{"id":5100,"date":"2010-06-15T23:37:10","date_gmt":"2010-06-15T21:37:10","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=5100"},"modified":"2010-06-15T23:39:34","modified_gmt":"2010-06-15T21:39:34","slug":"manipularea-genetica-si%e2%80%a6-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=5100","title":{"rendered":"Manipularea genetic\u0103 \u015fi\u2026 (I)"},"content":{"rendered":"

(bioPHObia)<\/font><\/p>\n

de Andrei-Claudiu Hri\u015fman<\/p>\n

\n

Sub denumirea de \u201emanipulare genetic\u0103\u201d, cunoscut\u0103 \u015fi sub ca \u201einginerie genetic\u0103\u201d, \u201emodificare genetic\u0103\u201d, \u201etehnologie genetic\u0103\u201d, \u201ebiotecnologie modern\u0103\u201d etc. (M.J. Reiss \u2013 R. Straughan 2001) sunt incluse toate tehnicile care modific\u0103 ADN-ul, indiferent care ar fi scopul acestei interven\u0163ii (Aramini 2003). Aceast\u0103 manipulare genetic\u0103 poate fi aplicat\u0103 at\u00e2t asupra animalelor \u015fi a plantelor, c\u00e2t \u015fi asupra omului. Dup\u0103 cum pute\u0163i deja anticipa, pe noi ne intereseaz\u0103 manipularea genetic\u0103 aplicat\u0103 asupra omului. <\/p>\n

Scopul pentru care manipularea genetic\u0103 poate fi folosit\u0103 \u00een medicin\u0103 este acela de a preveni sau trata anumite boli, dar, \u00een acela\u015fi timp, tehnicile de inginerie genetic\u0103 pot fi folosite \u015fi pentru \u201eproiectarea\u201d unei noi fiin\u0163e umane sau pentru \u201e\u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea\u201d unei persoane adulte printr-un a\u015fa-zis \u201etuning uman\u201d ce presupune m\u0103rirea capacit\u0103\u0163ilor senzoriale sau fizice dincolo de normalitatea \u00eenn\u0103scut\u0103 (W. Glannon 2001; autorul folose\u015fte un exemplu de preven\u0163ie \u201emedical\u0103\u201d cu care efectiv nu putem fi de acord, acela al ucideri unui embrion care a fost diagnosticat cu o boal\u0103 genetic\u0103, nu neap\u0103rat din considerente etice, din a c\u0103rei perspectiv\u0103 avem de-a face cu o crim\u0103, ci pentru c\u0103 nu respect\u0103 adev\u0103ratul concept de preven\u0163ie ce presupune ca o anumit\u0103 boal\u0103 s\u0103 nu se dezvolte).<\/p>\n

Trec\u00e2nd peste aceste discu\u0163ii mult prea am\u0103nun\u0163ite pentru scopul articolului nostru, concludem aceast\u0103 scurt\u0103 introducere (ce va servi \u015fi pentru articolele din numerele viitoare) spun\u00e2nd c\u0103 utilizarea acestor tehnici \u00een medicin\u0103 a condus deja la crearea unor tratamente pentru diverse categorii de tumori, boli infec\u0163ioase sau boli genetice (V. Mele 2009), chiar dac\u0103 ast\u0103zi suntem abia la \u00eenceput de drum.<\/p>\n

\u2026copiii pe m\u0103sur\u0103 (Baby design)<\/strong><\/p>\n

Cu to\u0163ii suntem (sau ar trebui s\u0103 fim) con\u015ftien\u0163i c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 capitalist\u0103 \u00een care am fost \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i c\u0103 totul, sau aproape totul, se poate vinde \u015fi cump\u0103ra, de la o bucat\u0103 de p\u00e2ine la parcele de \u201ep\u0103m\u00e2nt\u201d pe Lun\u0103, de la serviciile unui taximetrist p\u00e2n\u0103 la \u201eserviciile\u201d unui parlamentar (ale celui din urm\u0103 la negru), a\u015fa c\u0103 de ce nu am putea s\u0103 ne comand\u0103m \u015fi copiii?<\/p>\n

De ce nu am putea merge la o clinic\u0103\/fabric\u0103 \u00een care s\u0103 alegem caracteristicile viitorului nostru copil? <\/p>\n

Pe viitor acest lucru ar putea deveni unul de-a dreptul banal, dup\u0103 cum spune un autor: \u201eProbabil \u00een viitor p\u0103rin\u0163i vor putea alege caracteristicile copiilor precum aleg un automobil, compun\u00e2nd re\u0163eta genetic\u0103 plec\u00e2nd de la op\u0163iuni diverse. Ochi c\u0103prui? Nu. Alba\u015ftri? Da. P\u0103r blond? Nu. Negru? Da, ce armonie frumoas\u0103! Pome\u0163i ca \u015fi a lui David Bowie? Poate \u015fi o gen\u0103 donat\u0103 de Einstein? Foarte bine, 40 de milioane, v\u0103 rog\u201d (Brookes 2001). <\/p>\n

Suntem convin\u015fi c\u0103 de multe veacuri, dac\u0103 nu chiar milenii, mul\u0163i \u015fi-au dorit ca odrasla lor s\u0103 aib\u0103 anumite caracteristici \u015fi au \u00eendeplinit cine \u015ftie ce obiceiuri stranii pentru a \u00eendupleca zeii, sfin\u0163ii sau natura s\u0103 le d\u0103ruiasc\u0103 un b\u0103iat \u015fi nu o fat\u0103, un voinic \u015fi nu un sl\u0103b\u0103nog, un blond \u015fi nu un brunet etc. <\/p>\n

Acum c\u00e2teva decenii (odat\u0103 cu dezvoltarea medicinii, descoperirea ecografului, de-penalizarea avortului etc.) dorin\u0163ele r\u0103m\u00e2n acelea\u015fi, \u00eens\u0103 mijloacele supersti\u0163ioase de a-\u015fi planifica na\u015fterea \u015fi eventual \u201eproiectarea\u201d copilului se schimb\u0103 \u00een mod radical: folosirea metodelor anticoncep\u0163ionale programeaz\u0103 na\u015fterea; aflarea sexului copilului \u00eenainte de na\u015ftere conduce \u00een anumite circumstan\u0163e, \u015fi \u00een anumite \u0163\u0103ri, la un avort voluntar \u00een momentul \u00een care sexul nu coincide cu dorin\u0163ele p\u0103rin\u0163ilor; tehnica evolueaz\u0103 \u015fi diagnosticarea prenatal\u0103 \u00eei arunc\u0103 \u00een negura uit\u0103ri \u015fi pe copii cu malforma\u0163ii congenitale sau suspec\u0163i de boli genetice; apare \u015fi tehnica de fecundare artificial\u0103 la care se adaug\u0103 diagnosticarea pre-implant \u015fi \u00een acest fel pot fi elimina\u0163i mult mai simplu cei care nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een standardul de calitate impus de societate. Odat\u0103 \u00eens\u0103 cu posibilitatea manipul\u0103rii fiin\u0163ei umane \u00een laborator ia na\u015ftere \u015fi \u201emarea oportunitate\u201d de a-\u0163i pune cu adev\u0103rat amprenta asupra caracteristicilor copilului. Aceste posibilit\u0103\u0163i sunt \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu noile descoperiri ale genetici moderne, cu legisla\u0163ia \u00een vigoare \u015fi cu mentalitatea societ\u0103\u0163ii. <\/p>\n

Mul\u0163i se \u00eentreab\u0103 ce poate fi r\u0103u \u00een a-\u0163i alege caracteristicile copilului pe care \u00eel dore\u015fti at\u00e2t de mult \u015fi, probabil, o s\u0103 \u00eencerci s\u0103 \u00eel iube\u015fti? De ce nu pot s\u0103 \u00eemi aleg un copil blond cu ochii alba\u015ftri? <\/p>\n

Noi dorim s\u0103 v\u0103 \u00eentreb\u0103m, \u015fi s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, dac\u0103 nu cumva \u00een aceste condi\u0163ii copilul dorit \u015fi iubit se transform\u0103 \u00eentr-un obiect comercializabil supus dorin\u0163ei unui poten\u0163ial p\u0103rinte egoist? Putem vorbi de anumite \u201edrepturi\u201d inviolabile pe care fiecare copil adus pe lume ar trebui s\u0103 le aib\u0103? Are copilul acelea\u015fi drepturi ca \u015fi p\u0103rin\u0163ii lui?<\/p>\n

Unii vor contraataca puternic atr\u0103g\u00e2ndu-ne aten\u0163ia c\u0103 nimeni care \u00eenc\u0103 nu exist\u0103 nu poate avea drepturi, deci nici copii \u00eenc\u0103 \u201eneproiecta\u0163i\u201d. De asemenea sunt multe societ\u0103\u0163ile care subjug\u0103 drepturile copiilor p\u0103rin\u0163ilor \u015fi pun drepturile celor din urm\u0103 deasupra celor dint\u00e2i, chiar dac\u0103 doar \u00een anumite circumstan\u0163e (de cele mai multe ori p\u00e2n\u0103 \u00een momentul na\u015fterii). <\/p>\n

Nu dorim s\u0103 r\u0103spundem provoc\u0103rii filosof\u00e2nd inutil, ci ne limit\u0103m \u00een a recunoa\u015fte un adev\u0103r imuabil: fiecare dintre noi este \u201eun copil mai mare\u201d, un embrion ce s-a dezvoltat ne\u00eencetat \u00een ultimii 20, 30 de ani, un copil ce \u00een multe circumstan\u0163e a fost neputincios salvat de la pierire de p\u0103rin\u0163i, deci fiecare dintre noi, chiar \u015fi \u201ecopiii\u201d care sunt \u00eenc\u0103 copii sau \u201eembrioni\u201d, sunt fiin\u0163e umane cu drepturi depline. <\/p>\n

Copilul, n\u0103scut sau nu, bolnav sau s\u0103n\u0103tos, are o demnitate intrinsec\u0103, ca noi to\u0163i de altfel, care nu poate fi influen\u0163at\u0103 de starea lui de s\u0103n\u0103tate sau de \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea lui! \u00cen momentul \u00een care demnitatea unei persoane umane \u00eencepe s\u0103 fie cuantificat\u0103 \u00een mod empiric \u00een urma unor criterii ra\u0163ionale sau calitative nu mai putem vorbi de a\u015fa-numita \u201edemnitate uman\u0103\u201d (nici \u00een cazul unui embrion de 2 ore, nici \u00een cazul unui t\u00e2n\u0103r de 20 de ani sau al unui b\u0103tr\u00e2n de 90)! Putem vorbi de \u201eo valoare uman\u0103\u201d care poate fi m\u0103surat\u0103 \u015fi, de ce nu, tranzac\u0163ionat\u0103 la bursa de valori sau comercializat\u0103 \u00eentr-un cadru legal stabilit de legi intransigente.<\/p>\n

La prima vedere pare foarte convenabil pentru societate s\u0103 elimine din s\u00e2nul ei pe to\u0163i cei considera\u0163i \u201eimperfec\u0163i\u201d, care consum\u0103 f\u0103r\u0103 a produce nimic sau pur \u015fi simplu nu sunt la fel ca noi, \u00eens\u0103 odat\u0103 cu introducerea acestei eugenetici moderne ar fi eliminat\u0103 \u015fi demnitatea uman\u0103, iar odat\u0103 cu ea ar disp\u0103rea \u015fi specia uman\u0103 care ar fi retrogradat\u0103 \u00een toate enciclopediile lumii \u015fi a\u015fezat\u0103 pe acela\u015fi piedestal cu regnul vegetal \u015fi animal, transform\u00e2ndu-se de fapt \u00eentr-o sub-specie uman\u0103. (O scurt\u0103 parantez\u0103: dac\u0103 vrei s\u0103 eutanasiezi c\u00e2inii vagabonzi care au devenit un pericol public pentru s\u0103n\u0103tatea comunit\u0103\u0163ii vei fi agasat de \u201elupt\u0103torii pro-vita canin\u0103\u201d, \u00eens\u0103 dac\u0103 vrei s\u0103 avortezi pentru c\u0103 a\u015fa vrei tu, f\u0103r\u0103 un motiv anume, dac\u0103 te \u00eencadrezi \u00een limitele impuse de lege, no problem, welcome to our democracy!)<\/p>\n

Bine\u00een\u0163eles, \u201efabrica de copii pe m\u0103sur\u0103\u201d nu presupune ca to\u0163i copiii ce se vor na\u015fte s\u0103 fie perfec\u0163i sau s\u0103n\u0103to\u015fi! Cine \u00eei poate cere clientului ca \u201eprodusul\u201d finit s\u0103 nu aib\u0103 defec\u0163iuni pre-comandate? Poate face acest lucru statul, societatea, bunul-sim\u0163 etc.? <\/p>\n

Am putea face \u015fi apologia manipul\u0103rii genetice negative \u00een care s\u0103 accept\u0103m ca oricine s\u0103 poat\u0103 apela la serviciile clinicilor de specialitate pentru a corecta anumite defecte genetice ereditare, \u00eens\u0103 cine poate trasa o linie clar\u0103 \u00eentre adev\u0103ratele defecte \u015fi cele \u00eenchipuite sau fabricate (cum ar fi o \u00een\u0103l\u0163ime necorespunz\u0103toare sau culoarea p\u0103rului) (Habermas 2002)?<\/p>\n

Libertatea de autodeterminare poate fi \u015fi ea chemat\u0103 \u00een favoarea unei astfel de \u201efabrici\u201d, \u00eens\u0103 s\u0103 nu \u00een\u0163elegem \u00een mod gre\u015fit libertatea de autodeterminare: dac\u0103 unui copil de doi ani \u00eei oferim libertatea absolut\u0103 de autodeterminare \u015fi \u00eel l\u0103s\u0103m \u00eentr-o mic\u0103 metropol\u0103 contemporan\u0103, cu siguran\u0163\u0103 am f\u0103cut un gest nes\u0103buit ce \u00eei va cauza moartea dac\u0103 nimeni nu \u00eel va proteja; cu at\u00e2t mai mult, ar fi o \u201enebunie imuabil\u0103\u201d dac\u0103 am l\u0103sa un adult ignorant \u015fi iresponsabil s\u0103 alearg\u0103 singur pe str\u0103zile \u00eentortocheate ale imensei metropole pres\u0103rat\u0103 cu probleme bioetice! \t<\/p>\n

Cu c\u00e2t \u00eenaint\u0103m mai profund \u00een subiectul nostru descoperim noi \u015fi noi probleme care ce ne cauzeaz\u0103 multe b\u0103t\u0103i de cap f\u0103r\u0103, a\u015fa c\u0103 \u00eencheiem \u00eentreb\u00e2ndu-v\u0103 dac\u0103 dumneavoastr\u0103 a\u0163i fi de acord cu aceste \u201efabrici de copii\u201d (dac\u0103 da, de ce?) \u015fi cum v-a\u0163i sim\u0163i dac\u0103 a\u0163i afla c\u0103 sunte\u0163i rodul unei manipul\u0103ri genetice comandate de p\u0103rin\u0163ii dumneavoastr\u0103? \u00cen cazul \u00een care nu sunte\u0163i mul\u0163umi\u0163i de \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea pe v-au dat-o i-a\u0163i da \u00een judecat\u0103 acuz\u00e2ndu-i de \u201eneglijen\u0163\u0103 genetic\u0103\u201d?<\/p>\n

Bibliografie selectiv\u0103:<\/strong><\/p>\n

M. Aramini, Introduzione alla Bioetica, Giuffr\u00e8, Milano 2003, edi\u0163ia a doua.
\nM. Brookes, La genetica, Trieste: Scienza 2001
\nW. Glannon, Genes and Future People. Philosophical Issues in Human Genetics, Cambridge: Westview, 2001
\nJ. Habermas, Il futuro della natura umana. I rischi di una genetica liberale, Torino: Einaudi 2002
\nV. Mele, Geneterapia e dignit\u00e0 della persona umana in Dignitas Personae, in: G. Russo (ed.), Dignitas Personae. Commenti all\u2019istruzione su alcune questioni di Bioetica, Messina-Torino: Coop. S. Tom. & Elledici 2009, 194-203
\nM.J. Reiss \u2013 R. Straughan, Improving Nature? The science and ethics of genetic engineering, Cambridge: Cambridge 2001, edi\u0163ia a patra<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hri\u015fman Sub denumirea de \u201emanipulare genetic\u0103\u201d, cunoscut\u0103 \u015fi sub ca \u201einginerie genetic\u0103\u201d, \u201emodificare genetic\u0103\u201d, \u201etehnologie genetic\u0103\u201d, \u201ebiotecnologie modern\u0103\u201d etc. (M.J. Reiss \u2013 R. Straughan 2001) sunt incluse toate tehnicile care modific\u0103 ADN-ul, indiferent care ar fi scopul acestei interven\u0163ii (Aramini 2003). Aceast\u0103 manipulare genetic\u0103 poate fi aplicat\u0103 at\u00e2t asupra animalelor \u015fi a […]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[61,585,27],"tags":[314,31,1149,1117],"class_list":["post-5100","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-biophobia-rubrici","category-egophobia-27","category-filosofie","tag-andrei-claudiu-hrisman","tag-biophobia","tag-egophobia-27","tag-filosofie"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1kg","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5100","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5100"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5100\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5104,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5100\/revisions\/5104"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5100"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5100"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5100"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}