015fi sticl\u0103, amintind de cele ale unei galerii de art\u0103, s-a derulat o poveste fantastic\u0103 ale c\u0103rei detalii \u015fi acum \u00eemi scap\u0103.  Pe de alt\u0103 parte, mobilierul putea fi altul. In camera zugravit\u0103 \u00een alb nu se aflau dec\u00e2t paturi suprapuse, imobilul servind drept hostel pentru numero\u015fii vizitatori ai centrului istoric. Ceea ce pot afirma cu certitudine este vechimea casei (sec. XVIII), a\u015fezat\u0103 \u00een r\u00e2nd cu alte cl\u0103diri din aceea\u015fi perioad\u0103, pe o strad\u0103 la poalele Cet\u0103\u0163ii.<br \/>\nMarc a fost invitat s\u0103 ia loc \u00een fa\u0163a unui birou din lemn masiv ocupat de un tip solid \u00een costum \u015fi i s-a \u00eenm\u00e2nat f\u0103r\u0103 o vorb\u0103 un plic sigilat care con\u0163inea detaliile misiunii propuse. Atunci cand Marc a \u00eentrebat despre ce este vorba \u015fi de ce i s-a dat acest plic, r\u0103spunsul primit nu a fost tocmai pe placul lui.\u201d Ce v\u0103 face s\u0103 crede\u0163i c\u0103 a\u015f accepta aceast\u0103 misiune dac\u0103 nu \u00eemi spune\u0163i cine sunte\u0163i \u015fi de ce m-a\u0163i ales pe mine?\u201d insist\u0103 Marc; \u00een acel moment ridic\u00e2nd capul \u015fi privindu-l fix \u00een ochi, tipul \u00een costum rosti \u00eencet \u201cdeschide plicul \u015fi vei \u00een\u0163elege!\u201d. La scurt timp dup\u0103 aceasta omul a p\u0103r\u0103sit \u00eenc\u0103perea pe o u\u015f\u0103 l\u0103turalnic\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-l pe Marc singur \u00een camer\u0103.<br \/>\nPlimb\u00e2ndu-se pe str\u0103zile aglomerate din centru, nedumerit de situa\u0163ie, Marc oscila \u00eentre dou\u0103 g\u00e2nduri..s\u0103 deschid\u0103 sau nu plicul. Firea lui curioas\u0103 nu a putut fi st\u0103p\u00e2nit\u0103 pentru mult timp \u015fi astfel s-a oprit \u00eentr-un local lini\u015ftit, slab populat \u015fi a citit con\u0163inutul.<br \/>\nSubiectul misiunii a fost suficient de conving\u0103tor \u00eenc\u00e2t s\u0103 accepte provocarea. Inca tot nu con\u015ftientiza motivul, de ce tocmai el fusese ales, totu\u015fi se p\u0103rea c\u0103 avea s\u0103 afle mai t\u00e2rziu r\u0103spunsul. Pe m\u0103sur\u0103 ce analiza con\u0163inutul plicului \u00ee\u015fi d\u0103dea seama c\u0103 mica sa extravagan\u0163\u0103 din ziar i-ar putea influen\u0163a cursul vie\u0163ii spre o direc\u0163ie \u00eenc\u0103 necunoscut\u0103 dar \u00een acela\u015fi timp palpitant\u0103.<br \/>\nCe nu \u015ftia el \u00eens\u0103, era c\u0103 aceast\u0103 misiune, ca orice provocare din via\u0163a unui om, avea s\u0103 \u00eel transforme iremediabil&#8230;cum anume? va decide el la momentul potrivit.<br \/>\nEra asa de concentrat asupra problemei \u00eenc\u00e2t nici nu observ\u0103 c\u0103 \u00een local \u015fi-au f\u0103cut apari\u0163ia doi prieteni cu care venise ini\u0163ial \u00een Praga, Luiza si Giorgio. Fata \u00eel z\u0103ri \u015fi se apropie de masa unde st\u0103tea absorbit de acea bucat\u0103 de h\u00e2rtie, \u015fi-i atrase aten\u0163ia : \u201cCe poate fi at\u00e2t de interesant \u00eenc\u00e2t nici nu observi c\u0103 am intrat \u00een local?\u201d.<br \/>\n Marc era pe de o parte pl\u0103cut surprins s\u0103 \u00eei vad\u0103, erau un reper familiar \u00een toat\u0103 incertitudinea care \u00eei d\u0103dea t\u00e2rcoale, pe de alt\u0103 parte se g\u00e2ndea s\u0103 porneasca in aceasta misiune singur&#8230;concluzia imediat\u0103 era c\u0103 nici un om inteligent nu se aventureaz\u0103 singur \u00eentr-un ora\u015f str\u0103in pentru misiuni enigmatice, \u015ftia c\u0103 nu este un drum care s\u0103 \u00eel fac\u0103 pe cont propriu.<br \/>\nOdat\u0103 luat\u0103 decizia, i-a pus \u00een tem\u0103 cu \u00eent\u00e2lnirea sa ciudat\u0103 cu acel domn misterios, \u015fi cu con\u0163inutul plicului, iar cei doi au fost de acord s\u0103 \u00eel \u00eenso\u0163easc\u0103 \u00een aceast\u0103 misiune.<br \/>\nDup\u0103 c\u00e2teva beri, au pornit pe str\u0103zile \u00eentunecate ale capitalei \u00een c\u0103utarea locului indicat \u00een instruc\u0163iuni, era vorba de Catedrala Sf. Vitus, a c\u0103rei construc\u0163ie a fost \u00eenceput\u0103 \u00eenc\u0103 din 1334, dar a fost finalizat\u0103 abia \u00een secolul XIX \u00een stil neogotic. Aceast\u0103 oper\u0103 de arhitectur\u0103, aparent foarte important\u0103 pentru praghezi este situat\u0103 \u00een centrul ora\u015fului vechi.<br \/>\nAtmosfera devenea tot mai ap\u0103s\u0103toare pe moment ce se apropiau de locul indicat, pu\u0163inii vizitatori se evaporaser\u0103, iar t\u0103cerea nop\u0163ii era punctat\u0103 doar de vuietul Vltavei \u015fi de murmurul indefinit al ora\u015fului de sub poalele Cet\u0103\u0163ii.\t<\/p>\n<p align=justify>\n\tPraga este un loc demonizat. Ii auzeai respir\u00e2nd din spatele zidurilor vechi, a ferestrelor z\u0103brelite, furi\u015f\u00e2ndu-se pe str\u0103zile \u00eein care \u00een mijlocul zilei nu int\u00e2lneai \u0163ipenie de om. Parc\u0103 fiecare conversa\u0163ie devenea ipocrit\u0103 \u015fi purta c\u0103tre realit\u0103\u0163i ascunse ale spiritului mercantil. Un ora\u015f de negustori, asta era Praga. Nu este deci de mirare c\u0103 \u00een plimbarea celor trei s-au petrecut lucruri uimitoare, care \u00eens\u0103 n-au fost asimilate la momentul respectiv. \u015ei cum ar fi fost preg\u0103ti\u0163i pentru confruntarea de energii \u015fi goana care i-a urmat, c\u00e2nd fiecare suferea de o alterare a percep\u0163iei? Marc se ame\u0163ise de la berile b\u0103ute pe stomacul gol, iar Luiza valsa de colo-colo, cuprins\u0103 de euforia unei pastile de un anumit tip. (\u00cemi vine sa \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez lumea, s-o sugrum \u015fi s-o fac s\u0103 renasc\u0103 mai bun\u0103, mai pur\u0103), \u00eei m\u0103rturisea ea lui Marc \u00een clipele \u00een care r\u0103m\u00e2neau singuri, Giorgio fiind prea ocupat cu manevrarea sofisticatului aparat de fotografiat. Sunt at\u00e2\u0163ia suferinzi pe lumea asta, \u015fi animale \u00een captivitate, suspina ea \u00een continuare, iar Marc, afi\u015f\u00e2nd acea bun\u0103-dispozi\u0163ie sadic\u0103 ce nu-l p\u0103r\u0103sea niciodat\u0103, o lua peste picior zic\u00e2nd : \u201cAsa-i c\u0103 te sim\u0163i mai hippie? Bun trip\u201d.<br \/>\n\tAjunsi in fata Catedralei, au fost cuprin\u015fi de o uimire cvasi-religioas\u0103 : era un muzeu al trufiei umane, cu turlele \u00eennegrite \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se ca ni\u015fte harpoane \u00eenspre cer, s\u0103ge\u0163i \u00eenfipte \u00een trupul lui Dumnezeu; arhitectura dantelat\u0103 a corni\u015felor \u015fi garguii care o str\u0103juiau creeau o senza\u0163ie de fascinare, de vertij. Pozi\u0163ia fiec\u0103rei statui era anun\u0163at\u0103 de o d\u00e2r\u0103 neagr\u0103 l\u0103sat\u0103 de ploaia ce se scurgea prin gura m\u0103cinat\u0103 de intemperii a creaturii impietrite. Dedesubtul garguiului, Marc tr\u0103ia sentimentul cel mai aproape de transcenden\u0163\u0103 : senza\u0163ia c\u0103 privea ni\u015fte tr\u0103s\u0103turi contorsionate \u015fi ochii goi, prin care se scurgea noaptea lichid\u0103. St\u0103tea cu ochii holba\u0163i, ca pentru a imortaliza succesiunea  ritualului pe care \u015fi-l imaginase, \u015fi \u00een prelungirea acelei deschideri a c\u0103scat gura, spre a prinde acea pic\u0103tura de ap\u0103 rev\u0103rsat\u0103 din f\u0103lcile demonului.<br \/>\n\t\u00cen f\u00e2nt\u00e2na de l\u00e2ng\u0103 catedral\u0103 lumina reflectoarelor se transform\u0103 \u00een volute spectrale, asemenea umbrelor f\u0103r\u0103 chip care plutesc pe apele verzui. Marc plonjeaz\u0103 cu picioarele goale \u00een apa \u00eenghe\u0163at\u0103, c\u0103ut\u00e2nd b\u0103nu\u0163ii ce sclipesc pe fund. Un fascicul de lumin\u0103 orbitoare \u00eei arde retina, \u015fi posesorul vocii h\u00e2r\u00e2ite care \u00eei anun\u0163ase dis-de-diminea\u0163\u0103 \u00eenceputul aventurii \u00eel someaz\u0103 :<br \/>\n&#8211;\tHei, nu te mai juca! Voi trei, veni\u0163i cu mine!<br \/>\nRecunoscu uniforma neagr\u0103 \u015fi galoanele ro\u015fii ale paznicului Citadelei. Deci \u015fi \u0103sta face parte din scenariu, cuget\u0103 Marc. Nu avu timp de reflec\u0163ii mai elaborate ; f\u0103cur\u0103 c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u00eenspre un gang lateral. \u00cen semi\u00eentunericul firidei se desena dreptunghiul unei u\u015fi masive de fier \u00eencrustat\u0103 cu arabescuri, peste care se a\u015fternuse patina timpului ; paznicul alese o leg\u0103tur\u0103 de chei (mult prea noi dup\u0103 lucirile pe care le aruncau, observ\u0103 Giorgio, atent la detalii) \u015fi descuie u\u015fa, care se d\u0103du \u00een l\u0103turi cu un sc\u00e2r\u0163\u00e2it abia perceptibil, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 o scar\u0103 \u00een spiral\u0103. Cu un gest poruncitor \u015fi oarecum galant, \u00eei f\u0103cu semn lui Marc s\u0103 intre.<br \/>\nC\u00e2nd p\u0103\u015fi pe scara catedralei, era \u00eentuneric bezn\u0103. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva pa\u015fi Marc se \u00eempiedic\u0103 \u015fi c\u0103lc\u0103 \u00een ceva moale care sc\u00e2nci. \u00cenghe\u0163\u0103 instantaneu : I se p\u0103ru c\u0103 recunoa\u015fte \u00een mog\u00e2ldea\u0163a abia vizibil\u0103 un pui de om.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>-foileton- (jidovul r\u0103t\u0103citor) de Paul Belce Ahasverus &#038; Carina Studen\u0163ia nu este o perioad\u0103 propice pentru realizarea proiectelor cele mai intime, se g\u00e2ndea Marc, m\u0103cinat \u00eentre necesitatea de a-\u015fi g\u0103si un loc de munc\u0103 \u015fi via\u0163a boem\u0103 pe care o ducea. Fiecare oferta de munc\u0103 i se p\u0103rea banal\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de perspective: \u015fofer, muncitor [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,585,75],"tags":[1120,1149,1122,76],"class_list":["post-4894","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-27","category-jidovul-ratacitor","tag-articole","tag-egophobia-27","tag-jidovul-ratacitor","tag-paul-belce"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1gW","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4894","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4894"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4894\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4897,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4894\/revisions\/4897"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4894"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4894"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4894"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}