{"id":5032,"date":"2010-06-15T07:24:27","date_gmt":"2010-06-15T05:24:27","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=5032"},"modified":"2010-06-15T07:26:35","modified_gmt":"2010-06-15T05:26:35","slug":"tendinta-de-accedere-la-%c2%a0constiinta-de-verticalitate-a-personajului-visniecian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=5032","title":{"rendered":"Tendin\u0163a de accedere la \u00a0con\u015ftiin\u0163a de verticalitate <\/em>a personajului vi\u015fniecian"},"content":{"rendered":"

de Luiza Mitu<\/p>\n

\n\u201cFrumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt\u201d este una dintre acele scrieri care ridic\u0103 de la prima lectur\u0103 probleme de interpretare. De aceea este nevoie, obligatoriu, de o a doua, a treia, a patra recitire. Am ales \u00a0piesa \u00een special pentru c\u0103 este abordat\u0103 \u00eentr-o viziune oarecum atipic\u0103<\/em> pentru panoplia de dramaturg a lui Vi\u015fniec, dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi afirm\u0103, dar \u015fi pentru c\u0103 acesta renun\u0163\u0103 la gandul de a mai scrie pentru a demasca<\/em> ceva. Frumoasa c\u0103l\u0103torie<\/em>\u2026se na\u015fte din teama de a nu-\u015fi altera propria literatur\u0103 \u015fi din nevoia acut\u0103 de a-\u015fi redob\u00e2ndi libertatea pur\u0103 a actului scriitoricesc.<\/p>\n

\nUr\u015fii panda<\/em>\u2026, cum \u00eei place dramaturgului s\u0103-\u015fi alinte piesa, \u00eencepe s\u0103 fie scris\u0103 la Londra, unde, \u00eentre august 1988 \u015fi octombrie 1999 a lucrat ca ziarist la Sec\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 de la BBC. \u00a0Scrie primul act dorind s\u0103 abordez o poveste de dragoste\u2026\u00een stil realist, aproape \u00een stilul teatrului de bulevard. M\u0103 incita ideea unei pove\u015fti de dragoste care \u00eencepe a\u015fa, cu un b\u0103rbat trezindu-se diminea\u0163a \u015fi descoperind o femeie frumoas\u0103 \u015fi necunoscut\u0103 \u00een patul s\u0103u<\/em>.[1]<\/a> Dar, nemul\u0163umit de registrul realist \u00een care se dezvolt\u0103 piesa, renun\u0163\u0103 la ea, urm\u00e2nd s\u0103 o reia abia peste cinci ani.\u00centre timp, \u00eencepe s\u0103 scrie \u00een limba francez\u0103: m-am apucat s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 franceza ca un \u015fcolar[2]<\/a><\/em> \u015fi \u00een 1992 scrie prima piesa \u00een aceast\u0103 limb\u0103. Constr\u00e2ns de imposibilitatea de a jongla cu un vocabular bogat din cauz\u0103 c\u0103 nu st\u0103p\u00e2nea foarte bine limba franceza, Vi\u015fniec \u00eencearc\u0103 un alt fel de experien\u0163\u0103 stilistic\u0103 \u00een urma c\u0103reia reu\u015fe\u015fte s\u0103 ating\u0103 un soi de rigoare a exprim\u0103rii. Replicile personajelor sunt scurte, frazele aerate<\/em> cu accent pe valoarea intrinsec\u0103 a cuvantului \u015fi pe curba dramatic\u0103, chiar pe bog\u0103\u0163ia nespusului uneori,valorizarea t\u0103cerii, exacerbarea misterului, punerea \u00een valoare a sunetului pur \u015fi a cuv\u00e2ntului ie\u015fit din carcasa gramaticii\u2026[3]<\/a><\/em> Varianta final\u0103 a piesei iese la lumin\u0103 prin 1993-1994 \u015fi este tip\u0103rit\u0103 la o prestigioas\u0103 editur\u0103 din Fran\u0163a, Actes-Sud Papiers. Piesa cunoa\u015fte chiar \u00een 1994 o prim\u0103 montare f\u0103cut\u0103 de compania Pli Urgent, din Fran\u0163a, la Festivalul de la Avignon (Off), \u00een regia lui Christian Auger. Frumoasa c\u0103l\u0103torie<\/em>\u2026 a cunoscut peste zece mont\u0103ri numai \u00een Fran\u0163a, ea fiind jucat\u0103 \u015fi \u00een \u0163\u0103ri \u00a0precum: Romania, Moldova, Germania, Anglia, Italia, Belgia (crea\u0163ie radiofonic\u0103), Elve\u0163ia, Ungaria, Croa\u0163ia (crea\u0163ie radiofonic\u0103), Brazilia, Canada, Islanda, Danemarca, Estonia, Spania, Ucraina, Rusia, Japonia, Iran.<\/p>\n

\nCa prim impact cu textul propriu-zis, lectorul este supus unui exerci\u0163iu upani\u015fadic, a sta \u015fi a asculta<\/em>, urmat apoi de un exerci\u0163iu oniric care solicit\u0103 foarte mult con\u015ftiinta vis\u0103toare. De altfel, la \u00eenceputul piesei este precizat timpul necesar pentru dospire: nou\u0103 nop\u0163i. O interpretare interesant\u0103 pornind de la \u00eentrebarea De ce noua nop\u0163i<\/em>? o face Irinis Mirincioiu \u00eentr-un articol intitulat Glose de c\u0103l\u0103torie<\/em>, articol care constituie \u015fi postfa\u0163a volumului: Deoarece 9 este simbolul idealismului, al noble\u0163ei sentimentelor, al sublim\u0103rii instinctelor. Simbolizeaz\u0103 accesul la primul grad al cunoasterii divine. Are valoare ritual\u0103. 9 este m\u0103sura gesta\u0163iilor, a c\u0103utarilor fructuoase \u015fi simbolizeaz\u0103 \u00eencununarea eforturilor, des\u0103v\u00e2r\u015firea unei crea\u0163ii.[4]<\/a><\/em> Dac\u0103 Irinis Mirincioiu abordeaz\u0103 piesa dintr-o perspectiv\u0103 a valen\u0163elor simbolice, eu am apelat la o fenomenologie a imagina\u0163iei pentru a \u00een\u0163elege mecanismul pe care Vi\u015fniec \u00eel pune \u00een func\u0163iune \u00een momentul \u00een care \u00ee\u015fi construie\u015fte personajele. Am imaginat un soi de treapt\u0103 vertical\u0103, verticalitate asigurat\u0103 de polaritatea pivni\u0163\u0103-pod<\/em> care \u00een pies\u0103 va reprezenta cele dou\u0103 st\u0103ri de a fi<\/em> ale personajului, mai precis, pendularea acestuia \u00eentre ira\u0163ionalitate- ra\u0163ionalitate. Cu alte cuvinte, am \u00eencercat s\u0103 demonstrez, aplic\u00e2nd o gril\u0103 de lectur\u0103 bachelardian\u0103, tendin\u0163a de accedere la o con\u015ftiin\u0163\u0103 de verticalitate<\/em> a personajului vi\u015fniecian.<\/p>\n

\nStructura piesei este circular\u0103. Primele dou\u0103 secven\u0163e au ca moment de desf\u0103\u015furare diminea\u0163a care corespunde unui plan de referin\u0163\u0103 real, concret, fiind urmat apoi de cele nou\u0103 nop\u0163i, echivalente a unui plan imaginar, abstract. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput cele dou\u0103 personaje se afl\u0103 \u00eentr-o stare de incertitudine: \u00cenc\u0103pere \u00een dezordine.Un pat. Dou\u0103 corpuri abia profilate sub o cuvertur\u0103.El \u00eencepe s\u0103 se mi\u015fte.Face eforturi s\u0103 se trezeasc\u0103.Simte un parfum ciudat, necunoscut.Deschide ochii, dar nu prea reu\u015fe\u015fte s\u0103-i \u0163in\u0103 deschi\u015fi.\u00cenchide ochii \u015fi a\u015fteapt\u0103. Aude o respira\u0163ie care nu-i a sa. Deschide ochii din nou, \u00eentinde m\u00e2na \u015fi atinge u\u015for cel\u0103lalt corp \u00eentins l\u00e2ng\u0103 el. Stupefac\u0163ie…Trage \u00eencet cuvertura \u015fi prive\u015fte cel\u0103lalt corp: este o femeie[5]<\/a>. <\/em>Prezen\u0163a fizic\u0103 a celor doi este abia perceptibil\u0103, cre\u00e2nd senza\u0163ia unor corpuri foarte aproape de evaporare. Primul detaliu care atrage (sau ar trebui (sic!) aten\u0163ia este \u00eenc\u0103perea \u00een dezordine. Ne punem \u00eentrebarea: ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een aceast\u0103 camer\u0103, putem asocia atmosfera din camer\u0103 cu starea derutant\u0103 \u00een care se afl\u0103 cele dou\u0103 personaje \u015fi mai ales de ce personajele par s\u0103 fac\u0103 eforturi pentru a se trezi. La o prim\u0103 citire am fi tenta\u0163i s\u0103 credem c\u0103 cei doi se trezesc dup\u0103 o noapte furtunoas\u0103<\/em> \u00eentr-o stare de mahmureal\u0103, stare care poate fi u\u015for argumentat\u0103 prin text. Cei doi par s\u0103 se fi cunoscut, dup\u0103 m\u0103rturisirea personajului feminin, printr-un prieten comun, Kiki, mare colec\u0163ionar de vinuri, la inaugurarea barului Atmosfer\u0103<\/em>. Numele barului nu este nici el \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ales, ci face aluzie la spa\u0163iul ce\u0163os, ambiguu \u00een care se afl\u0103 cei doi. \u00cens\u0103, acest prim efect se pierde pe parcursul piesei. Raportarea textului doar la acest posibil plan real este de la \u00eenceput un fiasco. Piesa propune un exerci\u0163iu de evadare \u00een oniric, aceasta fiind singura modalitate prin care textul cap\u0103t\u0103 un sens logic. Irinis Mirincioiu, \u00een demonstra\u0163ia ei vorbe\u015fte despre drumul invers pe care \u00eel parcurg cei doi, care \u00een interpretarea poetei se identific\u0103 cu Adam \u015fi Eva, nu c\u0103tre p\u0103cat, ci c\u0103tre accederea la perfec\u0163iune[6]<\/a><\/em>. Aceast\u0103 interpretare este o posibil\u0103 citire a piesei. Traseul pe care eu l-am imaginat porne\u015fte chiar de la didascaliile de mai sus. \u00cenc\u0103perea \u00een dezordine am asociat-o cu \u00eens\u0103\u015fi con\u015ftiin\u0163a personajului. Cuvertura nu poate lua \u00een acest caz dec\u00e2t forma giulgiului, iar cele dou\u0103 trupuri abia profilate nu pot fi dec\u00e2t spiritele celor doi, care printr-un proces de tranzi\u0163ie au reu\u015fit s\u0103 accead\u0103 la o treapt\u0103 de cuno\u015ftere superioar\u0103 condi\u0163iei lor anterioare. \u00cen acest fel putem argumenta starea de amnezie aproape total\u0103 a personajului masculin care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se identifice prin localizarea \u00een spa\u0163iu: El: Cine e\u015fti? \/ Ea: Eu? El: Ne cunoa\u015ftem? Ea: Nu prea. \/El: Unde suntem aici? La tine? Ea: Nu. Suntem la tine. El: Imposibil\u2026 El: \u015ei ce naiba facem aici? Ea: Nu \u015ftiu. \u2026 El: Visez sau sunt treaz? Ea: Visezi.\/ Ea: Ce ai? El: O greutate-n cap\u2026 Oare mai sunt viu? Ea: N-ai aerul.[7]<\/a><\/em>Personajul feminin aminte\u015fte prin comportamentul ei de acela al C\u0103l\u0103uzei<\/em> lui Tarkovski. Ea pare s\u0103 aib\u0103 o cunoa\u015ftere apriori a lucrurilor. Totu\u015fi, starea de confuzie se r\u0103sfr\u00e2nge asupra am\u00e2ndurora \u015fi vine mai ales din imposibilitatea de a distinge no\u0163iunea de spa\u0163iu de cea de timp. Spa\u0163iul se repliaz\u0103 \u00een om, iar timpul se comprim\u0103. De\u015ftept\u0103torul nu se mai afl\u0103 la locul lui, ceea ce constituie un prim semnal al faptului c\u0103 timpul se preg\u0103te\u015fte s\u0103 evolueze sub un alt chip<\/em>.[8]<\/a> Ea ( privind \u00een jur): Unde-i de\u015ftept\u0103torul meu? El ( cu un gest ma\u015final, \u00eentinde m\u00e2na \u015fi pip\u0103ie pe jos): Care de\u015ftept\u0103tor? Eu n-am de\u015ftept\u0103tor. \u2026 Dac\u0103 \u00een\u0163eleg bine\u2026 \u0103sta-i obiceiul t\u0103u\u2026c\u00e2nd te culci a\u015fa, prin necunoscut, ai \u00eentotdeauna un de\u015ftept\u0103tor cu tine? Ea: Da. \u015ei am nevoie de el. El ( dup\u0103 ce a mai pip\u0103it pu\u0163in pe jos): P\u0103i\u2026 trebuie s\u0103 fie mai degrab\u0103 pe partea ta, de\u015ftept\u0103torul \u0103sta al t\u0103u. Ea: Nu-i. El: Atunci\u2026 a intrat \u00een p\u0103m\u00e2nt pe vecie.[9]<\/a><\/em> Cei doi experimenteaz\u0103 o alchimie a spa\u0163iilor intermediare. A fi aici \u015fi acolo \u00een acela\u015fi timp \u00eenseamn\u0103 a atinge absolutul<\/em>, ne spune Gaston Bachelard \u00een Poetica spa\u0163iului<\/em>. Personajul lui Vi\u015fniec d\u0103 \u00eens\u0103 gre\u015f. Prins \u00eentre limitele acestor spa\u0163ii, el \u00ee\u015fi pierde centralitatea. Eul se disemineaz\u0103. Singura cale de a se re\u00eentregi este claustrarea \u00eentr-unul din spa\u0163iile posibilit\u0103\u0163ii de a fi: negarea spa\u0163iului fizic \u015fi alegerea unui spa\u0163iu nedefinit. Singur\u0103tatea \u00eenchis\u0103 neag\u0103 lumea[10]<\/a><\/em>: Vocea din spatele u\u015fii: Domnule Renescu\u2026\/ El ( cu voce tare): Nu e nimeni aici! Nimeni! (\u00cen \u015foapt\u0103) Spune-le! Spune-le c\u0103 nu e nimeni nic\u0103ieri! Ea ( tare): Nu suntem deloc aici! El: Spune-le c\u0103 nu suntem deloc nic\u0103ieri! Ea (ascunz\u00e2ndu-se al\u0103turi de el sub cuvertur\u0103, \u00een timp ce El stinge ultima lamp\u0103, veioza de pe noptier\u0103): Nu suntem deloc, suntem nic\u0103iri!<\/em> [11]<\/a> Schimb\u00e2nd spa\u0163iul, p\u0103r\u0103sind spa\u0163iul sensibilit\u0103\u0163ilor obi\u015fnuite, intri \u00een comunicare cu un spa\u0163iu psihic \u00eenoitor.[12]<\/a><\/em> Comunicarea cu un astfel de spa\u0163iu se face prin t\u0103cere. T\u0103cerea sugereaz\u0103 sentimentul spa\u0163iilor nem\u0103rginite.[13]<\/a> <\/em>Complet ad\u00e2ncit \u00een intelect personajul face o incursiune \u00een spa\u0163iul amintirii-vis. C\u0103derea \u00een memorie este posibil\u0103 datorit\u0103 unui miros-limit\u0103, buchetul vinului: El: Tot ce-mi amintesc e c\u0103 la un moment dat cineva a deschis o sticl\u0103 de vin rar, negru, cu nume ciudat\u2026un vin vechi\u2026Cred c\u0103 avea v\u00e2rsta mea, era din o mie nou\u0103 sute cincizeci \u015fi\u2026\u015ei imediat dup\u0103 aia\u2026parc\u0103 m-a aspirat o gaur\u0103 neagr\u0103<\/em>.[14]<\/a> Ce seminfic\u0103 \u00een fond acest vin? Este un corp viu \u00een care se afl\u0103 \u00een echilibru spiritele cele mai diferite, spiritele zbur\u0103toare \u015fi spiritele care at\u00e2rn\u0103 greu, \u00eent\u00e2lnirile dintre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt.[15]<\/a> <\/em>Vinul este un lichid creator p\u0103strat \u00een pivni\u0163\u0103. \u00cen intimitatea textului, pivni\u0163a echilaveaz\u0103 cu incon\u015ftientul personajului masculin. Vis\u00e2nd la ea, personajul se racordeaz\u0103 la ira\u0163ionalitatea profunzimilor: El : Oh\u2026 cum ai intrat? ( <\/em>este vorba de camera \u00een care cei doi petrec cele nou\u0103 nop\u0163i) Era cheia de la pivni\u0163\u0103<\/em>. Cu alte cuvinte, Ea este cea care controleaz\u0103 Incon\u015ftientul. Ea este Memoria Lui.<\/p>\n

\nVi\u015fniec creaz\u0103 subtextual dou\u0103 personaje abstracte, Memoria \u015fi Incon\u015ftientul, care func\u0163ioneaz\u0103 ca un tot unitar. Putem spune c\u0103 El a g\u0103sit \u00een sf\u00e2r\u015fit un nume pentru Ea, care nu se poate numi nici Cristina, nici Matilda, nici Ivona, nici m\u0103car Sonia. Ea se va numi Memorie: El (b\u00e2iguind): Tu\u2026tu\u2026tu nu te po\u0163i numi Sonia. Ea: M\u0103 numesc cum vrei tu, e\u015fti mul\u0163umit?…\u0162i-am spus doar, n-ai dec\u00e2t s\u0103-mi alegi un nume. Ea – <\/em>Memoria este cea care \u00eel va ghida pe El-Incon\u015ftientul, Imemorialul, spre verticalitate.<\/p>\n

\nAbstractizate, depersonalizate, cele dou\u0103 spirite care at\u00e2rn<\/em>\u0103 greu<\/em> acced la starea de spirite zbur\u0103toare<\/em>. Trecerea de la o stare de cunoa\u015ftere la alta se face prin ini\u0163iere. Fiin\u0163a pe care Ea i-o face cadou, a c\u0103rei form\u0103 nu poate fi definit\u0103, dar a c\u0103rei prezen\u0163\u0103 poate fi privit\u0103, este o fiin\u0163\u0103 superioar\u0103 care a parcurs toate treptele necesare trecerii dincolo de spa\u0163iul fizic. Aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 indefinibil\u0103 reprezint\u0103 concentrarea celor cinci sim\u0163uri ale personajului, sim\u0163uri care se amplific\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce se apropie de ultima treapt\u0103 a verticalit\u0103\u0163ii: El: Dar \u00ee\u0163i jur c\u0103 e adev\u0103rat\u2026Aud pa\u015fii, vocile, respira\u0163iile\u2026Chiar \u015fi insectele din pere\u0163i\u2026Mai ales c\u00e2nd e \u00eentuneric\u2026De c\u00e2tva timp, toate sunetele din cl\u0103direa asta se intersecteaz\u0103 \u00een creierul meu\u2026Chiar \u015fi atunci c\u00e2nd toat\u0103 lumea tace, o aud cum tace<\/em>.[16]<\/a> Spa\u0163iul \u00een care se afl\u0103 personajul se dubleaz\u0103 cu con\u015ftiin\u0163a existen\u0163ei lui. Eul este spa\u0163iul, eul este totul: El: \u2026eu sunt nic\u0103ieri \u015fi peste tot.<\/em>[17]<\/a> Abia acum c\u00e2nd spiritele care at\u00e2rn\u0103 greu<\/em> s-au contopit cu spiritele zbur\u0103toare<\/em> \u2013 echilibrul dintre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt, respectiv Inco\u015ftient-Memorie, poate fi stabilit. Cele dou\u0103 personaje ating prin c\u0103s\u0103torie ultima treapt\u0103 de accedere la o con\u015ftiin\u0163\u0103 a verticalit\u0103\u0163ii. C\u0103s\u0103toria celor doi se oficiaz\u0103 pe acoperi\u015f, \u00een zona ra\u0163ional\u0103 a proiectelor intelectualizate[18]<\/a><\/em>, unde toate g\u00e2ndurile sunt clare. El: Vreau s\u0103 te iau de so\u0163ie. Ea: Foarte bine. El: Putem urca pe acoperi\u015f, dac\u0103 vrei. Ea: Da, vreau.[19]<\/a> <\/em>N umai c\u0103 personajul lui Vi\u015fniec e\u015fueaz\u0103 din nou, arunc\u00e2ndu-se \u00een gol: Am\u00e2ndoi se arunc\u0103 \u00een gol, \u0163in\u00e2ndu-se de m\u00e2n\u0103, \u00eentr-o plutire lin\u0103.[20]<\/a> <\/em>Trecerea dinspre un plan de cunoa\u015ftere spre altul se face prin c\u0103deri succesive ale fiin\u0163ei \u00eenspre centrul ei. Aceste c\u0103deri nu sunt dec\u00e2t o infinitate de posibilit\u0103\u0163i de a fi ale fiin\u0163ei, ale repetabilit\u0103\u0163ii ei: Ea: Care-i animalul pe care \u00eel \u00eendr\u0103geai cel mai mult c\u00e2nd erai copil? El: Ursul panda. Ea: Spune-mi un ora\u015f unde \u0163i-ar fi pl\u0103cut s\u0103 tr\u0103ie\u015fti. El: Frankfurt. E acolo o frumoas\u0103 gr\u0103din\u0103 zoologic\u0103. Ea: Bine. Atunci \u00een via\u0163a viitoare vei fi un urs panda. El: \u015ei tu? Eu voi veni s\u0103 te vizitez la Frankfurt.<\/em>[21]<\/a><\/p>\n

\n <\/em>Intertextualitatea cu poezia, Lacustr\u0103<\/em>, a lui George Bacovia confirm\u0103\u00a0 filosofia pe care o imagineaz\u0103 dramaturgul, c\u0103derea – ca mod de a fi \u00een lume. \u015ei ce altceva poate semnifica versul aud materia pl\u00e2ng\u00e2nd<\/em> dac\u0103 nu o muzic\u0103 a c\u0103derii \u00een c\u0103derea \u00eens\u0103\u015fi<\/em>?[22]<\/a><\/p>\n

\n

[1]<\/a> Matei Vi\u015fniec, Ur\u015fii panda<\/em>, vol. Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt & Femeia \u0163int\u0103 \u015fi cei zece aman\u0163i<\/em>, Paralela 45, 2009, p. 148<\/p>\n

[2]<\/a> Idem, p. 148<\/p>\n

[3]<\/a> Ibidem, p. 149<\/p>\n

[4]<\/a> Irinis Mirincioiu, Glose de c\u0103l\u0103torie<\/em>, vol. Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt & Femeia \u0163int\u0103 \u015fi cei zece aman\u0163i<\/em>, Paralela 45, 2009, p. 151<\/p>\n

[5]<\/a> Matei Vi\u015fniec, Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt<\/em>, Paralela 45, Pite\u015fti, 2009, p. 7<\/p>\n

[6]<\/a> Irinis Mirincioiu, Glose de c\u0103l\u0103torie<\/em>, vol. Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist <\/em> care avea o iubit\u0103 la Frankfurt & Femeia \u0163int\u0103 \u015fi cei zece aman\u0163i<\/em>, Paralela 45, Pite\u015fti, 2009, p.<\/p>\n

[7]<\/a> Matei Vi\u015fniec, Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt & Femeia \u0163int\u0103 \u015fi cei zece aman\u0163i<\/em>, Paralela 45, Pite\u015fti, 2009, P.<\/p>\n

[8]<\/a> Roxana-Mariana S\u00e2nescu, Situa\u0163ii, forme \u015fi tehnici ale dialogului \u00een teatrul lui Matei Vi\u015fniec,<\/em>Tipo
\nMoldova, Ia\u015fi, 2008,\u00a0 p.24<\/p>\n

[9]<\/a> Matei Vi\u015fniec, Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la <\/em>
\n Frankfurt,<\/em> Paralela 45, Pite\u015fti, 2009, p. 8-9<\/p>\n

[10]<\/a> Gaston Bachelard, Poetica spa\u0163iului<\/em>, Paralela 45, Pite\u015fti, p. 140<\/p>\n

[11]<\/a> Matei Vi\u015fniec, Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxopfonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt & Femeia \u0163int\u0103 \u015fi cei zece aman\u0163i<\/em>, Paralela 45, Pite\u015fti, 2009, p. 25<\/p>\n

[12]<\/a> Gaston Bachelard, Poetica spa\u0163iului<\/em>, Paralela 45, Pite\u015fti, 2005, p. 203<\/p>\n

[13]<\/a> Idem, p. 245<\/p>\n

[14]<\/a> Matei Vi\u015fniec, Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt & Femeia \u0163int\u0103 \u015fi cei zece aman\u0163i<\/em>, Paralela 45, Pite\u015fti, 2009, p.9<\/p>\n

[15]<\/a> Gaston Bachekard, Poetica spa\u0163iului<\/em>, Paralela 45, Pite\u015fti, 2005, p. 265.<\/p>\n

[16]<\/a> Matei Vi\u015fniec, Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxophonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt & Femeia-\u0163int\u0103 \u015fi cei zece aman\u0163i<\/em>, Paralela 45, Pite\u015fti, 2009, p.39<\/p>\n

[17]<\/a> Idem, p.50<\/p>\n

[18]<\/a> Gaston Bachelard, Poetica spa\u0163iului<\/em>, Paralela 45, Pite\u015fti, 2005, p. 27<\/p>\n

[19]<\/a> Ibidem, p.54<\/p>\n

[20]<\/a> Matei Vi\u015fniec, Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la <\/em> Frankfurt & Femeia \u0163int\u0103 \u015fi cei zece aman\u0163i,<\/em> Paralela 45, Pite\u015fti, 2009, p. 54.<\/p>\n

[21]<\/a> Ibidem, p.58<\/p>\n

[22]<\/a> Ibidem, p.57<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Luiza Mitu \u201cFrumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt\u201d este una dintre acele scrieri care ridic\u0103 de la prima lectur\u0103 probleme de interpretare. De aceea este nevoie, obligatoriu, de o a doua, a treia, a patra recitire. Am ales \u00a0piesa \u00een special pentru c\u0103 este abordat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,585],"tags":[1113,1149,546,606],"class_list":["post-5032","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-27","tag-critica","tag-egophobia-27","tag-luiza-mitu","tag-matei-visniec"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1ja","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5032","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5032"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5032\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5035,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5032\/revisions\/5035"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5032"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5032"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5032"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}