{"id":5036,"date":"2010-06-15T07:38:20","date_gmt":"2010-06-15T05:38:20","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=5036"},"modified":"2010-06-15T07:39:11","modified_gmt":"2010-06-15T05:39:11","slug":"usanas-%e2%80%93-kay-us-%e2%80%93-luceafarul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=5036","title":{"rendered":"Usanas \u2013 Kay Us \u2013 Luceaf\u0103rul"},"content":{"rendered":"

[text ap\u0103rut ini\u0163ial \u00een revista Steaua, Cluj, an XXXVI, nr. 1, 1985, pp.17-18 sub titlul \u201eMahabharata<\/em> \u2013 o surs\u0103 posibil\u0103 a Luceaf\u0103rului<\/em>\u201d]<\/p>\n

(restitutio)<\/font><\/p>\n

de Amita Bhose<\/p>\n

\nTeoria migra\u0163iunii miturilor, lansat\u0103 de Teodor Benfey \u00een 1859, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 toate miturile lumii \u00ee\u015fi au originea \u00een India, se apropie de un proverb bengalez: ceea ce nu exist\u0103 \u00een Mahabharata <\/em>nu exist\u0103 nic\u0103ieri. De\u015fi descoperirea unei legende mai vechi \u00een Africa \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i ale globului a invalidat aceast\u0103 teorie, ideea marelui indianist, \u00eentemeiat\u0103 pe faptele cunoscute atunci, con\u0163ine un s\u00e2mbure de adev\u0103r.<\/p>\n

\nTradi\u0163ia oral\u0103 fiind mai puternic\u0103 \u00een India dec\u00e2t oriunde, legendele cuprinse \u00een literatura-i epic\u0103 au fost conservate \u00een amintirea poporului; dar acest fapt nu exclude posibilitatea ca \u015fi indienii s\u0103 fi \u00eemprumutat din alte p\u0103r\u0163i. A\u015fa cum sugereaz\u0103 proverbul de mai sus, Mahabharata <\/em>reprezint\u0103 cea mai mare colec\u0163ie indian\u0103 de legende \u015fi, ca atare, constituie un instrument valoros pentru cercet\u0103ri \u00een mitologia comparat\u0103. Pe de alt\u0103 parte, unele episoade din literatura cult\u0103 au fost transformate \u00een basme \u015fi preluate de alte popoare.<\/p>\n

\nUn num\u0103r de pove\u015fti indiene au trecut \u00een \u0163\u0103rile balcanice prin <\/strong>intermediul Orientului Mijlociu, \u00eendeosebi prin Iran. Aceste \u0163\u0103ri din r\u0103s\u0103ritul Europei, inclusiv Rom\u00e2nia, le-au integrat \u00een fondurile lor folclorice. Fire\u015fte c\u0103 trec\u00e2nd printr-un spa\u0163iu at\u00e2t de mare pe o <\/strong>perioad\u0103 at\u00e2t de lung\u0103, povestirile au suferit modific\u0103ri serioase, ajung\u00e2nd aproape de nerecunoscut. Totu\u015fi, motivele principale, care au r\u0103mas neschimbate, ofer\u0103 posibilitatea depist\u0103rii izvorului, \u00een ciuda unei metamorfoze complicate.<\/p>\n

\nBasmul rom\u00e2nesc Das Madchen im goldenen Garten*, <\/em>cules de R. Kunisch \u015fi repovestit \u00een a sa Bucharest und Stanbul <\/em>(Berlin, 1861), st\u0103 la baza poeziei Luceaf\u0103rul, <\/em>dup\u0103 propria m\u0103rturisire a lui Eminescu (ms. 2275, f. 56). El are c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi comune cu dou\u0103 legende din Mahabharata: Nala \u015fi Damayanti <\/em>\u015fi Kacia \u015fi Devayany.<\/em><\/p>\n

\nDe\u015fi\u00a0 structura basmului seam\u0103n\u0103 mai mult cu prima, ea fiind mai cunoscut\u0103 cititorilor rom\u00e2ni prin traducerea lui Th. Simenschy, \u015fi repovestirea lui I.L. Postolache, o relat\u0103m numai pe a doua.<\/p>\n

\n Mahabharata <\/em>descrie rela\u0163ii de ostilitate \u00eentre zei (sura) \u015fi <\/em>adversarii lor (asura <\/em>lit. ne-zeu**), unii concur\u00e2nd cu al\u0163ii pentru st\u0103p\u00e2nirea celor trei lumi. Pentru a agonisi puterea prin sacrificii, zeii \u00eel angajeaz\u0103 pe Brhaspati, planeta Jupiter \u00een termeni astronomici, ca preot <\/em>oficiator; iar asurii <\/em>apeleaz\u0103 la Usanas sau Sukra, planeta Venus personificat\u0103 ca un b\u0103rbat, \u00een acela\u015fi scop. Conform mitului, cei doi preo\u0163i sunt veri, ambii nepo\u0163i ai lui Brahma, zeul creator; de asemenea, proteja\u0163ii am\u00e2ndurora au origine divin\u0103. \u00cen ciocnirile frecvente dintre cele dou\u0103 neamuri cad numero\u015fii zei \u015fi ne-zei. Asurii <\/em>sunt \u00eens\u0103 \u00eenvia\u0163i de Usanas cu ajutorul unei \u015ftiin\u0163e magice; preotul zeilor neav\u00e2nd <\/sup>asemenea \u00eensu\u015fire, ei pier.<\/p>\n

\n\u00cen Cartea I <\/em>a eposului, zeii \u00eel trimit pe Kacia, fiul lui Brhaspati, la Usanas, pentru a \u00eenv\u0103\u0163a \u015ftiin\u0163a \u00eenvierii. Ajung\u00e2nd la t\u0103r\u00e2mul asur<\/em>ilor, <\/em>Kacia este primit \u00een ucenicie pentru o mie de ani, timp \u00een care acesta \u00eel sluje\u015fte pe maestru \u015fi o distreaz\u0103 pe fiica sa Devayani, cu muzic\u0103 \u015fi dans.<\/p>\n

\nFire\u015fte c\u0103 solia zeilor st\u00e2rne\u015fte antipatia adversarilor. Ei \u00eel omoar\u0103 pe Kacia de trei ori, dar la insisten\u0163a Devayaniei, care s-a \u00eendr\u0103gostit de el, tat\u0103l ei \u00eel \u00eenvie de fiecare dat\u0103. La ultima \u00eenviere \u00eel \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 \u015ftiin\u0163a cea secret\u0103. Dup\u0103 \u00eemplinirea celor o mie de ani de instruc\u0163ie, ucenicul se preg\u0103te\u015fte de plecare. Neput\u00e2nd s\u0103 suporte ideea desp\u0103r\u0163irii, Devayani se ofer\u0103 s\u0103 se m\u0103rite cu el \u015fi-l roag\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe veci l\u00e2ng\u0103 ea. Propunerea nu-i sur\u00e2de lui Kacia. \u00cen afar\u0103 de misiunea \u015fi promisiunea sa fa\u0163\u0103 de zei, care \u00eel oblig\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, Kacia nu poate s-o ia pe Devayani \u00een c\u0103s\u0103torie, pentru c\u0103 fiica preceptorului este ca o sor\u0103 a discipolului. Devayani nu-\u015fi pleac\u0103 urechea la argumentele lui Kacia; \u00eel acuz\u0103 de \u00een\u015fel\u0103ciune \u015fi-l blestem\u0103 s\u0103 nu poat\u0103 aplica \u015ftiin\u0163a pe care a \u00eenv\u0103\u0163at-o de la tat\u0103l ei. Indignat de purtarea-i necuviincioas\u0103, Kacia o blestem\u0103 \u015fi el ca nici un b\u0103rbat brahman \u2013 casta preo\u0163easc\u0103 \u2013 s\u0103 n-o ia de so\u0163ie, ceea ce ar \u00eensemna degradarea ei social\u0103. C\u00e2t prive\u015fte \u015ftiin\u0163a \u00eenvierii, el o va preda altora, care vor putea s-o foloseasc\u0103. \u00centors \u00een \u0163ara zeilor, Kacia este primit cu mare cinste. Zeii declar\u0103 c\u0103 de acum \u00eenainte tat\u0103l lui va participa la sacrificiile f\u0103ptuite pentru evocarea oric\u0103rei zeit\u0103\u0163i.<\/p>\n

\nLa fel ca Hyperion, Kacia este ispitit de o fat\u0103 din neamul ne-zeiesc s\u0103 renun\u0163e la divinitate. Din cauza obliga\u0163iilor morale fa\u0163\u0103 de semenii s\u0103i, eroul indian nu cedeaz\u0103, iar \u00een cazul eroului eminescian, legea cosmic\u0103 interzice trecerea sa pe un alt plan. \u00cen ambele situa\u0163ii, dragostea se termin\u0103 \u00een blesteme, mai domoale \u00eens\u0103 \u00een Luceaf\u0103rul. <\/em>Spre deosebire de eroii lui Eminescu, protagoni\u015ftii indieni apar\u0163in neamurilor \u00eenrudite, dar inamice. Eroul indian face parte din ginta muritorilor, fie ei \u015fi divini, iar p\u0103rintele eroinei st\u0103p\u00e2ne\u015fte secretul nemuririi.<\/p>\n

\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u201e\u015ftiin\u0163a \u00eenvierii” r\u0103m\u00e2ne un mister. Eposul nu dest\u0103inuie dac\u0103 ea consta \u00eentr-un tratament cu ierburi, canta\u0163ie magic\u0103 sau un ritual cuprinz\u00e2nd cele dou\u0103 procedee. Mai departe nu apar referiri la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura pentru care se f\u0103cuser\u0103 at\u00e2tea preg\u0103tiri. \u00cen ce-l prive\u015fte pe Kacia, el nu mai este pomenit \u00een Mahabharata, <\/em>nici \u00een alte opere vechi. Straniu este faptul c\u0103, dup\u0103 ce el \u015fi-a \u00eensu\u015fit \u015ftiin\u0163a respectiv\u0103 cu at\u00e2ta trud\u0103, chiar \u015fi periclit\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a, nu numele lui, ci cel al tat\u0103lui s\u0103u a fost perpetuat.<\/p>\n

\nEpisodul acesta romantic serve\u015fte doar ca un preludiu pentru relatarea \u00eendeletnicirilor ulterioare ale Devayaniei \u015fi ale lui Usanas, personaj important \u00een mitologia indo-iranian\u0103. Omologarea lui Usanas, ap\u0103rut \u00een Rgveda, <\/em>cu mult \u00eenaintea Mahabharatei, <\/em>cu <\/em>personajul Usan, din mitologia iranian\u0103, a fost semnalat\u0103 de Fr. von Spiegel \u00een 1871. Dup\u0103 un secol de polemic\u0103, s-a stabilit coresponden\u0163a \u00eentre Usanas indian \u015fi Kavi Usan din Avesta, <\/em>care posed\u0103 un secret magic \u00eempotriva b\u0103tr\u00e2ne\u0163ii \u015fi a mor\u0163ii*** \u015fi care a fost transformat \u00een persoana regelui Kay Us sau Kaus \u00een Cronica regilor <\/em>a lui Firdousi.<\/p>\n

\nS-a constatat c\u0103 \u00eentr-o epoc\u0103 mult mai \u00eendep\u0103rtat\u0103, anterioar\u0103 civiliza\u0163iei vedice, a existat un panteon comun indo-iranian. Ipoteza clarific\u0103 existenta numelor \u015fi faptelor asem\u0103n\u0103toare sau chiar comune \u00een mitologia indian\u0103 \u015fi \u00een cea iranian\u0103. Este posibil ca migra\u0163ia unei ramuri a tribului indo-iranian s\u0103 fi fost determinat\u0103 de o ne\u00een\u0163elegere sau o lupt\u0103 cu o alt\u0103 ramur\u0103. Acei imigran\u0163i \u015fi urma\u015fii lor au fondat civiliza\u0163ia vedic\u0103 \u00een India. Dup\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea poporului indo-iranian, zeii indieni \u2013 deva \u2013 <\/em>au fost identifica\u0163i cu spiritele malefice div <\/em>\u00een Iran. Cele dou\u0103 mitologii \u00eel arat\u0103 pe Usanas\/Usan \u0163in\u00e2nd o dat\u0103 cu unii, o dat\u0103 cu al\u0163ii, provoc\u00e2nd sup\u0103rarea celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i. Evolu\u0163ia paralel\u0103 a acestui personaj \u00een cele dou\u0103 legende a fost conturat\u0103 de Georges Dumezil.<\/p>\n

\n\u00centr-o legend\u0103 iranian\u0103 sunt \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate spiritele div <\/em>conspir\u00e2nd pentru c\u0103derea regelui Kay Us. Incitat de ei, regele declar\u0103 r\u0103zboi \u00eempotriva creatorului \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu armata de div, <\/em>ajunge la hotarul dintre \u00eentuneric \u015fi lumin\u0103. Creatorul \u00eei distruge pe \u00eenso\u0163itorii lui \u015fi \u00eel arunc\u0103 pe regele vr\u0103jitor \u00een fundul m\u0103rii, lu\u00e2ndu-i nemurirea. Dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, el este iertat.<\/p>\n

\nUn alt episod din Cronica regilor <\/em>poveste\u015fte c\u0103 so\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 a lui Kay Us caut\u0103 s\u0103-1 cucereasc\u0103 pe fiul regelui din prima c\u0103s\u0103torie; \u00eenfuriat\u0103 de refuzul t\u00e2n\u0103rului, \u00eel instig\u0103 pe tat\u0103 \u00eempotriva fiului. Regele \u00eel dezmo\u015ftene\u015fte pe fiu, \u015fi prin\u0163ul se autoexileaz\u0103. Compar\u00e2nd acest episod cu cel al lui Kacia, Georges Dumezil conchide c\u0103 so\u0163ia lui Kay Us ar fi un prototip al Devayaniei.<\/p>\n

\nCaracterul tinerei fete din neamul asura <\/em>prezint\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, un contrast puternic cu tipologia personajelor feminine din literatura veche indian\u0103. Acest tip de femeie autoritar\u0103 \u015fi intrigant\u0103 poart\u0103 probabil o reminiscen\u0163\u0103 a societ\u0103\u0163ii matriarhale din Iran. \u00cen primul deceniu al secolului nostru, renumita indianist\u0103 irlandez\u0103 Margaret Noble (cunoscut\u0103 sub numele Sister Nivedita) a pus o \u00eentrebare: \u201eOare insisten\u0163a Devayaniei de a-l opri pe Kacia nu sugereaz\u0103 o latur\u0103 a societ\u0103\u0163ii matriarhale, unde b\u0103rbatul f\u0103cea parte din clanul so\u0163iei?”<\/p>\n

\nUn tip asem\u0103n\u0103tor \u00eel \u00eent\u00e2lnim \u00een regina Kaikeyi din Ramayana; \u00een urma unei solicit\u0103ri a acesteia, regele Dasaratha \u00eel exileaz\u0103 pe fiul s\u0103u Rama. Nici aceast\u0103 femeie – mama vitreg\u0103 a eroului – n-a fost de origine indian\u0103. Numele ei relev\u0103 c\u0103 \u0163ara sa de ba\u015ftin\u0103 a fost Kekay, o regiune l\u00e2ng\u0103 Afganistan. Intriga lansat\u0103 de aceasta \u00eentre tat\u0103 \u015fi fiu a fost cauzat\u0103 de invidie, de o afec\u0163iune oarb\u0103 matern\u0103, c\u00e2nd regele l-a numit pe Rama, \u015fi nu pe fiul ei, ca prin\u0163 mo\u015ftenitor. Episodul poate s\u0103 poarte totu\u015fi un slab ecou al vreunei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri istorice din timpul convie\u0163uirii indo-iraniene.<\/p>\n

\nIntriga mamei vitrege \u00eentre tat\u0103l \u00eemp\u0103rat \u015fi fiul nedrept\u0103\u0163it, provocat\u0103 de un motiv mai apropiat de Cronica regilor, <\/em>se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een Istoria.<\/sub>filosofului Sindipa.<\/sub>, <\/em>opera \u00een care Sindipa, vr\u0103jitor \u015fi astrolog \u00een acela\u015fi timp, joac\u0103 un rol crucial. Acest roman iranian a intrat \u00een r\u00e2ndul c\u0103r\u0163ilor populare rom\u00e2ne\u015fti \u00een secolul al XVIII-lea; tema a fost preluat\u0103 \u015fi repovestit\u0103 de Mihail Sadoveanu \u00een Divanul persian, <\/em>\u00een 1940. P\u0103rerea general\u0103 este c\u0103 Sindipa <\/em>provine dintr-o surs\u0103 indian\u0103 neidentificat\u0103. Din motivele mai sus men\u0163ionate, credem c\u0103 el p\u0103streaz\u0103 amintirile epocii indo-iraniene.<\/p>\n

\n\u0162in\u00e2nd seama de faptul c\u0103 tradi\u0163ia indian\u0103 interzice dragostea \u00eentre un discipol \u015fi fiica preceptorului, observ\u0103m prezen\u0163a uneia \u015fi aceleia\u015fi teme de la Mahabharata <\/em>p\u00e2n\u0103 la Sindipa. <\/em>Datorit\u0103 statutului ei superior, femeia este inaccesibil\u0103 b\u0103rbatului; dar tot ea este seduc\u0103toare, \u015fi b\u0103rbatul care nu se las\u0103 sedus sufer\u0103 consecin\u0163ele. \u00cen afar\u0103 de rela\u0163iile sociale deja prezente \u00een con\u015ftiin\u0163a cititorilor indieni, Mahabharata <\/em>subliniaz\u0103 de la bun \u00eenceput c\u0103 Devayani, fiica marelui \u00een\u0163elept, este inaccesibil\u0103 muritorilor de r\u00e2nd (Mbh., I, <\/em>76). Tat\u0103l ei nu \u00eel socote\u015fte nici m\u0103car pe Kacia, fiul omologului s\u0103u divin, vrednic de ea. La moartea lui Kacia, el o consoleaz\u0103 pe Devayani: \u201eNu se cuvine ca tu, care e\u015fti adorat\u0103 de marii zei, de asura <\/em>\u015fi <\/em>de tot universul, s\u0103 pl\u00e2ngi \u015fi s\u0103 te \u00eentristezi pentru un muritor” (I, 76, 46-47). Cuvintele nu sunt prea \u00eendep\u0103rtate de cele adresate lui Hyperion de c\u0103tre p\u0103rintele cosmic.<\/p>\n

\n\u00cen basmul rom\u00e2nesc Fata-n gr\u0103dina de aur, <\/em>pe care \u00eel cunoa\u015ftem din traducerea lui D. Caracostea \u015fi poezia lui Eminescu cu acela\u015fi titlu (ed. Perpessicius, vol. V), \u00eent\u00e2lnim o fat\u0103 al c\u0103rei tat\u0103-\u00eemp\u0103rat o crede prea bun\u0103 pentru a fi so\u0163ia unui om. El o \u00eenchide \u00eentr-un palat \u00een gr\u0103dina de aur din Valea Galben\u0103, unde numai el \u015ftie s\u0103 ajung\u0103. Feciorul unui alt \u00eemp\u0103rat o fur\u0103, dup\u0103 care cel\u0103lalt pretendent al fetei, zmeul muntelui, o omoar\u0103 \u015fi t\u00e2n\u0103rul moare de jale. Motivul inaccesibilit\u0103\u0163ii fetei apare \u015fi \u00een basmul rom\u00e2nesc, de\u015fi aici este vorba de dragostea fireasc\u0103 \u00eentre dou\u0103 suflete tinere, motiv care apropie basmul de legenda lui Nala \u015fiDamayanti <\/em>\u015fi <\/em>care \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de legendele iraniene, implic\u00e2nd tenta\u0163ia adulterului.<\/p>\n

\n\u00cen basmul rom\u00e2nesc, feciorul de \u00eemp\u0103rat aude de frumuse\u0163ea fetei \u015fi se \u00eendr\u0103goste\u015fte de ea; tot a\u015fa regele Nala din Mahabharata <\/em>ajunge s-o doreasc\u0103 pe Damayanti. \u00cen eposul indian, zeii din cer stau \u00een calea lui Nala; \u00een basmul rom\u00e2nesc, zmeul muntelui \u00eei cere fetei s\u0103 fie a lui. Din cauza vr\u0103jilor a\u015fternute pe drum, feciorul se \u00eentoarce de dou\u0103 ori \u015fi-\u015fi nimere\u015fte \u0163inta la a treia \u00eencercare: \u00een cealalt\u0103 legend\u0103 din epos, via\u0163a lui Kacia este de trei ori periclitat\u0103, dar a treia oar\u0103 el este salvat definitiv \u015fi-\u015fi realizeaz\u0103 scopul. Aici observ\u0103m o inversare a motivului: cu ajutorul celor trei sfinte, feciorul \u00eenl\u0103tur\u0103 efectele vr\u0103jii, pe c\u00e2nd Kacia \u00ee\u015fi rec\u00e2\u015ftig\u0103 via\u0163a printr-o vraj\u0103. \u00cen epos, zeii \u00eel ajut\u0103 pe Nala s\u0103 intre \u00een gr\u0103dina bine p\u0103zit\u0103 unde st\u0103tea Damayanti; \u00een basm, sfintele \u00eel \u00eenva\u0163\u0103 pe fecior cum s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een gr\u0103dina de aur ocrotit\u0103 de balaur. Feciorul \u00eei trimite un porumbel vr\u0103jit iubitei sale, \u015fi ea coboar\u0103 pe aripile acestuia. Nala trimite o leb\u0103d\u0103 \u00een solie la Damayanti, care \u00eei transmite r\u0103spunsul pe aceea\u015fi cale.<\/p>\n

\nAt\u00e2t \u00een legenda lui Nala, c\u00e2t \u015fi \u00een basmul rom\u00e2nesc are loc un concurs \u00eentre om \u015fi spiritele supranaturale pentru dragostea unei muritoare. Zmeul din basm este capabil s\u0103 capete orice \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 obi\u015fnuit\u0103 a zeilor \u015fi a oamenilor exalta\u0163i \u00een mitologia \u015fi literatura popular\u0103 indian\u0103. Zmeul se preface \u00eentr-un t\u00e2n\u0103r frumos \u015fi se arat\u0103 fetei; cei cinci pretenden\u0163i divini ai Damayantiei se prezint\u0103 sub \u00eenf\u0103ti\u015farea lui Nala la ceremonia alegerii. Prin\u0163esa m\u0103rturise\u015fte c\u0103, iubindu-1 pe Nala, nu poate s\u0103 ia pe nimeni altul. Impresiona\u0163i de sinceritatea ei, zeii o las\u0103 s\u0103-1 aleag\u0103 \u015fi \u00eei binecuv\u00e2nteaz\u0103 pe miri. Cursul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor este altfel \u00een basm, unde gelozia zmeului distruge via\u0163a celor doi \u00eendr\u0103gosti\u0163i. O replic\u0103 a ultimei p\u0103r\u0163i a basmului se g\u0103se\u015fte \u00een purtarea gelosului Kali, care \u00eencearc\u0103 s\u0103-l distrug\u0103 pe Nala. Darnayanti \u00eei refuz\u0103 pe p\u0103zitorii lumii din cauza unui p\u0103m\u00e2ntean; dragostea ei este prosl\u0103vit\u0103 \u00een Mahabharata. <\/em>\u015ei basmul rom\u00e2nesc este \u0163esut cu un fir de simpatie fa\u0163\u0103 de cei doi p\u0103m\u00e2nteni pedepsi\u0163i pe nedrept pentru dragoste. \u00cen poezia eminescian\u0103 Fata-n gr\u0103dina de <\/em>aur, <\/em>zmeul Eon nu distruge via\u0163a tinerilor, dar \u00eei blestem\u0103 s\u0103 nu moar\u0103 deodat\u0103, ca s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi ei suferin\u0163ele desp\u0103r\u0163irii. Cu alte cuvinte, zmeul pre\u0163uieste dragostea fetei, dar regret\u0103 c\u0103 el nu are parte de ea. Sf\u00e2r\u015fitul Luceaf\u0103rului <\/em>este cu totul altfel. C\u0103t\u0103lina, descris\u0103 la \u00eenceput ca \u201em\u00e2ndr\u0103-n toate cele\u201d, apare spre sf\u00e2r\u015fit ca o fire u\u015furatic\u0103 \u015fi se dovede\u015fte nevrednic\u0103 iubirii astrului. Astrul \u00eei prive\u015fte pe cei doi p\u0103m\u00e2nteni cu dispre\u0163; la fel \u015fi cititorii. Blestemul lui Eon, rostit cu triste\u0163e \u015fi lacrimi, seam\u0103n\u0103 vag cu blestemul lui Kacia. Am\u0103r\u0103ciunea astrului este mult mai intens\u0103 \u015fi ironia la adresa muritorilor mult mai aspr\u0103 \u00een Luceaf\u0103rul, <\/em>unde poetul inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 demonstreze c\u0103 \u201esoarta luceaf\u0103rului din poveste seam\u0103n\u0103 mult cu soarta geniului pe p\u0103m\u00e2nt” (ms. 2275 bis, f. 56 v****)<\/p>\n

\nDe\u015fi basmul \u015fi prima sa prelucrare seam\u0103n\u0103 cu legenda lui Nala pe plan structural, prin identificarea sa cu luceaf\u0103rul, astrul-erou din versiunea final\u0103 se apropie de Usanas pe plan mitic. \u00cen folclorul rom\u00e2nesc, luceaf\u0103rul este steaua ciobanilor, a acelor oameni care stau o parte a anului pe munte, l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi iubitele \u00een vale. Motivul \u00een\u0103l\u0163\u0103rii dorului \u015fi cobor\u00e2rii celui dorit apare deseori \u00een c\u00e2ntecele p\u0103store\u015fti. \u00cen folclorul rom\u00e2nesc se aude <\/em>glasul \u00eendurerat al b\u0103ci\u0163ei: \u201eM\u0103 b\u0103di\u0163\u0103, b\u0103di\u015for,\/ Ce-mi trimi\u0163i at\u00e2ta dor\/ \u015ei pe lun\u0103 \u015fi pe nor\/… Trimite-mi mai pu\u0163intel\/ \u015ei vino, bade, cu el\u201d (citat de V. Todeci); sau: \u201eBade, b\u0103di\u015forule,\/ Unde e\u015fti cu oile?\/ Dac\u0103 e\u015fti dep\u0103ti\u015for,\/ Porne\u015fte mai devremior,\/ C\u0103-mi plesne\u015fte inima\/ P\u00e2n\u0103 ce vii dumneata\u201d (citat de Ovid Densusianu).<\/p>\n

\nDe aici p\u00e2n\u0103 la: \u201eCobori \u00een jos,<\/sub> luceaf\u0103r bl\u00e2nd, \/ Alunec\u00e2nd pe-o raz\u0103, \/ P\u0103trunde-n cas\u0103 \u015fi \u00een g\u00e2nd, \/ \u015ei via\u0163a-mi lumineaz\u0103!”, diferen\u0163a este numai a exprim\u0103rii artistice. Sentimentul este acela\u015fi. Dorul C\u0103t\u0103linei pentru Luceaf\u0103rul de sus este o replic\u0103 a dorului b\u0103ci\u0163ei m\u0103rit pe scara cosmic\u0103. Sinteza \u00een\u0103l\u0163are-cobor\u00e2re se afl\u0103 \u015fi \u00een Imnul Crea\u0163iunii: \u201e …. <\/em>jos firea, sus se-nal\u0163\u0103 puterea \u015fi voin\u0163a” (Rgveda, <\/em>X, <\/em>129, 5, traducerea lui Eminescu, ms. 2262, f. 116).<\/p>\n

\nLuceaf\u0103rul, ocrotitorul p\u0103storilor rom\u00e2ni, este planeta Venus, planeta care poart\u0103 numele Sukra (Usanas) \u00een sanscrit\u0103. \u00cen mitologia indian\u0103, Sukra este \u00eens\u0103rcinat de c\u0103tre Brahma s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de ploaie; el str\u0103bate cerul pentru a sus\u0163ine via\u0163a tuturor creaturilor din cele trei lumi (Mbh., <\/em>I, 66, 42-44). Prin urmare, el este zeul agriculturii. Ambele personaje mitice \u00eei ocrotesc pe produc\u0103torii de hran\u0103 sub o form\u0103 sau alta. \u00centr-o socictate sedentar\u0103 nu exist\u0103 mare diferen\u0163\u0103 \u00eentre p\u0103stori \u015fi agricultori. A\u015fa cum subliniaz\u0103 Octavian Buhociu, nici p\u0103storii rom\u00e2ni nu sunt nomazi; ei penduleaz\u0103 \u00eentre dou\u0103 destina\u0163ii stabile.<\/p>\n

\n\u00cen mai toate mitologiile lumii, fertilitatea p\u00e2m\u00e2ntului se asociaz\u0103 cu fertilitatea uman\u0103. Cuv\u00e2ntul sukra <\/em>\u00eensemn\u00e2nd semne virile <\/em>\u00een sanscrit\u0103, planeta respectiv\u0103 are \u015fi acest atribut. \u00cen mitologia iranian\u0103, planeta Venus este identificat\u0103 cu Anahita, zei\u0163a dragostei \u015fi a fecundit\u0103\u0163ii, numele personajului \u00eensemn\u00e2nd ,str\u0103lucirea pur\u0103”. Acela\u015fi sens \u2013 \u201estr\u0103lucire\u201d \u2013 are \u015fi sukra <\/em>\u00een sanscrit\u0103. \u00cen rom\u00e2ne\u015fte, \u201eluceaf\u0103r\u201d provine din \u201elucifer\u201d, cel ce luce\u015fte. Astfel, luceaf\u0103r se identific\u0103, at\u00e2t pe plan astronomic, c\u00e2t \u015fi pe cel semantic, cu Sukra. <\/em>Cele dou\u0103 personaje, purt\u00e2nd nume sinonimice, au \u015fi func\u0163ii similare.<\/p>\n

\nEste interesant de observat c\u0103 \u00een aproape toate miturile vechi ale lumii planeta Venus este personificat\u0103 ca zeita dragostei, zei\u0163a pe care a evocat-o Eminescu \u00een Venere \u015fi Madon\u0103, <\/em>dar \u00een folclorul rom\u00e2nesc, ea apare ca luceaf\u0103r, personaj masculin. \u00cen schimb, \u00een mitologia indian\u0103, ea este identificat\u0103 cu un personaj masculin, \u015fi acela\u015fi astru este privit ca unul feminin \u00een folclor.<\/p>\n

\n\u00cen cursul preschimb\u0103rii zmeului \u00een Luceaf\u0103r, personajul din basm trece prin etapa Eon-\u201elogos”. Sensul este p\u0103strat \u00een versiunea final\u0103: \u201eCere-mi cuv\u00e2ntul meu dent\u00e2i \u2013\/S\u0103-\u0163i dau \u00een\u0163elepciune ?”. \u00cen cele dou\u0103 mitologii \u2013 iranian\u0103 \u015fi indian\u0103 \u2013 Usan\/Usanas poart\u0103 titlul kavi, <\/em>preot \u015fi \u015fef de trib \u00een persan\u0103 \u015fi preot-poet \u00een sanscrita vedic\u0103. \u00cen credin\u0163a indian\u0103, Vedele <\/em>sunt crea\u0163ii cosmice care au fost revelate preo\u0163ilor-poe\u0163i. Kavi <\/em>nu sunt autori, ci persoane care recep\u0163ioneaz\u0103 \u015fi transmit mesajele cosmice, adic\u0103 purt\u0103tori de \u201ecuv\u00e2ntul dent\u00e2i”, de \u201elogos”. \u00cen aceast\u0103 calitate, kavi <\/em>Usanas se apropie de Eon \u015fi de acolo de Luceaf\u0103r.<\/p>\n

\nI. Jura citeaz\u0103 un pasaj dintr-un hronograf rom\u00e2nesc din secolul al XVII-lea, care \u00eel \u00eenf\u0103ti\u015feaz\u0103 pe Luceaf\u0103r pun\u00e2ndu-\u015fi scaunul \u00eempotriva tronului lui Dumnezeu, ca s\u0103 arate \u015fi el \u00eentocmai ca st\u0103p\u00e2nul lumii. Nici n-a apucat s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 astfel, \u015fi a c\u0103zut din cer cu toat\u0103 ceata de stele. Dup\u0103 avizul lui Moses Gaster, Jura afirm\u0103 c\u0103 o copie a hronografului o poseda \u015fi Eminescu. Aproape acela\u015fi lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een S\u0103rmanul Dionis, <\/em>c\u00e2nd Dan-Dionis a g\u00e2ndit: \u201eOare f\u0103r\u0103 s-o \u015ftiu nu sunt eu \u00eensumi Dumne…”. Nu ne permitem s\u0103 uit\u0103m c\u0103 umbra lui Dan i-a spus c\u0103 sufletul lui a stat odat\u0103 \u00een pieptul lui Zoroastru. De\u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile Me\u015fterului Ruben se apropie de filosofia indian\u0103, care exclude dualitatea microcosm-macrocosm, a\u015fa cum am cercetat noi \u00een alt\u0103 parte, episodul c\u0103derii din cer \u00ee\u015fi are coresponden\u0163a \u00een legenda amintit\u0103 a lui Kay Us.<\/p>\n

\n\u00cen Cartea a XII-a <\/em>din Mahabharata <\/em>se spune c\u0103 Sukra n-a putut s\u0103 ajung\u0103 la centrul cerului, pentru c\u0103 l-a sup\u0103rat pe Siva. Ra\u0163iunea sup\u0103r\u0103rii este schi\u0163at\u0103 printr-o \u00eent\u00e2mplare pueril\u0103 \u015fi indecent\u0103, episod pe care Dumezil \u00eel socote\u015fte o interpolare t\u00e2rzie. Remarc\u00e2nd c\u0103 destinul lui Usanas devine la fel de efemer ca al lui Kacia, ni se pare \u015fi nou\u0103 c\u0103 redactorii ulteriori au avut grij\u0103 s\u0103 ascund\u0103 istoria.<\/p>\n

\nI. Jura \u015fi G. Bogdan-Duic\u0103 \u00eel v\u0103d pe zeul \u00eentunericului, Satan, \u00een persoana Luceaf\u0103rului eminescian, de unde cel din urm\u0103 exeget opineaz\u0103 \u00een favoarea unei geneze mazdeiste a poemului. Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 dualismul Dumnezeu-Satan nu exist\u0103 \u00een mitologia indian\u0103, G. Bogdan-Duic\u0103 asimileaz\u0103 personajul eminescian cu Ahriman, spiritul \u00eentunericului, opus spiritului luminii, Ahuramazda, dim mazdeismul propov\u0103duit de Zoroastru. F\u0103r\u0103 a comenta valabilitatea acestei p\u0103reri, care a fost cercetat\u0103 minu\u0163ios de Eugen Todoran, am dori s\u0103 revenim asupra raportului dintre mitologia indian\u0103 \u015fi cea iranian\u0103. Spiritul \u00eentunericului \u015fi al mor\u0163ii se nume\u015fte Ahriman \u00een mazdeism, iar acela\u015fi personaj apare ca zeu benefic, Aryaman, \u00een Rgveda. <\/em>Spiritul luminii \u015fi al vie\u0163ii, Ahuramazda sau Ohrmuzd \u00een Persia, este identic cu asura, <\/em>adversarul zeilor indieni. Lupta dintre bine \u015fi r\u0103u \u00een mazdeism poate fi ecoul – dup\u0103 p\u0103rerea speciali\u015ftilor – unei lupte istorice \u00eentre dou\u0103 ramuri indo-iraniene din epoca premazdeist\u0103. Usanas-Usan se afl\u0103 \u015fi oscileaz\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 partide.<\/p>\n

\n\u00cen Mahabharata, <\/em>Usanas apar\u0163ine zeilor, dar este de partea ne-zeilor. \u00cen Cronica regilor, <\/em>Usan e supus lui Ohrmuzd, dar se adun\u0103 cu spiritele div. <\/em>\u00cen Luceaf\u0103rul, <\/em>astrul apar\u0163ine cerului, dar tinde c\u0103tre p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Geneza capodoperei eminesciene a fost cercetat\u0103 \u00een lumina mitologiei clasice, a filosofiei pitagoreice \u015fi a multor alte mituri \u015fi idei. Exege\u0163ii au adus argumente conving\u0103toare \u00een sprijinul interpret\u0103rilor lor. Valabilitatea explica\u0163iilor divergente nu face dec\u00e2t s\u0103 reliefeze universalitatea operei. Luceaf\u0103rul <\/em>lui Eminescu st\u0103 astfel ca un mit original \u00een care converg miturile lumii antice \u015fi elementele arhaice ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Bibliografie<\/em><\/p>\n

\n1.Bharucha, E.S.D., Zoroastrian Religion and Cutsoms, <\/em>Bombay, 1979.<\/p>\n

2. Bhose, Amita, Proza literar\u0103 a lui Eminescu \u015fi\u00a0 g\u00e2ndirea indian\u0103, <\/em>\u00een <\/em>M. Eminescu, Opere, <\/em>vol. VII, Bucure\u015fti, 1977, pp. 404-412.<\/p>\n

3. Bogdan-Duic\u0103, G., Eminescu. Studii \u015fi articole, <\/em>Ia\u015fi, 1981.<\/p>\n

4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Buhociu, Octavian, Folcorul de iarn\u0103, ziorile \u015fi poezia p\u0103storeasc\u0103, <\/em>Bucure\u015fti, 1979.<\/p>\n

5.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Caracostea, D., Izvorul poemei \u201eLuceaf\u0103rul” de Eminescu, <\/em>\u00een Adev\u0103rul literar \u015fi artistic, <\/em>16 noiembrie 1924, pp. 1-2.<\/p>\n

6.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Coomaraswamy, Ananda K. \u015fi Sister Nivedita, Myths of the Hindus and Buddhists, <\/em>New York, 1971.<\/p>\n

7. Densusianu, Ovid, Din folclorul\u00a0 p\u0103storesc, <\/em>partea a II-a, Bucure\u015fti, 1920.<\/p>\n

8.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dumezil, Georges, Mythe et \u00e9pop\u00e9e.<\/sub> <\/em>Paris, 1971.<\/p>\n

9.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dutt, Manmatha Nath, The Mahabharata <\/em>(trad. engl.), Calcutta, 1895.<\/p>\n

10. \u00a0Jura, Iulian, Mitul \u00een poezia lui Eminescu, <\/em>Paris, 1933.<\/p>\n

11. Munteanu, George, Geneza unei capodopere: \u201eLuceaf\u0103rul” <\/em>\u00een Tribuna Rom\u00e2niei, <\/em>Bucure\u015fti, 15 iunie 1983, p. 4.<\/p>\n

12. Sadoveanu, Mihail, Divanul persian,<\/sub> <\/em>Ia\u015fi, 1976.<\/p>\n

13. Todeci, Vartolomei, Plaiul dorului, <\/em>V\u00e2lcea, 1972.<\/p>\n

14. Todoran, Eugen, Eminescu, <\/em>Bucure\u015fti, 1972.<\/p>\n

Note<\/p>\n

* Fata \u00een gr\u0103dina de aur <\/em>(trad. germ.).<\/p>\n

\n**<\/em>Adversarii zeilor sunt adeseori reprezenta\u0163i ca \u201edemoni” \u00een traducerile europene. Conceptul de demon neexist\u00e2nd \u00een mitologia indian\u0103, termenul nu corespunde celui sanscrit. De altminteri, membrii panteonului vedic sunt des invoca\u0163i ca asura; <\/em>eposurile \u00eens\u0103 fac distinc\u0163ia net\u0103 \u00eentre aceste dou\u0103 categorii de personaje.<\/p>\n

\n*** Motivul tinere\u0163ii far\u0103 b\u00e2tr\u00e2ne\u0163e este prezent \u015fi \u00een basmele rom\u00e2ne\u015fti (vezi basmul Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e… <\/em>comentat, pertinent, de Constantin Noica).<\/p>\n

\n**** Vezi G. C\u0103linescu, Opera lui Mihai Eminescu, <\/em>Bucure\u015fti, vol. I, 1969, p. 263.<\/p>\n

#<\/p>\n

Nota redac\u0163iei:<\/strong> Acesta este ultimul text al ciclului (restitutio<\/a>)<\/font> dedicat scrierilor Amitei Bhose despre poezia eminescian\u0103. \u00cei mul\u0163umim \u015fi pe aceast\u0103 cale doamnei Carmen Mu\u015fat-Coman pentru propunerea acestei rubrici \u015fi pentru sprijinul acordat EgoPHobia cu acest prilej.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[text ap\u0103rut ini\u0163ial \u00een revista Steaua, Cluj, an XXXVI, nr. 1, 1985, pp.17-18 sub titlul \u201eMahabharata \u2013 o surs\u0103 posibil\u0103 a Luceaf\u0103rului\u201d] (restitutio) de Amita Bhose Teoria migra\u0163iunii miturilor, lansat\u0103 de Teodor Benfey \u00een 1859, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 toate miturile lumii \u00ee\u015fi au originea \u00een India, se apropie de un proverb bengalez: ceea ce nu exist\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,585,50],"tags":[40,1113,1149,1119],"class_list":["post-5036","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-27","category-restitutio","tag-amita-bhose","tag-critica","tag-egophobia-27","tag-restitutio"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1je","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5036","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5036"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5036\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5039,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5036\/revisions\/5039"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5036"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5036"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5036"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}