de Eugen Bartic-Bogdan <\/p>\n
\nMitul crea\u0163iei integreaz\u0103 largo sensu o poveste picant\u0103, stilizat\u0103 \u015fi galonat\u0103 de mistica simbolului, privind \u00eenceputurile lumii a\u015fa cum au fost ele percepute de c\u0103tre o comunitate \u015fi cristalizate suflete\u015fte prin sacralizare. Doctrinele crea\u0163iei, literaturizate \u00een timp de diversele orient\u0103ri religioase, nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 intepreteze acest miez \u00een conformitate cu preceptele la care au f\u0103cut apel \u00eentru popularizare, cu specificul mentalit\u0103\u0163ii \u00een care \u015fi-au desf\u0103\u015furat misiunea \u015fi, ca un prinos adus imaginarului colectiv, cu nevoile intrinseci ale acestei mentalit\u0103\u0163i. Reverbera\u0163iile mitului cosmogonic s-au infiltrat \u00een crea\u0163iile marilor corifei ai curentelor ce au dominat scena religioas\u0103 a lumii, aliment\u00e2ndu-le puterea de seduc\u0163ie \u015fi b\u00e2ntuind folclorul asemeni unor cai troieni, activ\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp \u015fi cu o constan\u0163\u0103 bizar\u0103, o serie de invarian\u0163i \u00een jurul c\u0103rora s-a dezvoltat o fructuoas\u0103 specul\u0103. Cosmogonia, ca apanaj al ideii religioase, s-a orientat deci spre includerea omului pe banda rulant\u0103 a facerii \u00een calitatea sa de consecin\u0163\u0103 suprem\u0103 \u015fi ultim\u0103 \u00een centrul acestui proces, oferindu-i prin responsabilitatea care deriv\u0103 de aici posibilitatea dac\u0103 nu chiar obliga\u0163ia de a perpetua crea\u0163ia ad majorem dei gloriam. Putem \u00eentrez\u0103ri din acest punct de vedere un puternic liant supra-cultural la care au subscris involuntar majoritatea mediilor \u00een care s-au n\u0103scut mituri cosmogonice originale \u015fi anume acela c\u0103 omul leag\u0103 ob\u00e2r\u015fia sa de sfera \u00eenaltului, de abisul \u00eentunecat al cerului spre care \u015fi-a \u00eendreptat obiectivul medita\u0163iei imediat ce nevoile primare \u015fi-au pierdut stringen\u0163a. Etimonul grec \u03ba\u03bf\u03c3\u03bc\u03bf\u03b3\u03bf\u03bd\u03af\u03b1 (sau \u03ba\u03bf\u03c3\u03bc\u03bf\u03b3\u03b5\u03bd\u03af\u03b1) se dovede\u015fte a fi \u00eenc\u0103rcat de o puternic\u0103 substan\u0163\u0103 sugestiv\u0103, pornind de la homericul kosmeo care f\u0103cea referire la aranjamentul ordonat, ordinea sau buna or\u00e2nduire a trupelor care m\u0103r\u015f\u0103luiau, secondat de importantul sens ludic kosmokomes (atenta or\u00e2nduire a aspectului vestimentar sau capilar la femei) \u015fi ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la ata\u015farea pitagoreic\u0103 a semnifica\u0163iei universului \u00eentreg, v\u0103zut ini\u0163ial doar din perspectiva boltei, a firmamentului iar ulterior cu o extindere semantic\u0103 la universul v\u0103zut deci \u015fi la p\u0103m\u00e2nt. Vedem inclus\u0103 aici lumea ca metonim al fiin\u0163ei pus\u0103 \u00een discu\u0163ie sub imperiul nevoii de a fi integrat\u0103 \u00eentr-un sistem, de a fi un actor de prim rang \u00een dinamica unor cauzalit\u0103\u0163i primordiale iar ca o consecin\u0163\u0103 putem situa cosmogonia pe coloana vertebral\u0103 a \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163ei spirituale chiar \u00een exteriorul stratului ei religios. Orice aplecare asupra genezei utiliz\u00e2nd aceast\u0103 prism\u0103 con\u0163ine \u00een primul r\u00e2nd o dimensiune ontologic\u0103 pentru ca \u00een subsidiar s\u0103 se refere (\u015fi) la tr\u0103s\u0103turile pertinente cu care s-a jalonat studiul religiilor. <\/p>\n
\nLeg\u0103tura puternic\u0103 pe care kosmosul a impus-o indivizilor de pe \u00eentregul p\u0103m\u00e2nt s-a transfigurat \u00eentr-un invariant care a generat crea\u0163ionismul, o dogm\u0103 cu un manifest literar de mare anvergur\u0103 critic\u0103, conform c\u0103reia universul a avut la baz\u0103 o entitate demiurgic\u0103, opus\u0103 ideologic evolu\u0163ionismului sau teoriei Big Bang-ului sau altor lu\u0103ri de pozi\u0163ie \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Diferitele modalit\u0103\u0163i de interpretare ale formei de existen\u0163\u0103 ini\u0163iale au condus la atingerea unui palmares demn de invidiat dac\u0103 ne g\u00e2ndim la densa varietate a miturilor cosmogonice \u00een lume. De la mitul genetic cre\u015ftin etalat \u00een Cartea facerii din Vechiul Testament \u015fi p\u00e2n\u0103 la cel maya\u015f cuprins \u00een Popol Vuh, aceast\u0103 entitate primordial\u0103 a \u00eembr\u0103cat un num\u0103r de forme direct propor\u0163ional cu indicele gradului de diversificare cultural\u0103 al popula\u0163iilor. Dificult\u0103\u0163ile de concepere iconic\u0103 a unui increat s-au lichefiat \u00een atanorul imagistic universal eliber\u00e2nd ca dintr-o cutie a Pandorei duhuri plutitoare, for\u0163e divine, zei primordiali, prunci str\u0103lucitori \u00een coronamentul unor flori de lotus, broa\u015fte \u0163estoase \u015fi coio\u0163i, antropomorfi n\u0103scu\u0163i dintr-un ou, gigan\u0163i, lebede, g\u00e2\u015fte, p\u0103s\u0103ri, \u015ferpi marini, entit\u0103\u0163i paradisiace \u015fi exemplele pot continua. Amprentele personalit\u0103\u0163ii de care a dat dovad\u0103 fiecare sistem de g\u00e2ndire nu se reg\u0103sesc dec\u00e2t \u00een pelicula sub\u0163ire a detaliilor de tipul duratei, al bifurc\u0103rilor, al concrescen\u0163elor, al for\u0163elor motrice generatoare de via\u0163\u0103 (suflu, topire, enun\u0163are) cu care au considerat de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 se prezint\u0103 \u00een fa\u0163a maselor pentru a le \u00eendoctrina \u00eens\u0103 cea mai mare parte dintre sisteme concord\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte existen\u0163a unui alt invariant \u015fi anume oceanul primordial. Mitul plonjonului cosmogonic a fost statuat cu deosebit\u0103 acurate\u0163e de c\u0103tre Mircea Eliade \u015fi credem, f\u0103r\u0103 a mai insista asupra numeroaselor sale \u00eentrup\u0103ri, c\u0103 un viitor studiu ne va prilejui ocazia de p\u0103trunde mai bine \u015fi mai pe larg subiectul. Cunosc\u00e2ndu-se pe sine, con\u015ftientiz\u00e2ndu-\u015fi compozi\u0163ia chimic\u0103, omul a conchis c\u0103 el este produsul finit al succesiunii de concentr\u0103ri a materiei primordiale cu aportul indubitabil al entit\u0103\u0163ilor prime \u015fi intuind micro-universul i-a oferit conform dualismului – de care devenea con\u015ftient la tot pasul \u015fi care \u00eel invita practic la identificarea lui \u00een toate domeniile de activitate de-a lungul vie\u0163ii – un corespondent macro, proiectat \u00een trecut cu scopul v\u0103dit de a-\u015fi consolida piatra din capul unghiului. Fix\u00e2nd teoretic trecutul \u015fi explic\u00e2ndu-l chiar cu riscul mitologiz\u0103rii, omul a privit cu mai mult\u0103 \u00eencredere \u00eenspre viitor \u015fi s-a l\u0103sat sedus de c\u0103tre nenum\u0103rate profe\u0163ii oric\u00e2nd i s-a oferit ocazia, fericit fiind s\u0103 statorniceasc\u0103 m\u0103car acest punct pentru a construi restul p\u00e2n\u0103 la infinit \u00een jurul lui… <\/p>\n
Titlul acestui scurt comentariu asociaz\u0103 doi termeni deopotriv\u0103 de importan\u0163i \u00een tabloul spiritual al omenirii, ambii fiind unit\u0103\u0163i de m\u0103sur\u0103 \u00een delimitarea ideologiilor pe care le reprezint\u0103 fa\u0163\u0103 de altele dar \u00eempreun\u0103 cu care se adap\u0103 din acela\u015fi izvor mitologic. Referindu-se la sensul de baz\u0103 al gnozei, aceea de cunoa\u015ftere, investigare, Mircea Eliade subliniaz\u0103 preeminen\u0163a unora precum cre\u015ftinismul, iudaismul, zoroastrismul care includeau in nuce o component\u0103 ezoteric\u0103, ad\u0103ug\u00e2nd faptul c\u0103 aproape toate temele mitologice \u015fi escatologice folosite de c\u0103tre autorii gnostici sunt anterioare gnosticismului. Unele dintre acestea sunt reperabile istoric \u00een Iranul antic sau \u00een India Upani\u015fadelor, \u00een orfism sau platonism, altele sunt legate de sincretismul elenic, de iudaismul biblic \u015fi intertestamentar etc. Ceea ce sus\u0163ine gnosticismul nu este integrarea unor elemente aleatorii preluate ad hoc ci o reinterpretare \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103, deosebit de pesimist\u0103, a c\u00e2torva mituri, idei \u015fi teleogumene de larg\u0103 circula\u0163ie \u00een epoc\u0103. [1] Mare admirator \u015fi exeget al operei eliade\u015fti, Ioan Petru Culianu situeaz\u0103 originea dualismului european \u00een Iran, subsum\u00e2ndu-i gnosticismul ca o prim\u0103 ipostaz\u0103 cronologic\u0103 \u015fi se opre\u015fte asupra unui num\u0103r finit de curente religioase pe care le nume\u015fte dualisme ale Occidentului ca urmare a preocup\u0103rii \u015fi r\u00e2vnei cu care bisericile cre\u015ftine s-au aplecat asupra lor (dator\u0103m Inchizi\u0163iei \u015fi aplombului ei nefericit cele mai multe dintre scrierile despre cathari spre exemplu) \u015fi care \u00eentr-o ordine amintind mai mult de o vulgar\u0103 filia\u0163ie dec\u00e2t de o delimitare istoric\u0103 pr\u00eat-\u00e0-porter \u00eencep cu Marcion \u015fi continu\u0103 cu maniheismul, paulicianismul, bogomilismul \u015fi catharismul [2]. Gnoza nu a fost \u00een esen\u0163\u0103 o erezie concatenar\u0103 cu cre\u015ftinismul chiar \u00een condi\u0163iile \u00een care surse irano-eseniene s-au rev\u0103rsat \u00een el iar de cealalt\u0103 parte, gnoza a fost tributar\u0103 V\u00eand\u00e2ntei antice indo-iraniene. Ele au fost dou\u0103 sisteme de g\u00e2ndire independente, contemporane prin prelungirile lor cu hermetismul sau neo-platonismul, impun\u00e2nd o anumit\u0103 polaritate (insuficient demonstrat\u0103 dup\u0103 opinia lui Culianu deoarece nu s-au verificat pe deplin doctrine \u00een care R\u0103ul s\u0103 nu fie \u00eenvins \u00een cele din urm\u0103 de Bine) cu monismul care admitea invariabil un singur principiu guvernor. Gnosticii au postulat existen\u0163a a dou\u0103 naturi perfect distincte \u00eencorporate una \u00een lumea divin\u0103 \u015fi una \u00een lumea ocupat\u0103 de oameni iar exerci\u0163iile de identificare genetic\u0103 a \u00eenceputurilor fiec\u0103rora a f\u0103cut posibil\u0103 catalogarea congrega\u0163ionist\u0103 amintit\u0103 mai sus. Trebuie s\u0103 admitem \u00een schimb c\u0103 ceea ce constituie \u00een mod general acceptat un mit cosmogonic reprezint\u0103 \u00een primul r\u00e2nd sloganul sintetizat \u015fi stilizat al unei ideologii savante cu privire la na\u015fterea Universului \u00eentr-o form\u0103 accesibil\u0103 \u00een primul r\u00e2nd maselor. \u00cen con\u015ftiin\u0163a acestora determin\u0103rile, autosuficien\u0163a increa\u0163ilor sau coeternitatea principiilor genitoare trebuiau s\u0103 \u00eembrace haina imediatului \u015fi s\u0103 se sprijine bine\u00een\u0163eles pe elemente la \u00eendem\u00e2na puterii lor de \u00een\u0163elegere pentru ca sedimentarea s\u0103 suporte testul anduran\u0163ei. Iar dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare constr\u00e2ngerile venite din partea unor ter\u0163i cu at\u00e2ta putere \u00eenc\u00e2t s\u0103 amenin\u0163e \u00een mod real dezvoltarea liber\u0103 a g\u00e2ndirii gnostice precum Flavius Theodosius (401 \u2013 450 e.n) care le-a scos \u00een afara legii, vom \u00een\u0163elege mai bine aura mistic\u0103 a acestor doctrine \u015fi nevoia de adaptare a discursului de convertire la dinamica social\u0103 din teren. Gnoza \u00een sens dualist nu a dob\u00e2ndit \u00eens\u0103 onoarea de fi intens prigonit\u0103 dec\u00e2t atunci c\u00e2nd formele ei s-au str\u00e2ns \u00een nuclee stabile, formate \u00een jurul unor voci care s-au ridicat \u00eempotriva marilor idei religioase pe care le considera dep\u0103\u015fite ori insuficiente. \u015ei acestea (cre\u015ftinismul, iudaismul, islamismul, budismul) \u015fi-au definit gnoze ad usum proprium dar mul\u0163umindu-se mai degrab\u0103 cu perpetuarea concluziilor la care au ajuns \u015fi cu anvergura inocul\u0103rii acestora dec\u00e2t cu problematizarea continu\u0103 \u015fi c\u0103utarea unei formule satisf\u0103c\u0103toare pe plan universal. <\/p>\n
\nDiscu\u0163iile privitoare la cosmogonii sau interpret\u0103rile cosmogoniei \u00een gnozele dualiste pleac\u0103 de la premisa c\u0103 mitul gnostic func\u0163ioneaz\u0103 pe baz\u0103 de ipostaze [3]. Acestea apar prin \u201czeificarea unor concepte abstracte, prelucrarea unor p\u0103r\u0163i sau puteri divine care devin entit\u0103\u0163i abstracte, generative, care func\u0163ionau ca arkhai, constituen\u0163i sau factori de reglare pentru cosmosul nostru \u015fi ontologia sa\u201d [4]. Geneza transcedental\u0103 ca parte a mitului gnostic, la care se refer\u0103 Hans Jonas, unul din mentorii lui Culianu, s-a sprijinit pe o multiplicare a ipostazelor sau eonilor form\u00e2nd o Pleroma sau plin\u0103tatea divin\u0103. Acest concept are dou\u0103 nuan\u0163e: una pune \u00een valoare o regiune proprie creatorului \u00eensu\u015fi iar cealalt\u0103 reliefeaz\u0103 o lume \u00een care acela\u015fi creator se vede nevoit s\u0103 coboare personal sau \u00een care trimite un zeu ascuns sau Demiurg \u015earlatan sau Trickster \u00een scopuri manifest ori abscons germinative. Pleroma, opus\u0103 Kenomei (vidul) reprezint\u0103 o lume a perfec\u0163iunii \u015fi a armoniei absolute din care au emanat o serie de esen\u0163e divine numite \u00een gnosticism eoni, eternit\u0103\u0163i sau realit\u0103\u0163i supreme [5] iar drama ei intim\u0103 a cauzat apari\u0163ia lumii de jos. Dintre toate ipostazele, una provenit\u0103 din dialectica iudaic\u0103, Sophia (sau \u00een\u0163elepciunea) este cea \u00een jurul c\u0103reia graviteaz\u0103 toate teoriile gnostice privind cosmogonia, asociindu-se astfel crea\u0163ia cu inteligen\u0163a. Valentinus (sec. II) un egiptean stabilit \u00eentr-o comunitate cre\u015ftin\u0103 din Roma a urm\u0103rit o plerom\u0103 \u2013 plenitudine incognoscibil\u0103 care constituie ultimul temei al existen\u0163ei \u2013 care a produs incluz\u00e2nd pe Sophia, treizeci de eoni considera\u0163i for\u0163e creatoare ale lumii \u015fi \u00een acela\u015fi timp ni\u015fte fiin\u0163e abstracte \u00eenchipuite dintr-o perspectiv\u0103 mitologic\u0103. \u00cens\u0103 \u015fi al\u0163i gnostici utilizeaz\u0103 acest concept, dup\u0103 opinia lui Victor Kernbach poate \u015fi pentru a contracara sau concura mitul biblic al facerii \u00een \u015fase zile, pleroma fiind identificat\u0103 de aceast\u0103 dat\u0103 cu universul f\u0103r\u0103 \u00eenceput \u015fi produc\u0103tor al unui ciclu indeterminat de eoni, uneori ierarhiza\u0163i, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00eentr-o viziune dualist\u0103 f\u0103r\u0103 ambiguitate, eonul superior este Isus Christos ca martor participant la genez\u0103 apoi ca un custode ale omenirii pe care o vegheaz\u0103 \u015fi devine m\u00e2ntuitorul ei; iar eonul inferior este Demiurgul purt\u0103tor al principiului impur \u015fi creatorul lumii materiale vizibile (pentru Marcion de pild\u0103 acest Demiurg fiind identificabil cu tradi\u0163ionalul Yahweh \u015fi nu cu un principiu demoniac); de aici rezult\u0103 \u015fi ideea imperfec\u0163iunii lumii create [6]. \u00cenainte de a indexa m\u0103rturiile culese de c\u0103tre c\u0103rturarii interesa\u0163i de facerea universului \u00een mi\u015fc\u0103rile dualiste, se impune asumarea unei rezerve bazate pe gradul \u00eenalt de generalitate pe care \u00eel abord\u0103m \u015fi care tinde din nefericire s\u0103 distan\u0163eze \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 aceste orient\u0103ri unele de celelalte ca urmare a unei istoricit\u0103\u0163i ce totu\u015fi se dovede\u015fte necesar\u0103 iar pe de alt\u0103 parte s\u0103 le omogenizeze din punct de vedere dogmatic dat fiind faptul c\u0103 cel pu\u0163in \u00een privin\u0163a cosmogoniei diferen\u0163ele nu au un caracter disjunctiv ci converg mai degrab\u0103 c\u0103tre o surs\u0103 comun\u0103. Variantele miturilor sunt numeroase pe m\u0103sura studiilor \u00eentreprinse iar citarea uneia din ele poate servi cu o oarecare precizie la \u00een\u0163elegerea general\u0103 a fenomenului. <\/p>\n
Potrivit versiunii apar\u0163in\u00e2nd lui Irineu (130-202) din Adversus Haereses (un amplu tratat \u00een care sunt comb\u0103tute \u015fi respinse \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile unor grupuri gnostice) \u015fi citate de Culianu \u00een Arborele gnozei, Sophia este ultimul eon al Dodecadei (variant\u0103 privind num\u0103rul eonilor ini\u0163iali emana\u0163i din Pleroma). De\u015fi are un so\u0163, pe Theletos (figur\u0103 care apare \u015fi \u00een scrierile valentiniene [7]) ea ac\u0163ioneaz\u0103 de una singur\u0103; de aceea p\u0103catul \u015fi patima ei, \u00een aparen\u0163\u0103 erotice, sunt mai degrab\u0103 rezultatul nes\u0103buirii sale. Cuprins\u0103 de dorin\u0163a de a-l cunoa\u015fte pe Tat\u0103l ascuns, Sophia \u00eencearc\u0103 s\u0103 urce p\u00e2n\u0103 la el fiind \u00eens\u0103 oprit\u0103 de Horos \u2013 Limita care separ\u0103 eonii superiori de cei din straturile de mai jos. Inten\u0163ia (enthymesis) \u015fi Patima Sophiei se prefac \u00eentr-un produs mizer, pe care ea \u00eel z\u0103misle\u015fte de una singur\u0103, un produs a c\u0103rui nea\u015fteptat\u0103 \u00eentrupare \u00eei provoac\u0103 mamei Suferin\u0163a, Zbuciumul, Stupoarea \u015fi \u00cendoiala, o tetrad\u0103 a relelor care se afl\u0103 \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 la originea materiei. Prin interven\u0163ia eonilor, este expurgat\u0103 de Inten\u0163ie \u015fi de Patim\u0103, care r\u0103m\u00e2n \u00een afara Pleromei, \u00een vreme ce ea este readus\u0103 printre semenii s\u0103i. Inten\u0163ia-Patim\u0103, numit\u0103 Ahamot, \u00eencearc\u0103 zadarnic s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een Plerom\u0103, la ale c\u0103rei lumini r\u00e2vne\u015fte, deoarece chiar inferioar\u0103 fiind, mai p\u0103streaz\u0103 totu\u015fi o anumit\u0103 arom\u0103 de nemurire. Oprit\u0103 de Limit\u0103, m\u00e2hnirea ei se preface \u00eentr-o tetrad\u0103 a pasiunilor: Durere, Spaim\u0103, Confuzie \u015fi Ignoran\u0163\u0103. \u00cens\u0103 acestora li se al\u0103tur\u0103 \u015fi o emo\u0163ie pozitiv\u0103, n\u0103scut\u0103 din dorin\u0163a ei de perfec\u0163ionare: Conversiunea (epistrophe). Din Conversiune se trag Sufletul Lumii \u015fi sufletul Demiurgului (Yaldabaoth), \u00een timp ce toate celelalte se trag din Zbucium \u015fi Durere. Cu adev\u0103rat din lacrimile ei se trage substan\u0163a umed\u0103; din r\u00e2sul ei substan\u0163a luminoas\u0103; din durerea \u015fi din consternarea ei, elementele corporale ale lumii. C\u0103ci ea pl\u00e2ngea \u015fi se \u00eentrista deseori, din pricin\u0103 c\u0103 fusese p\u0103r\u0103sit\u0103 \u00een \u00eentuneric \u015fi \u00een pustiu, iar alteori, g\u00e2ndind la lumina care o p\u0103r\u0103sise, se mai \u00eentrema \u015fi r\u00e2dea, apoi se \u00eentrista din nou. \u00cen varianta valentinian\u0103, Demiurgul este alungat mai apoi din Pleroma \u015fi f\u0103ure\u015fte neputinciosul Om psihic. Eonul Christos \u00eei insufl\u0103 via\u0163\u0103 pl\u0103smuind astfel Omul pneumatic aruncat mai apoi \u00een v\u00e2rtejul materiei de c\u0103tre Yaldabaoth, cel privat acum de puterile sale eonice. <\/p>\n
\nAsocierea Demiurgului alungat cu Demiurgul \u015earlatan sau cu Tricksterul din mitologia cosmogonic\u0103 nord-american\u0103 a constituit obiectul cercet\u0103rilor lui Ugo Bianchi \u00een Il dualismo religioso (Roma, 1958). Acesta constat\u0103 continuitatea teritorial\u0103 a unui astfel de Demiurg, \u00eenregiment\u00e2nd zeit\u0103\u0163i precum Coyotul indienilor yuki, Loki, scandinavul \u00eenfumurat \u015fi venom tongued \u015fi ajung\u00e2nd la mitul zervanit \u00een care \u00ee\u015fi au originea mai multe povestiri dualiste europene populare. \u00cen versiunea autorului armean Eznik din Kolb [8], Zervan este o fiin\u0163\u0103 dup\u0103 toate aparen\u0163ele androgin\u0103, numele lui fiind traductibil prin Soart\u0103 sau Destin. Acesta exista \u00eenainte de orice (idee profund monist\u0103, dar din care dualismul a sustras suficiente elemente) \u015fi dorea cu ardoare un fiu, scop \u00een care aducea \u00een mod repetat un sacrificiu timp de o mie de ani. La un moment dat este cuprins de \u00eendoieli cu privire la utilitatea sacrificiului iar \u00een matricea lui sunt concepu\u0163i doi fii: Ohrmazd \u00een virtutea sacrificiului \u015fi Ahriman \u00een virtutea \u00eendoielilor. Zervan promite s\u0103-l fac\u0103 rege pe cel dint\u00e2i care va ajunge la el. Ohrmazd \u00eei descoper\u0103 lui Ahriman acest plan iar acesta se gr\u0103be\u015fte s\u0103-i str\u0103pung\u0103 s\u00e2nul \u015fi s\u0103 se prezinte primul \u00eenaintea Tat\u0103lui s\u0103u. Zervan nu-l recunoa\u015fte: Fiul meu, zice el, e parfumat \u015fi luminos, tu e\u015fti \u00eentunecat \u015fi \u00eempu\u0163it. Oricum, Zervan este obligat prin jur\u0103m\u00e2nt s\u0103-i acorde lui Ahriman titlul de rege, dar numai pentru nou\u0103 mii de ani, dup\u0103 care Ohrmazd va domni \u015fi tot ce va voi s\u0103 fac\u0103, va face. Fiecare dintre cei doi fra\u0163i \u00eencep s\u0103 creeze: \u201c\u015ei tot ce crea Ohrmazd era bun \u015fi drept iar ceea ce f\u0103cea Ahriman era r\u0103u \u015fi str\u00e2mb\u201d. Sistemele dualiste care au plecat de aceast\u0103 concluzie, anume c\u0103 materia este \u00een esen\u0163\u0103 un derivat negativ au acceptat implicit existen\u0163a unui Dumnezeu bun \u015fi a unui Demiurg inferior. Este cazul marcioni\u0163ilor. <\/p>\n
\nIni\u0163iatorul acestui curent de opinie \u00een spiritualitatea impregnat\u0103 de cre\u015ftinism din Roma, a fost unul din discipolii lui Cerdon din Antiohia de la care \u015fi-a apropriat Evangelionul \u015fi Apostolikonul, dou\u0103 c\u0103r\u0163i de c\u0103p\u0103t\u00e2i c\u0103rora opera sa de mai t\u00e2rziu, Antithesis le datoreaz\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 multe dintre convingeri. Cele mai multe informa\u0163ii despre Marcion provin \u00eens\u0103 din lucrarea Adversus Marcionem (207) a lui Tertulian din care afl\u0103m c\u0103 provine din Sinope, un port la Marea Neagr\u0103 din regiunea Pontus (t\u0103r\u00e2m natal \u00eentre al\u0163ii \u015fi pentru Diogene \u015fi pentru Onkelos, un traduc\u0103tor al Pentateuhului) \u015fi c\u0103 a fost expulzat din comunitatea cre\u015ftin\u0103 din acele locuri (cu toate c\u0103 tat\u0103l s\u0103u era episcop) \u00een virtutea acuza\u0163iei c\u0103 ar fi sedus o virgin\u0103 [9]. Dup\u0103 ce a debarcat la Roma la \u00eenceputul secolului al doilea \u00een calitatea sa de proprietar de vase, face o dona\u0163ie substan\u0163ial\u0103 cre\u015ftinilor pe care \u00eei apreciaz\u0103 \u015fi \u00eei concureaz\u0103 f\u0103\u0163i\u015f \u00eens\u0103 \u00een timp p\u0103rerile lor devin divergente, plec\u00e2nd de la neconcordan\u0163ele dintre evanghelia lui Christos \u015fi scripturile evreilor [10]. Cel care stipuleaz\u0103 leg\u0103tura imuabil\u0103 dintre evanghelia lui Christos \u015fi totalitatea manifest\u0103rilor \u015fi convingerilor religioase ale lui Marcion a fost Adolf von Harnack. Acesta vede \u00een epistolele pauline un punct de plecare \u00een demersul s\u0103u gnostic \u015fi prin aceasta coresponden\u0163ele cu imaginarul cre\u015ftin devin palpabile de\u015fi Culianu opteaz\u0103 pentru c\u00e2teva atribute precum dualist\u0103, antiiudaic\u0103, encratic\u0103 (ascetic\u0103), docetist\u0103 (nu admite realitatea patimilor \u015fi a mor\u0163ii lui Isus Christos pe cruce) vorbind despre doctrina lui. Cosmogonia marcionit\u0103 comport\u0103 un univers cu cinci etaje: trei ceruri, P\u0103m\u00e2ntul \u015fi Infernul. \u00cen cel mai \u00eenalt dintre ceruri s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte Chr\u00eastos, zeul luminii \u015fi al bun\u0103t\u0103\u0163ii; \u00een cel ce-al doilea se afl\u0103 tronul lui Yahweh din legea iudaic\u0103 iar \u00een cel din urm\u0103 campeaz\u0103 armatele sale de \u00eengeri. Pe p\u0103m\u00e2nt domne\u015fte materia care nu este dec\u00e2t o manifestare a lui Satan (Demiurgul \u015earlatan, Tricksterul) sau un regat al c\u0103rui prin\u0163 \u015fi legiuitor este. Infernul este destinat conform uzan\u0163elor sufletelor condamnate de c\u0103tre Yahweh. Atunci c\u00e2nd Dumnezeul luminii \u015fi al bun\u0103t\u0103\u0163ii realizeaz\u0103 c\u0103 oamenii de pe p\u0103m\u00e2nt sunt neferici\u0163i \u015fi corup\u0163i din pricina Satanei (care \u00een calitatea sa de legiuitor opera selec\u0163ii riguroase cu urm\u0103ri definitive asupra unei p\u0103r\u0163i a omenirii) trimite pe Fiul s\u0103u \u00een form\u0103 uman\u0103 pentru a-i salva. Nu a f\u0103cut \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie n\u0103scut de femeie pentru c\u0103 o na\u015ftere carnal\u0103, spunea Marcion, \u201ceste pentru Dumnezeu un lucru demn de ru\u015fine\u201d. Tertulian replic\u0103 nu f\u0103r\u0103 oarecare soliditate \u00een argument c\u0103 \u015fi crucificarea este o afacere la fel de ofensatoare pentru Dumnezeu chiar \u00een absen\u0163a sau \u00een prezen\u0163a unei suferin\u0163e reale \u015fi mai mult, \u00eenainte de a-\u015fi completa echipa de apostoli, Christos, fiul lui Dumnezeu a fost victima unei conspira\u0163ii a R\u0103ului care l-a luat drept om \u015fi l-a supus unor suplicii rezervate \u00een general oamenilor, f\u0103r\u0103 a-i cunoa\u015fte \u00eens\u0103 adev\u0103rata natur\u0103. Cu toate acestea Christos urc\u0103, dup\u0103 ce probeaz\u0103 aceste suplicii, \u00een al treilea cer de unde prime\u015fte sf\u00e2ntul nume Isus \u015fi apare ucenicilor, apoi lui Paul, c\u0103ruia \u00eei \u00eencredin\u0163eaz\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor sale \u00een lumea \u00eentreag\u0103. Mai t\u00e2rziu, adaug\u0103 Marcion, anun\u0163atul Mesia al profe\u0163ilor \u2013 adic\u0103 Antichristul – va veni s\u0103 restaureze Israelul \u015fi va separa pe cei care au crezut \u00een r\u0103scump\u0103rare de necredincio\u015fii care vor fi aneantiza\u0163i \u00eempreun\u0103 cu Materia, \u00een timp ce sufletele merituo\u015filor se vor ridica \u00een al treilea cer. Fire\u015fte c\u0103 orientarea diteist\u0103 a lui Marcion a oripilat \u00eenaltele fe\u0163e biserice\u015fti cre\u015ftine care au constatat cu o vesel\u0103 \u015fi vehement\u0103 stupoare apari\u0163ia treptat\u0103 a unui nou cult, cel marcionit \u015fi care habeat corpus au identificat adversarul concret asupra c\u0103ruia \u00ee\u015fi vor rev\u0103rsa \u00een cur\u00e2nd din abunden\u0163\u0103 autoritatea. Marcionismul a sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 o existen\u0163\u0103 destul de \u00eendelungat\u0103 \u00een Italia \u015fi c\u00e2te pu\u0163in cam \u00een toat\u0103 Europa prin a fi \u00eenglobat\u0103 \u00een sistemul maniheist prin intermediul c\u0103ruia se va a\u015feza la bazele catharismului medieval.
\nManifest\u00e2ndu-se pe o arie vast\u0103, din Iran p\u00e2n\u0103 la Marea Nordului, \u00een China \u015fi Africa, pe o perioad\u0103 de aproximativ zece secole, furniz\u00e2nd chiar \u015fi Islamului elemente ritualice precum cei cinci st\u00e2lpi ai \u00een\u0163elepciunii, maniheismul a fost una dintre cele mai importante religii ale lumii, dispari\u0163ia ei priv\u00e2nd spiritualitatea uman\u0103 de un filon exegetic deosebit de fertil. Gradul s\u0103u de universalitate este sus\u0163inut de nenum\u0103ratele ramuri care s-au desprins \u00een sensul congrega\u0163ionist al catolicismului \u015fi nu cel reformist, precum mesalienii, r\u0103t\u0103citori \u015fi cer\u015fetori tr\u0103ind \u00een rug\u0103ciune continu\u0103 (dominicani sau franciscani avant-la-l\u00e9ttre), priscilianismul care propov\u0103duia \u015fi el un determinism astrologic sau paulicianismul. Dispari\u0163ia maniheismului a fost lent\u0103, \u00eens\u0103 a culminat cu sublimarea preceptelor sale \u00een prelungiri ca cele ale mazkadi\u0163ilor iranieni, Zandaka (contestatarii) musulmani, paulicienii bizantini, bogomilii bulgari \u015fi bosniaci, patarinii renani sau catharii italieni \u015fi francezi. Toate aceste mi\u015fc\u0103ri au adaptat dualismul gnozei maniheene recunosc\u00e2nd doi dumnezei, unul bun \u015fi luminos \u015fi unul r\u0103u \u015fi tenebros, natura angelic\u0103 a lui Christ, arbor\u00e2nd docetismul \u015fi admi\u0163\u00e2nd preeminen\u0163a unei judec\u0103\u0163i finale \u00eempreun\u0103 cu identificarea infernului \u00een lumea material\u0103 drept consecin\u0163\u0103. [11] <\/p>\n
\n\tCosmogonia manihean\u0103 [12] admite existen\u0163a primordial\u0103 a dou\u0103 substan\u0163e distincte \u015fi contrarii (in exordio fuerunt due substantiae a sese divisae). Prima din ele poate fi considerat\u0103 drept o Pleroma, \u00een care Dumnezeu-Tat\u0103l ocup\u0103 postul de \u00eemp\u0103rat al luminii, perpetuu prin originea lui sf\u00e2nt\u0103, adev\u0103rat prin \u00eens\u0103\u015fi natura sa, exult\u00e2nd prin propria-i eternitate \u015fi proprietar a dou\u0103sprezece membre resurgente din lumina sa (receptacul al \u00een\u0163elepciunii) \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluiesc nenum\u0103rate comori \u015fi \u00een fiin\u0163a c\u0103rora vie\u0163uiesc \u00eentr-o simbioz\u0103 armonioas\u0103 eonii preaferici\u0163i \u015fi glorio\u015fi ale c\u0103ror num\u0103r \u015fi durat\u0103 nu pot fi socotite. Al\u0103turi sau concatenar cu aceast\u0103 lume se afl\u0103 imperiul tenebrelor, ad\u00e2nc \u015fi uria\u015f (tenebrarum terra profunda et immensa magnitudine) \u00een care \u00ee\u015fi duc existen\u0163a ni\u015fte corpuri de foc, adic\u0103 un fel de fiin\u0163e ciumate [13]. Teritoriul continua cu un \u0163inut de ape n\u0103moloase b\u00e2ntuite de v\u00e2nturi atroce, populat de locuitori diformi, apoi cu o regiune de foc coruptibil cu conduc\u0103torii \u015fi popoarele ei, \u00een mijlocul c\u0103reia se mai g\u0103sea un teritoriu cuprins de ce\u0163uri \u015fi fum unde trona principele \u00eentunecat \u015fi crud al\u0103turi de acoli\u0163ii s\u0103i cu care st\u0103p\u00e2nea toate cele cinci terrae pestiferae. Aceast\u0103 descriere a \u00eenceputurilor a fost extras\u0103 dintr-o relatare apar\u0163in\u00e2nd Sf. Augustin care comenta sever Epistula fundamenti a lui Mani (216-274), promotorul religios al curentului maniheist. Jacques Henri Prevost \u00eel catalogheaz\u0103 pe acesta \u00eentr-o lucrare amintit\u0103 mai sus ca fiind un Parsi (descendent al celei mai mari comunit\u0103\u0163i zoroastriene din subcontinentul indic) ce se autodeclara succesor al lui Buddha. Profesa o religie care sintetiza ideile lui Zoroastru, pe cele ale lui Buddha \u015fi pe cele ale lui Isus. Despre mitul cosmogonic maniheist a vorbit \u015fi Theodor bar K\u00f4na\u00ee, un episcop nestorian din Kashkar tr\u0103ind dup\u0103 spusele lui Culianu, care \u00eel citeaz\u0103 \u00een Gnozele dualiste, la cump\u0103na dintre secolele VI-VII. Bar K\u00f4na\u00ee folose\u015fte izvoarele Sf. Augustin \u015fi aminte\u015fte despre existen\u0163a ini\u0163ial\u0103 a dou\u0103 principii, unul pozitiv \u015fi unul negativ corespunz\u0103toare celor dou\u0103 teritorii, unul de lumin\u0103 (athr\u0101 de nuhr\u0101) st\u0103p\u00e2nit de Principele M\u0103re\u0163iei \u015fi unul al \u00eentunericului etern, distan\u0163ate dup\u0103 opiniile bazate pe Cartea Uria\u015filor ale lui Sever, patriarhul Antiohiei \u00eentre 512-518, la fel ca fiin\u0163a unui rege de cea a unui porc. Terra lucida aflat\u0103 sub obl\u0103duirea Regelui Paradisului are cinci compartimente sau s\u0103la\u015furi (shekin\u0101t\u0101): Inteligen\u0163\u0103, Ra\u0163iune, G\u00e2ndire, Reflectare, Voin\u0163\u0103 (no\u00fbs, \u00e9nnoia, phr\u00f4n\u00easis, enthym\u00easis, logism\u00f3s \u00een greac\u0103, sau mens, sensus, prudentia, intellectus, cogitatio \u00een latin\u0103 dup\u0103 diver\u015fi interpre\u0163i [14]). \u00cen perfect\u0103 coresponden\u0163\u0103, \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia \u00eentunericului este organizat\u0103 \u015fi ea \u00eentr-o pentad\u0103 compartimental\u0103: Fum, Foc, V\u00e2nt, Ape, \u00centuneric: alius tenebris, aliud aquis, aliud ventis, aliud igni, aliud fumo plenum, malum esse animalia in illis singulis nata elementis, serpientia in tenebris, natantia in aquis, volatilia \u00een ventis, quadrupedia in igne, bipedia in fumo [15]. Principele tenebrelor este descris \u00een Kit\u0101b al-Fihrist (o \u00eencercare exemplar\u0103, de pionierat, de indexare a tuturor c\u0103r\u0163ilor scrise p\u00e2n\u0103 la vremea aceea \u00een arab\u0103 de c\u0103tre persani, arabi sau alte popoare) a lui Ibn al-Nad\u012bm, un musulman \u015fiit din Persia care a tr\u0103it \u00een sec. X: capul lui seam\u0103n\u0103 cu cel al unui leu, trupul lui este ca trupul unui dragon, aripa asemeni aripii unei p\u0103s\u0103ri, coada precum coada unui \u015farpe mare \u015fi cele patru picioare precum picioarele unui animal de povar\u0103. Imaginea seam\u0103n\u0103 izbitor cu cea a lui Yaldabaoth din Apocalipsa lui Ioan: ..capul lui are \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unui leu ie\u015fit din lumea focului: aripile \u015fi umerii lui seam\u0103n\u0103 cu cele ale vulturului, potrivit cu imaginea fiilor V\u00e2ntului; m\u00e2inile \u015fi picioarele lui sunt demoni, dup\u0103 imaginea fiilor din lumea Fumului; p\u00e2ntecele lui seam\u0103n\u0103 cu al \u015farpelui, dup\u0103 imaginea fiilor din lumea \u00centunericului; coada este cea a pe\u015ftelui care apar\u0163ine de lumea fiilor ape. Fiecare din regiunile \u00eentunecate este prezidat\u0103 de c\u0103tre un Arhonte iar deasupra lor se afl\u0103 arhontele suprem (diavolul cre\u015ftin, Shaytan sau Iblis \u00een islamism, Ahriman la iranieni, Shimnu la uiguri, t\u2019an-mo la chinezi etc.). Arhon\u0163ii sunt f\u0103pturi josnice care se lupt\u0103 unii cu al\u0163ii p\u00e2n\u0103 ajung la hotarele Luminii. P\u0103rintele M\u0103re\u0163iei evit\u0103 s\u0103 arunce \u00een lupta de ap\u0103rare a regatului s\u0103u Arhon\u0163ii Luminii, pentru c\u0103 ace\u015ftia erau \u00een esen\u0163\u0103 pacifi\u015fti \u015fi hot\u0103r\u00e2nd s\u0103 se r\u0103zboiasc\u0103 de unul singur, cheam\u0103 la sine pe Mama celor Vii (emm\u0101 de hayy\u0113) care la r\u00e2ndul ei \u00eel invoc\u0103 pe Protoantrop (nash\u0101 q\u0101dmay\u0101). Acesta ridic\u0103 la lupt\u0103 pe cei cinci fii ai s\u0103i, elementele pure: aerul limpede, focul pur, zefirul, lumina \u015fi apa pur\u0103 care se opun elementelor imunde ale Regelui \u00centunericului:. Principele \u00eentunecat \u00eenghite \u00eens\u0103 pe trimi\u015fii Luminii f\u0103r\u0103 s\u0103 realizeze c\u0103 aceast\u0103 hran\u0103 este toxic\u0103 pentru el iar Protoantropul se adreseaz\u0103 de \u015fapte ori P\u0103rintelui M\u0103re\u0163iei care recurge la planul B. Invoc\u0103 pe Prietenul Luminii (habb\u012bb nahir\u0113) care la r\u00e2ndul lui cheam\u0103 la sine pe Marele Arhitect (b\u0101n rabb\u0101) numit \u015fi Dumnezeul-Splendoare, sau Dumnezeul care creaz\u0103 noi eoni sau Constructorul noii glorii. Acesta \u00een sf\u00e2r\u015fit, invoc\u0103 Spiritul Viu (acta archelai) \u00eenzestrat cu inteligen\u0163\u0103, ra\u0163iune \u015fcl. care \u00ee\u015fi invit\u0103 fiii corespunz\u0103tori fiec\u0103rui membru al s\u0103u: pe Splenditenens, pe Marele Rege de Onoare, pe Adamas de Lumin\u0103, pe Regele Gloriei, \u015fi pe Purt\u0103tor (sau Omofor ori Atlas, cel care poart\u0103 P\u0103m\u00e2ntul pe umerii lui). Spiritul Viu \u00eel scoate pe Protoantrop din \u00centuneric \u00eentinz\u00e2ndu-i m\u00e2na dreapt\u0103 (maniheenii \u00ee\u015fi ofereau unul altuia m\u00e2na dreapt\u0103 atunci c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lneau pentru a rememora scoaterea din \u00centuneric), \u00eei omoar\u0103 pe Arhon\u0163ii \u00centunericului \u015fi le aduce le\u015furile Mamei celor Vii. Din pielea lor aceasta f\u0103ure\u015fte unsprezece ceruri iar corpurile le arunc\u0103 \u00een \u00centuneric unde formeaz\u0103 opt p\u0103m\u00e2nturi. Dup\u0103 Ioan Damaschinul [16] elementul p\u0103m\u00e2nt provine din carnea Arhon\u0163ilor pe c\u00e2nd mun\u0163ii, structurile st\u00e2ncoase, provin din oasele lor. \u201dAstfel toate componentele naturii care ne \u00eenconjoar\u0103 provin din cadavrele imunde ale puterilor r\u0103ului.\u201d (F. Cumont). Dup\u0103 ce Spiritul Viu \u015fi-a \u00eenf\u0103ptuit misiunea demiurgic\u0103, fiece Fiu al Spiritului a primit c\u00e2te o func\u0163ie \u00een sistemul supravegheat de Marele Rege de Onoare, instalat \u00een cer, Splenditenens \u0163ine h\u0103\u0163urile celor cinci zei str\u0103lucitori, iar Atlas poart\u0103 \u00een continuare p\u0103m\u00e2nturile pe umerii s\u0103i. Dup\u0103 bar K\u00f4na\u00ee, din Lumina recuperat\u0103 de Spiritul Viu ar proveni Soarele \u015fi Luna iar la rug\u0103mintea Mamei celor Vii, a Spiritului Viu \u015fi a Protoantropului, P\u0103rintele suprem \u00eel invoc\u0103 pe Tertius Legatus (numit \u015fi Fecioara de Lumin\u0103, Androginul, Masculofemina) care la r\u00e2ndul lui invoc\u0103 cele dou\u0103sprezece Fecioare sau virtu\u0163i: Regalitate, \u00cen\u0163elepciune, Victorie, Persuasiune, Puritate, Adev\u0103r, Credin\u0163\u0103, R\u0103bdare, Echitate, Bun\u0103tate, Justi\u0163ie \u015fi Lumin\u0103. Legatus locuie\u015fte \u00een soare iar fecioarele devin pilo\u0163ii navei celeste. <\/p>\n
\n\tPesimismul maniheist, bazat pe natura infect\u0103 a lumii a r\u0103zb\u0103tut \u00een timp p\u00e2n\u0103 la mi\u015fcarea sectar\u0103 a lui Bogomil (cel iubit de Dumnezeu), un preot de \u0163ar\u0103 din Bulgaria care \u00eencep\u00e2nd din sec. X \u00eencepe s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia observatorilor laici \u015fi religio\u015fi din Bizan\u0163 [17]. C\u0103tre anul 930 \u00eencepe s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 s\u0103r\u0103cia, umilin\u0163a, poc\u0103in\u0163a \u015fi rug\u0103ciunea deoarece lumea aceasta a fost z\u0103mislit\u0103 de c\u0103tre Satanail, fratele lui Hristos \u015fi fiu al lui Dumnezeu. Bogomilii nu m\u00e2ncau carne, nu beau vin \u015fi respingeau c\u0103s\u0103toria. Comunitatea lor nu admitea nicio ierarhie iar b\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile \u00ee\u015fi m\u0103rturiseau unul altuia p\u0103catele, dezleg\u00e2ndu-le \u00een acela\u015fi timp. Singurul izvor direct care dezbate problematica lor este Interrogatio Johannis (\u00centreb\u0103rile lui Ioan) un text apocrif cuprinz\u00e2nd un dialog \u00eentre Ioan evanghelistul \u015fi Isus Christos pe tema cre\u0103rii lumii, adus din Bulgaria \u00een timpul episcopului cathar lombard Nazarie din Concorezzo (pe la 1190) \u015fi tradus \u00een latin\u0103. \u00cen cosmogonia bogomilic\u0103, Satanail poate circula liber de la tronul Tat\u0103lui invizibil p\u00e2n\u0103 la iad \u015fi este intendentul \u00eentregului cosmos, compus din \u015fapte ceruri, dedesubtul c\u0103rora se afl\u0103 zona Aerului, a Apelor superioare, a Apelor inferioare, a P\u0103m\u00e2ntului, sus\u0163inut de doi Pe\u015fti, a norilor care re\u0163in apa oceanului (tenentes pelagum maris) \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit zona Iadului (geena ignis). Aceast\u0103 stare de fapt provoac\u0103 existen\u0163a a \u015fapte niveluri superioare (cerurile) \u015fi a \u015fapte niveluri inferioare [18]. Lumea iscat\u0103 de Sathanael este neorganizat\u0103, motiv pentru care acesta urc\u0103 la Tat\u0103l Suprem ca s\u0103 conving\u0103 \u00eengerii s\u0103-l urmeze \u00een calitate de conduc\u0103tor, cu argumente preluate din evanghelia lui Luca. Seduce o serie de arhon\u0163i, \u00eens\u0103 Dumnezeu trimite o parte din \u00eengerii credincio\u015fi s\u0103 ridice de la rebeli \u00eensemnele angelice iar de la Sathanael lumina gloriei sale (lumen gloriae suae) ceea ce \u00eei determin\u0103 apari\u0163ia a \u015fapte cozi, corespunz\u0103toare celor \u015fapte p\u0103cate prin care seduce omenirea: minciuna, adulterul, zg\u00e2rcenia, furtul, blasfemia, ura \u015fi discordia. De men\u0163ionat c\u0103 \u00een cosmogonia bogomilic\u0103 Sathanael nu este creatorul ci arhitectul lumii, a cosmosului inferior, de\u015fi sursele indic\u0103 diverse variante ale mitului. Conform cu Interrogatio Johannis, Sathanael \u00eel modeleaz\u0103 pe om din lutul p\u0103m\u00e2ntului dup\u0103 asem\u0103narea sa \u015fi porunce\u015fte \u00eengerilor din al doilea sau al treilea cer s\u0103 intre \u00een acest trup, proced\u00e2nd \u00een mod similar \u015fi cu femeia \u00een care insereaz\u0103 un \u00eenger din al doilea sau din primul cer. Fiin\u0163ele acestea primordiale nu \u015ftiu \u00eens\u0103 a \u00eenf\u0103ptui p\u0103catul \u00eempreun\u0103rii iar Sathanael recurge la un \u015firetlic. Inventeaz\u0103 Raiul, a\u015feaz\u0103 acolo pe oameni \u015fi s\u0103de\u015fte \u00een mijloc o trestie, Arborele Cunoa\u015fterii Binelui \u015fi R\u0103ului, \u00een care ascunde pe \u015farpe, f\u0103cut din saliva sa. P\u0103trunz\u00e2nd \u00een \u015farpe, Cel Viclean o seduce pe Eva \u015fi o fecundeaz\u0103 cu coada lui. Roade \u015fi robi ai concupiscen\u0163ei diavolului, Adam \u015fi Eva dau na\u015ftere unei rase satanice care se propag\u0103 \u00een modul numit traducianist (credin\u0163\u0103 conform c\u0103reia sufletul este mo\u015ftenit \u00eempreun\u0103 cu trupul de la p\u0103rin\u0163i). O alt\u0103 versiune a mitului prezint\u0103 pe Arhontele lumii care pl\u0103smuie\u015fte pe Adam vr\u00e2nd s\u0103-i implanteze un suflet furat de la Dumnezeu (odat\u0103 cu Soarele); \u00eendat\u0103 \u00eens\u0103 ce i-l introduce pe gur\u0103 acesta iese prin anus \u015fi viceversa, rezult\u00e2nd un proces total nesatisf\u0103c\u0103tor. Trupul lui Adam r\u0103m\u00e2ne ne\u00eensufle\u0163it timp de trei sute de ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Arhontelui \u00eei d\u0103 \u00een minte s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 cu tot felul de animale spurcate precum \u015farpele, scorpionul, c\u00e2inele, pisica, broasca, nev\u0103stuica, dup\u0103 care ob\u0163ine o saliv\u0103 numai bun\u0103 de scuipat asupra sufletului respectiv, care inoculat lui Adam \u00eei va r\u0103m\u00e2ne \u00een piept pe vecie. Meniul arhontelui a consfin\u0163it printre altele impunerea strict\u0103 a vegetarianismului \u00een r\u00e2ndurile adep\u0163ilor bogomili care consider\u0103 abject\u0103 orice hran\u0103 provenit\u0103 ex coitu. <\/p>\n
\n\tLumea, via\u0163a \u015fi omul \u00eensu\u015fi sunt produsul unui \u015fir de activit\u0103\u0163i dramatice, sinistre sau criminale. \u00cen cele din urm\u0103, aceast\u0103 crea\u0163ie monstruoas\u0103 \u015fi van\u0103 este supus\u0103 nimicirii. Concluzia tras\u0103 de Mircea Eliade din studiul cosmogoniilor dualiste, care au la baz\u0103 ideea unui arhitect diabolic, a constituit deasemenea, obiectul muncii misionarilor bogomili \u00een expansiunea lor c\u0103tre Occident. Represiunea aspr\u0103 care i-a avut \u00een vedere a \u00eenceput pe la jum\u0103tatea sec. XII de\u015fi o bun\u0103 perioad\u0103 de timp (\u00een timpul banatului lui Kulin din Bosnia \u00eentre 1180 \u015fi 1214 spre exemplu) a fost chiar religie de stat. Odat\u0103 cu venirea otomanilor \u00eens\u0103 cea mai mare parte dintre bogomili se convertesc la islamism pe fondul unsei sc\u0103deri a influen\u0163ei religioase asupra poporului iar supravie\u0163uirea dogmei a c\u0103zut \u00een sarcina misionarilor \u015fi a apocrifelor lor destul de abundente \u015fi longevive. P\u0103trunz\u00e2nd \u00een Occident, bogomilismul \u00eent\u00e2lne\u015fte fac\u0163iunile protestatare locale cu care rezoneaz\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fi c\u0103rora le amplific\u0103 tenta\u0163ia sciziunii, subliniind \u00eenc\u0103 o dat\u0103 dificult\u0103\u0163ile pe care studiul le \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een stabilirea unei viziuni de ansamblu asupra gnozelor dualiste. Conform Istoriei.. lui Eliade, \u00een primele decenii ale sec. XII se semnaleaz\u0103 \u00een Italia, Fran\u0163a \u015fi \u00een vestul Germaniei prezen\u0163a misionarilor bogomili, care reu\u015fesc s\u0103 converteasc\u0103 nobili \u015fi chiar preo\u0163i, \u00eentre ei num\u0103r\u00e2ndu-se \u015fi un un consilier al regelui, Robert d\u2019Epernon. Ideile r\u0103sp\u00e2ndite se refereau \u00een linii mari la faptul c\u0103 nu Dumneezeu a creat lumea vizibil\u0103, c\u0103 materia este impur\u0103 \u015fi c\u0103 botezul, c\u0103s\u0103toria, euharistia \u015fi m\u0103rturisirea p\u0103catelor sunt inutile. Fuziunea cu credin\u0163ele locale \u015fi cu unele elemente maniheene ia denumirea de catharism (gr. Katheros \u2013 pur, gr. Katharezein \u2013 a face curat, a purifica) \u015fi sub prezidiul lui Nicetas, patriarh bizantin \u015fi \u015fef al Bisericii bogomile din Dragovi\u0163ia se organizeaz\u0103 \u00eentr-o duzin\u0103 de biserici pe teritoriul Italiei, Fran\u0163ei, Balcanilor \u015fi \u00een \u0163\u0103rile renane. Regele descoper\u0103 \u00eens\u0103 erezia \u015fi provoac\u0103 primele tentative de anihilare a catharismului. Adep\u0163ii mi\u015fc\u0103rii nu cred nici \u00een Infern, nici \u00een Purgatoriu. Lumea, \u00een viziunea lor, este domeniul lui Satan care a creat-o pentru a putea \u00eentemni\u0163a spiritul \u00een materie. Adev\u0103ratul Dumnezeu, bun \u015fi luminos, se afl\u0103 departe de lumea aceasta \u015fi l-a trimis pe Christos ca s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe oameni calea m\u00e2ntuirii. Idealul catharilor era, printr-o generalizare vulgar\u0103, acela al dispari\u0163iei omenirii prin sinucidere \u015fi prin refuzul de a avea copii promov\u00e2nd desfr\u00e2ul. O sintez\u0103 asupra cosmogoniei cathare este susceptibil\u0103 de o obstruc\u0163ionare a variantelor asumate de direc\u0163iile ap\u0103rute \u00een s\u00e2nul mi\u015fc\u0103rii \u015fi anume cele apar\u0163in\u00e2nd catharilor modera\u0163i \u015fi ale celor radicali. Miturile lor cosmogonice preiau largo sensu legendele maniheene \u015fi men\u0163ionarea unui synopsis \u00eenchegat de Bonacursus [19] (un cathar convertit la catolicism pe la sf\u00e2r\u015fitul sec. XII) \u00een Manifestatio haeresis catharorom quam fesit Bonacursus despre un nucleu crea\u0163ionist al catharilor monarhi\u015fti poate arunca o lumin\u0103 informativ\u0103 asupra fenomenului. Ace\u015ftia cred c\u0103 Diavolul a f\u0103cut trupul omului, \u00eenchiz\u00e2nd \u00een el un \u00eenger de lumin\u0103. Apoi a f\u0103cut-o pe Eva, a sedus-o \u015fi l-a z\u0103mislit pe Cain. Abel a ap\u0103rut din acuplarea lui Adam \u015fi a Evei. Cain l-a omor\u00e2t iar din s\u00e2ngele lui Abel s-au n\u0103scut c\u00e2inii \u015fi de aceea sunt ei credincio\u015fi omului. Toate c\u00e2te se afl\u0103 pe lume animate sau inanimate au fost create de c\u0103tre Diavol iar fiicele Evei z\u0103mislesc cu participarea sexual\u0103 a demonilor, rasa Uria\u015filor, care afl\u0103 secretul c\u0103 lumea a fost f\u0103urit\u0103 de un principiu r\u0103u. M\u00e2nios, Diavolul \u00eei distruge prin Potop. Enoh este omul Diavolului, la fel \u015fi Patriarhii. Moise face voia Diavolului \u015fi prime\u015fte Legea de la acesta. David era doar un asasin iar Ilie a fost r\u0103pit \u015fi dus la cer de c\u0103tre \u00eensu\u015fi Diavolul. Sf\u00e2ntul Duh s-a exprimat uneori prin glasul Profe\u0163ilor, \u00eens\u0103 Ioan Botez\u0103torul este tot omul Diavolului. Concep\u0163iunea Mariei a fost imaculat\u0103, f\u0103r\u0103 interven\u0163ia vreunui b\u0103rbat, iar Isus nu a avut un trup material. El nu este egalul lui Dumnezeu (doctrin\u0103 subordina\u0163ionist\u0103) iar Crucea este semnul Fiarei din Apocalips\u0103. Majoritatea informa\u0163iilor furrnizate de Bonacursus sunt \u00eens\u0103 tributare cu mici excep\u0163ii comentariilor din Interrogatio. Una din diferen\u0163e se refer\u0103 la \u00eemperecherea a\u015ftrilor: \u201cEi cred c\u0103 Diavolul este Soarele, c\u0103 Eva este Luna \u015fi c\u0103 ei f\u0103ptuiesc adulterul \u00een fiecare lun\u0103, ca un b\u0103rbat cu o prostituat\u0103. \u015ei toate stelele sunt demoni.\u201d (Diabolum esse Solem, Lunam esse Evam et per singulos menses dicunt eos fornicari) [20]. Nu vom insista asupra organiz\u0103rii ecleziastice a catharilor la fel cum nu am insistat nici \u00een cazul celorlalte orient\u0103ri dualiste, acesta nefiind unul din scopurile acestui studiu. Vom aminti \u00eens\u0103 c\u0103 pozi\u0163ia Bisericii cre\u015ftine \u00eencep\u00e2nd cu bogomilismul ia forme violente \u015fi c\u0103 \u00een noiembrie 1207, papa Inocen\u0163iu al III-lea proclam\u0103 cruciada \u00eempotriva Albigenzilor, singura cruciad\u0103 care \u00een mod ironic, subliniaz\u0103 Eliade, a \u00eenregistrat un real succes. \u00cenfr\u00e2ngerea catharilor dup\u0103 masacrul de la Monts\u00e9gur a dezv\u0103luit lumii amploarea \u015fi cerbicia Inchizi\u0163iei \u015fi a accentuat imaginea unui corp religios mustind de obscuritate \u015fi misticism cu o umbr\u0103 ce a acoperit \u00een timp \u015fi celelalte gnoze dualiste.<\/p>\n
\n\tCosmogoniile dualiste propun o inova\u0163ie absolut\u0103: lumea a fost creat\u0103 cu ajutorul Diavolului. Esen\u0163a Diavolului a f\u0103cut obiectul multor dispute savante \u015fi cercet\u0103rile promotorilor dualismului au c\u0103utat s\u0103 interpreteze esen\u0163a lui \u00een diverse moduri, asociindu-i diverse ipostaze, \u00eens\u0103 pesimismul tuturor l-a dat ca o necesitate sigur\u0103 a primelor reflec\u0163ii asupra experien\u0163elor lumii [21]. Manihei\u015ftii cred c\u0103 lumea a fost creat\u0103 de Bine, pentru anumi\u0163i gnostici precum paulicienii \u015fi catharii radicali de c\u0103tre R\u0103u. Bogomilii \u015fi catharii modera\u0163i credeau c\u0103 lumea a fost creat\u0103 de c\u0103tre Bine \u015fi organizat\u0103 de c\u0103tre R\u0103u, dar R\u0103ul depinde de Bine. Prin toate aceste permut\u0103ri, dualismul se distan\u0163eaz\u0103 ferm \u015fi sigur de una din operele de baz\u0103 pentru cre\u015ftini \u015fi iudei \u015fi anume de Vechiul Testament. Analizele gnosticilor au c\u0103utat s\u0103 realizeze configura\u0163ii mereu noi, s\u0103 inoveze pe marginea unui material mitic preexistent, \u00een condi\u0163iile \u00een care Geneza nu contrazicea nimic iar compilatorii Bibliei nu au prev\u0103zut ra\u0163ionalismul iminent al Evului Mediu timpuriu. \u201cPentru c\u0103 tendin\u0163a lor este de a se reproduce la nesf\u00e2r\u015fit plec\u00e2nd de la un num\u0103r de principii simple ele au reu\u015fit s\u0103 sfideze \u00een diacronie persecu\u0163iile, sabia \u015fi rugul, ca s\u0103 ajung\u0103 la manifestare. Semnele au trecut prin oameni, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 victime. Lec\u0163ia dualismului nu a fost \u00eens\u0103 zadarnic\u0103: nimic din ceea ce oblig\u0103 la g\u00e2ndire nu este zadarnic, c\u0103ci fisureaz\u0103 adev\u0103rurile acceptate. Or, \u00een mecanismul generator al miturilor nu exist\u0103 vreun adev\u0103r mai adev\u0103rat dec\u00e2t celelalte: The mind is its own place, and in it self\/ Can make a Heav\u2019n of Hell, Hell of Heav\u2019n.\u201d (John Milton, Paradise Lost) [22].<\/p>\n
[1] Mircea Eliade \u2013 Istoria ideilor \u015fi credin\u0163elor religioase vol. II, Bucure\u015fti , Ed. Univers enciclopedic, 2000, p. 447.<\/p>\n
[2] Ioan Petru Culianu \u2013 Gnozele dualiste ale Occidentului Ia\u015fi, Polirom, 2002, p.13. <\/p>\n
[3] Ioan Petru Culianu \u2013 Arborele gnozei Ia\u015fi, Polirom, 2005, p. 111.<\/p>\n
[4] Idem.<\/p>\n
[5] Gershom Scholem \u2013 Origins of the Kabbalah, Princeton University Press, 1990, p. 68. <\/p>\n
[6] Victor Kernbach \u2013 Biserica \u00een involu\u0163ie Bucure\u015fti, Ed. Politic\u0103, 1984, p. 300.<\/p>\n
[7] Einar Thomassen \u2013 The spiritual seed: the church of the valentinians, Leiden, 2006, p. 25.<\/p>\n
[8] apud I. P. Culianu op. cit.<\/p>\n
[9] Ulterior a fost preferat\u0103 ipoteza \u00een\u015fel\u0103rii purit\u0103\u0163ii Bisericii cre\u015ftine \u015fi a metaforiz\u0103rii acestui delict.<\/p>\n
[10] Andr\u00e9 Wautier \u2013 L\u2019Evangelion marcionite.<\/p>\n
[11] Jacques Henri Prevost – Petit Manuel d\u2019Humanit\u00e9, CAHIER 24 – De la Gnose aux Cathares \u00een http:\/\/jacques.prevost.free.fr\/cahiers\/cahier_24.htm#a4.<\/p>\n
[12] Ioan Petru Culianu \u2013 Gnozele dualiste ale Occidentului Ia\u015fi, Polirom, 2002, p. 194, preluare din Sf. Augustin \u2013 Contra epistula Fund. XIII 182-3, pp. 423-5.<\/p>\n
[13] Idem.<\/p>\n
[14] Epifaniu sau traducerea \u00een latin\u0103 a Actelor lui Archelaus.<\/p>\n
[15] Sf. Augustin – De Moribus Ecclesiae Catholicae et de Moribus Manichaeorum \u00een I.P. Culianu, op. cit. p. 197.<\/p>\n
[16] Apud I.P. Culianu, op. cit. p. 201.<\/p>\n
[17] Mircea Eliade \u2013 Istoria.. p. 582.<\/p>\n
[18] I.P. Culianu, op. cit. P. 241.<\/p>\n
[19] \u00cen I.P. Culianu, op. cit. p. 266.<\/p>\n
[20] Cf. I. P. Culianu \u2013 The Sun and the Moon, p. 90. <\/p>\n
[21] I.P. Culianu, op. cit. p. 294.<\/p>\n
[22] I.P. Culianu, op. cit. p. 299.<\/p>\n
\nBibliografie selectiv\u0103<\/strong><\/p>\n \nEliade, Mircea \u2013 Istoria ideilor \u015fi credin\u0163elor religioase vol. II, Bucure\u015fti , Ed. Univers enciclopedic, 2000 de Eugen Bartic-Bogdan Mitul crea\u0163iei integreaz\u0103 largo sensu o poveste picant\u0103, stilizat\u0103 \u015fi galonat\u0103 de mistica simbolului, privind \u00eenceputurile lumii a\u015fa cum au fost ele percepute de c\u0103tre o comunitate \u015fi cristalizate suflete\u015fte prin sacralizare. Doctrinele crea\u0163iei, literaturizate \u00een timp de diversele orient\u0103ri religioase, nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 intepreteze acest miez \u00een conformitate cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[615,27],"tags":[1150,637,1117],"class_list":["post-5384","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-28","category-filosofie","tag-egophobia-28","tag-eugen-bartic-bogdan","tag-filosofie"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1oQ","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5384","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5384"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5384\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5386,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5384\/revisions\/5386"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5384"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5384"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5384"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nCulianu, Ioan Petru \u2013 Gnozele dualiste ale Occidentului Ia\u015fi, Polirom, 2002
\nCulianu, Ioan Petru \u2013 Arborele gnozei Ia\u015fi, Polirom, 2005
\nScholem, Gershom \u2013 Origins of the Kabbalah Princeton University Press, 1990
\nKernbach, Victor \u2013 Biserica \u00een involu\u0163ie Bucure\u015fti, Ed. Politic\u0103, 1984
\nThomassen, Einar \u2013 The spiritual seed: the church of the valentinians Leiden, 2006
\nWautier, Andr\u00e9 \u2013 L\u2019Evangelion marcionite
\nPrevost, Jacques Henri – Petit Manuel d\u2019Humanit\u00e9, CAHIER 24 – De la Gnose aux Cathares \u00een http:\/\/jacques.prevost.free.fr\/cahiers\/cahier_24.htm#a4
\nhttp:\/\/www.etymonline.com<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"