{"id":5411,"date":"2010-09-18T17:35:34","date_gmt":"2010-09-18T15:35:34","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=5411"},"modified":"2010-09-18T17:35:34","modified_gmt":"2010-09-18T15:35:34","slug":"3-cantor-aristotel-dialehteismul-%e2%80%93-azi-dialehteismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=5411","title":{"rendered":"(3) Cantor, Aristotel, Dialehteismul \u2013 Azi, Dialehteismul"},"content":{"rendered":"

(postmodernitate versus postmodernism [XXIII])<\/font><\/p>\n

de Gorun Manolescu<\/p>\n

1.<\/strong><\/p>\n

\nIstoria spune c\u0103 Organonul aristotelic ar fi fost scris dup\u0103 celelalte lucr\u0103ri ale sale, inclusiv dup\u0103 Metafizic\u0103 [1]. Ne putem imagina situa\u0163ia \u00een care Organonul s-ar fi pierdut. Din restul lucr\u0103rilor sale nimeni n-ar mai fi putut descoperi silogistica. Hegel remarc\u0103, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 meritul Stagiritului nu const\u0103 \u00een descoperirea \u015fi studiul silogisticii, ci \u00een faptul c\u0103, o dat\u0103 descoperit\u0103 \u015fi studiat\u0103, aceasta n-a mai putut fi aplicat\u0103 \u00een alte lucr\u0103ri. \u015ei \u00eentr-adev\u0103r pe bun\u0103 dreptate deoarece Metafizica \u2013 pentru c\u0103 ea ne va interesa \u00een primul r\u00e2nd \u2013 dac\u0103 ar fi fost \u00eencorsetat\u0103 \u00een chingile silogisticii ar fi pierdut enorm. Deoarece logica (incluz\u00e2nd silogistica) aristotelic\u0103 nu admite contradic\u0163ia care este echivalent\u0103 cu paradoxul. Pe c\u00e2nd Metafizica Stagiritului, da.<\/p>\n

\nAceste fapte \u015fi altele de acela\u015fi gen \u00eei dau prilejul lui Graham Priest s\u0103 introduc\u0103 a sa incloziune dialehteist\u0103 [2].<\/p>\n

2.<\/strong><\/p>\n

\nDar ce spune dialehteismul ?<\/p>\n

\nEl afirm\u0103, pe scurt, c\u0103 exist\u0103, \u00een cadrul unui sistem de g\u00e2ndire \u0219i anumite contradic\u021bii (paradoxuri) care trebuie s\u0103 fie admise. \u00cen acest fel \u0219i \u00een astfel de cazuri, celebrul \u201eEx Falso Quodlibet\u201d medieval (regul\u0103 de inferen\u021b\u0103 prin care din \u00abfals\u00bb se poate deduce orice) este abolit. <\/p>\n

\n\u201eDialetheismul este privit de majoritatea filosofilor (\u0219i anume cei care se bazeaz\u0103 \u00eenc\u0103 pe o logic\u0103 ortodox-aristotelic\u0103) nu numai cu ne\u00eencredere, ci chiar cu perplexitate\u2026.Aceast\u0103 reac\u021bie de respingere provine \u00eens\u0103, potrivit lui Priest, din educa\u021bia logic\u0103 a unor asemenea filosofi\u2026.Autoritatea lui Aristotel, ce nu a fost pus\u0103 \u00een discu\u021bie timp de secole\u2026..este cauza [unei astfel de] atitudini rigide. \u2026.Dac\u0103 vom reu\u0219i s\u0103 ne deta\u0219\u0103m de aceste obi\u0219nuin\u021be de g\u00e2ndire, vom vedea c\u00e2t de pu\u021bin \u00abintuitiv\u0103\u00bb este, de fapt, ideea c\u0103 acceptarea unei [anumite] contradic\u021bii ar \u00abinfesta\u00bb \u00eentregul nostru corp de opinii \u0219i credin\u021be, c\u0103 o teorie ce con\u021bine o contradic\u021bie este inconsistent\u0103 \u00een \u00eentregul ei. Logica clasic\u0103 nu ne va mai ap\u0103rea atunci ca o \u0219tiin\u021b\u0103 imuabil\u0103 a legilor g\u00e2ndirii\u201d [3]. <\/p>\n

3.<\/strong><\/p>\n

\n\u0218i acum, Priest (propriu zis) plec\u00e2nd de la Metafizica aristotelic\u0103.<\/p>\n

\nAstfel \u00een concep\u021bia Stagiritului, \u201e Materia prim\u0103\/substan\u021ba nu are esen\u021b\u0103\u201d (\u201eC\u00e2t prive\u0219te materia \u00een sine (substan\u021ba) ea nu poate fi cunoscut\u0103\u201d, [4]).<\/p>\n

\nPrin urmare, conform tocmai logicii aristotelice, nici o propozi\u021bie de forma: \u201eSubstan\u021ba este\u2026..\u201d, \u00een care se \u00eencearc\u0103 s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00abesen\u021ba\u00bb substan\u021bei, nu este adev\u0103rat\u0103. <\/p>\n

\nCam acela\u0219i lucru se poate spune, cel pu\u021bin \u0219i despre \u00abesen\u021ba\u00bb infinitului \u0219i continuu-lui.<\/p>\n

\nCe este de f\u0103cut \u00een astfel de situa\u021bii? S\u0103 fie negate operele monumentale ale unor filosofi anteriori? Nicidecum. Pentru c\u0103 Priest propune o solu\u021bie. Ce pare credibil\u0103. \u0218i anume c\u0103, \u00een anumite cazuri, paradoxul trebuie s\u0103 fie admis.<\/p>\n

\nVoi reveni la \u00absubstan\u021ba\u00bb aristotelic\u0103 ca studiu de caz propun\u00e2nd apoi o extensie \u00een alte situa\u021bii similare. <\/p>\n

\nA spune c\u0103 \u201eMateria prim\u0103\/substan\u021ba nu are esen\u021b\u0103\u201d \u00eenseamn\u0103 totu\u0219i a afirma un fapt. \u0218i anume c\u0103 \u201cEsen\u021ba materiei prime\/substan\u021bei este c\u0103 ea nu are esen\u021b\u0103\u201d. Se ajunge astfel, printr-o afirma\u021bie paradoxal\u0103, s\u0103 se recunoasc\u0103 atingerea unei limite a g\u00e2ndirii \u00ablogice\u00bb, dar \u0219i dep\u0103\u0219irea acestei limite. Ca \u0219i c\u00e2nd ne-am afla at\u00e2t \u00een afara c\u00e2t \u0219i \u00een interiorul unei astfel de grani\u021be. Sau ca atunci c\u00e2nd ne-am plimba pe un fel de band\u0103 m\u00f6bius. Care, de\u0219i ea \u00eens\u0103\u0219i paradoxal\u0103, se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een natur\u0103 (cu toate c\u0103 prezint\u0103 o slab\u0103 stabilitate \u00een timp). A\u0219a cum dovedesc unele dezvolt\u0103ri de serii fractale, bazate chiar pe o form\u0103 generatoare de tip \u00abband\u0103 m\u00f6bius\u00bb. <\/p>\n

\nPriest nume\u0219te asemenea afirma\u021bii \u00abtranscendente\u00bb printr-o afirmare negativ\u0103 (\u201esubstan\u0163a nu are esen\u0163\u0103\u201d) dar \u015fi \u00ab\u00eenchideri\u00bb printr-o afirmare pozitiv\u0103 (tocmai s-a afirmat ceva pozitiv \u015fi anume c\u0103 \u201esubstan\u0163a\u201d are proprietatea de a nu avea \u201eesen\u0163\u0103\u201d) .<\/p>\n

\nCum reu\u0219e\u0219te el s\u0103 formalizeze, \u00een cadrul logicii sale, posibilitatea existen\u021bei (numai) a anumitor paradoxuri prin schema sa a \u00abincloziunii\u00bb este o problem\u0103 tehnic\u0103 care, \u00een contextul prezent, nu intereseaz\u0103.<\/p>\n

4.<\/strong><\/p>\n

\nUnul dintre exemplele tipice de \u00abtranscenden\u0163\u0103\u00bb \u015fi \u00ab\u00eenchidere\u00bb este a\u015fa numitul \u201eparadox al incomunicabilit\u0103\u0163ii\u201d.<\/p>\n

\nIat\u0103 acest paradox \u00een trei variante echivalente stabilite independent de Wittgenstein, Saussure \u015fi Croce [5]. <\/p>\n

\n(a) \u00cen\u0163elegerea unei propozi\u0163ii, presupune \u00een\u0163elegerea numelor care o compun; dar \u00een\u0163elegerea numelor presupune \u00een\u0163elegerea, dinainte, a propozi\u0163iei care este compus\u0103 din aceste nume. Altfel spus: \u00een\u0163elegem o propozi\u0163ie doar \u00een m\u0103sura \u00een care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, am \u00een\u0163eles-o deja (Wittgenstein); <\/p>\n

\n(b) o varia\u0163ie, oric\u00e2t de mic\u0103, \u00een patrimoniul lexical (privit ca sistem: entit\u0103\u0163i plus rela\u0163ii) a doi indivizi – \u015fi astfel de varia\u0163ii sunt destul de mari \u015fi frecvente – duce la concluzia c\u0103 doi indivizi vorbesc totdeauna limbi diferite deoarece, cu excep\u0163ia unei suprapuneri totale a celor dou\u0103 patrimoniuri lexicale personale, chiar \u015fi cuvinte care par comune, gra\u0163ie asem\u0103n\u0103rii fonice sau a aproprierii de denota\u0163ii sunt, \u00een realitate, cuvinte cu semnifica\u0163ie diferit\u0103, introduse fiind de rela\u0163ii care nu coincid (Saussure); <\/p>\n

\n(c) orice propozi\u0163ie este perfect semnificabil\u0103 prin aderarea ei univoc\u0103, impenetrabil\u0103 \u015fi, de aceea, incontestabil\u0103 la con\u0163inutul s\u0103u. Prin aceasta, \u00eens\u0103, orice expresie se situeaz\u0103 \u00eentr-o singur\u0103tate astral\u0103. Omul vorbe\u015fte perfect, dar vorbirea sa nu are nici o umbr\u0103 de \u00een\u0163elegere \u00een ceilal\u0163i oameni, \u00een m\u0103sura \u00een care \u00een\u0163elegerea comport\u0103 reconstituirea, pe baza unor forme lingvistice, a unui con\u0163inut de g\u00e2ndire (Croce).<\/p>\n

\nConsecin\u0163ele extreme, din punctul de vedere al logicii ortodox-aristotelice, ale ”paradoxului incomunicabilit\u0103\u0163ii” sunt: fie negarea sistemului limbii, deoarece nu ar exista forme ce ar putea s\u0103 alterneze \u00een acela\u015fi punct al structurii, ci ar exista doar diferite structuri de propozi\u0163ii irepetabile, fie o integrare maxim\u0103 a tuturor vorbitorilor \u00eentr-un sistem \u00een care ideolectele sau limbile individuale coincid perfect, condi\u0163ie \u00een care, prin realizarea unui efort minim de memorare se ajunge la un singur cuv\u00e2nt; solu\u0163ie de tip ”Eugen Ionesco” \u00een care toat\u0103 lumea posed\u0103, cunoa\u015fte \u015fi folose\u015fte un unic fonem sau cuv\u00e2nt, indiferent de situa\u0163ie.<\/p>\n

\nSub o alt\u0103 form\u0103 \u015fi ea echivalent\u0103 cu cele trei anterioare, \u201eparadoxul incomunicabilit\u0103\u0163ii\u201d apare \u00een deconstruc\u0163ia lui Derrida dup\u0103 cum urmeaz\u0103.<\/p>\n

\nInterpretarea unui text este doar un alt text care nu este el \u00eensu\u015fi o interpretare privilegiat\u0103 \u015fi care deci, la r\u00e2ndul s\u0103u, se cere a fi interpretat.<\/p>\n

\n\u201eS\u0103 aplic\u0103m cele de mai sus tocmai la ceea ce afirm\u0103 Derrida. \u00cel lu\u0103m pe Derrida ca sus\u0163in\u00e2nd o anumit\u0103 concep\u0163ie \u015fi anume c\u0103 argumenteaz\u0103 \u00eempotriva determin\u0103rii sensului. \u015ei totu\u015fi, dac\u0103 Derrida are dreptate, atunci el nu sus\u0163ine nimic cu sens determinat. Atunci ce anume se presupune c\u0103 \u00een\u0163elegem din ceea ce spune, dac\u0103 el nu spune nimic ca atare? Sau, ca s\u0103 formul\u0103m altfel, dat fiind c\u0103 el exprim\u0103 o anumit\u0103 concep\u0163ie (cea pe care am rezumat-o), el exprim\u0103 ceva (\u00eenchidere) ce, dac\u0103 are dreptate, nu poate fi exprimat (transcenden\u0163\u0103)\u201d [6].<\/p>\n

\nInvit cititorii s\u0103 apeleze la cartea lui Priest \u00een care sunt puse \u00een eviden\u0163\u0103 un num\u0103r extrem de mare de cazuri similare cu cele expuse anterior \u015fi care se reg\u0103sesc \u00een textele filosofice ale lui Toma D\u2019Aquino, Leibnitz, Berkeley, Kant, Hegel, Cantor, Frege, Russell \u015fi mul\u0163i al\u0163ii. De asemenea Priest extinde analiza \u015fi la g\u00e2ndirea paradoxal\u0103 a lui Nagarajuna, poate cel mai important precursor al Logicii Budiste [7].<\/p>\n

5.<\/strong><\/p>\n

\nNu a fost Priest nici primul \u015fi nici singurul care a observat inconsisten\u0163e (i.e. exprim\u0103ri paradoxale) \u00een operele fundamentale ale filosofiei occidentale. Mai mult, chiar unii dintre autorii unor asemenea opere au \u00eencercat nu s\u0103 le evite ci s\u0103 propun\u0103 alte tipuri de logic\u0103 pentru discursul filosofic. \u015ei m\u0103 refer aici mai ales la Kant cu a sa \u201eLogic\u0103 Transcendental\u0103\u201d \u015fi la Hegel prin propunerea unei \u201eLogici Speculative\u201d [8]. De asemenea ast\u0103zi subiectul este din ce \u00een ce mai mult dezb\u0103tut. \u015ei voi cita, printre al\u0163ii, cel pu\u0163in c\u00e2\u0163iva autori rom\u00e2ni sau de origine rom\u00e2n\u0103: Alexandru Surdu [9], \u015etefan Lupasco [10], Basarab Nicolescu [11], Bogdan Rusu [12], Viorel Cernica [13] care propun diverse solu\u0163ii mai ales de natura triadei hegeliene (tez\u0103, antitez\u0103, sintez\u0103).<\/p>\n

\nConcluzia: cel pu\u0163in \u00een discursul filosofic, dar nu numai, logica ortodox-aristotelic\u0103, at\u00e2t de \u00eendr\u0103git\u0103 in tradi\u0163ia noastr\u0103 de veacuri a Occidentului, \u00ee\u015fi relev\u0103 din ce \u00een ce mai mult limitele. \u015ei accentuez, nu numai \u00een discursul filosofic ci \u015fi \u00een cel economic \u015fi, mai ales, \u015ftiin\u0163ific aplicativ \u00eencep\u00e2nd din prima treime a secolului trecut atunci c\u00e2nd s-a \u00eenceput p\u0103trunderea \u00een lumea particulelor subatomice sau tehnologic (inginerie genetic\u0103, nanotehnologii, microelectronic\u0103 etc.). De asemenea asist\u0103m la bulvers\u0103ri spectaculoase \u00een acela\u015fi sens \u00een \u015ftiin\u0163ele a\u015fa zis \u201eumane\u201d (antropologie, sociologie, psihologie \u2026). Merg\u00e2ndu-se acum pe linia unei \u201eg\u00e2ndiri mai slabe\u201d [14 ] \u00een care discursul se cere a fi doar coerent, i.e. p\u0103r\u0163ile sale s\u0103 se integreze \u00een mod armonios \u00een \u00eentreg, renun\u0163\u00e2ndu-se din ce \u00een ce mai mult la consisten\u0163\u0103, adic\u0103 la evitarea contradic\u0163iilor a\u015fa cum o cere logica s\u0103-i spun \u00abclasic\u0103\u00bb. Mai mult, chiar \u015fi matematica, aparent at\u00e2t de tributar\u0103 binarismului (\u00abadev\u0103rat\u00bb\/\u00abfals\u00bb care implic\u0103 identitate, necontradic\u0163ie, ter\u0163 exclus) a \u00eenceput s\u0103 se revolte o dat\u0103 cu intui\u0163ionismul matematic care, \u00eempreun\u0103 cu teoremele de incompletitudine ale lui G\u00f6del a dat lovitura de gra\u0163ie Axiomaticii anul\u00e2nd speran\u0163ele legate de ea \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX. <\/p>\n

NOTE<\/strong>
\n[1] Alexandru Surdu, \u201eCercet\u0103ri logico-filosofice\u201d, ed. Tehnic\u0103, 2008
\n[2] Graham Priest, \u201eDincolo de limitele g\u00e2ndirii\u201d, ed. Paralela 45\u201d, 2007
\n[3] Priest, Op. Cit.
\n[4] Aristotel, \u201eMetafizica\u201d,ed. Academiei, 1965
\n[5] Tullio de Mauro, \u201eIntoduzione alla semantica\u201d, ed. Laterza, Bari, 1970
\n[6] Priest, Op. Cit.
\n[7]Theodor Scherbatsky, \u201eBuddhist Logic\u201d vol. I, ed. Dover Pub. Inc., 1962
\n[8] Surdu, Op. Cit.
\n[9] Surdu, Op. Cit.
\n[10] \u015etefan Lupasco, \u201eLogica dinamic\u0103 a contradictoriului\u201d, ed. Politic\u0103, 1982
\n[11] Basarab Nicolescu, \u201eTransdisciplinaritatea \u2013 Manifest\u201d, ed. Polirom, 1999
\n[12] Bogdan Rusu, \u201eWhitehead\u2019s concept of speculative philosophy a metateoretical perspective\u201d, NOEMA, vol. IX, 2010
\n[13] Viorel Cernica, \u201eDespre Absolut\u201d, \u00een vol. \u201eC\u0103utarea de sine \u015fi chem\u0103rile tradi\u0163iei\u201d , Bucure\u015fti, Casa de Pres\u0103 si Editur\u0103 “Mihai Dascal”, 2002.
\n[14] Gianni Vattimo, Pier Aldo Ravatti, \u201eG\u00e2ndirea slab\u0103\u201d, ed. Pontica, 1998<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(postmodernitate versus postmodernism [XXIII]) de Gorun Manolescu 1. Istoria spune c\u0103 Organonul aristotelic ar fi fost scris dup\u0103 celelalte lucr\u0103ri ale sale, inclusiv dup\u0103 Metafizic\u0103 [1]. Ne putem imagina situa\u0163ia \u00een care Organonul s-ar fi pierdut. Din restul lucr\u0103rilor sale nimeni n-ar mai fi putut descoperi silogistica. Hegel remarc\u0103, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 meritul Stagiritului […]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[615,27,51],"tags":[1150,1117,28,52],"class_list":["post-5411","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-28","category-filosofie","category-postmodernitate-vs-postmodernism","tag-egophobia-28","tag-filosofie","tag-gorun-manolescu","tag-postmodernitate-versus-postmodernism"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1ph","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5411","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5411"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5411\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5412,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5411\/revisions\/5412"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5411"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5411"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5411"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}