\n<\/p>\n
Identificarea cu \u00eengerul sau serafimul se face, mai \u00eent\u00e2i, indirect \u00een interiorul unei idile \u00een care, \u00eendr\u0103gostindu-se, \nO identificare direct\u0103 \u00eent\u00e2lnim pentru prima dat\u0103 \u00een poemul narativ Dulapul \u00eendr\u0103gostit<\/em> din volumul omonim : \u201eAu urmat, povestea \u00eengerul Emil Brumaru celui care nu mai era dec\u00e2t o fermec\u0103toare amintire vesperal\u0103 a lui J.O., au urmat\u2026\u201d, care este valorificat\u0103 apoi \u00een volumul Ruina unui samovar<\/em>, primind \u015fi atributul carnavalesc de \u201ejongler\u201d captivat de senzualitatea sacralizat\u0103 a s\u00e2nului : \u201eEu, \u00cengerul jongler Emil Brumaru,\/ De Dumnezeu zv\u00e2rlit ca zarul\/ Unui amurg pe-acest p\u0103m\u00e2nt,\/ Cad, \u015fase-nou\u0103, \u00eentre s\u00e2nii\/ Ce-i \u0163in pios \u00een palma m\u00e2inii\/ \u015ei le s\u0103rut \u0163uguiul sf\u00e2nt.\u201d (Balad\u0103<\/em>). Unul dintre biografii mai pu\u0163in cunoscu\u0163i ai lui William Blake, Frederick Tatham, eviden\u0163iaz\u0103 importan\u0163a factorului spiritual \u00een amplificarea creativit\u0103\u0163ii lui Blake, subliniind, \u00een acela\u015fi timp, natura accidental\u0103 a acestor intersect\u0103ri: \u201e[Blake] spune despre sine c\u0103 este prietenul spiritelor, care \u00eel \u00eenva\u0163\u0103, \u00eel dojenesc, cu care se ceart\u0103 \u015fi se sf\u0103tuie\u015fte, \u00eentr-un mod familiar specific unei rela\u0163ii foarte apropiate.\u201d Se cuvine, tou\u015fi, s\u0103 atragem aten\u0163ia c\u0103 angelicul din poemele lui Emil Brumaru este un factor decorativ \u015fi nu spiritual cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul poetului englez.<\/p>\n \n\u00cengerii apar chiar \u015fi \u00een ipostaza lor clasic\u0103 de mesageri, de purt\u0103tori ai sensului poetic, chiar dac\u0103 uneori sub form\u0103 anecdoctic\u0103, \u201eO, acel vers, sub\u0163ire ma\u0163 de flutur,\/ Chio\u015fc de cocon, desm\u0103\u0163 al smirnei moale,\/ Crud p\u00e2r\u0163 de \u00eenger chiflicind cristale,\/ Rou\u0103 regeasc\u0103-n turn ce-arar o scutur! \u201d (Balad\u0103<\/em>), alteori elegiac\u0103: \u201e\u015ei de atunci str\u0103bat oceane-n spume\/ B\u00e2nd catifele, mestec\u00e2nd lungi gume,\/\/ \u015ei trime\u0163\u00e2nd, senin, din naufragii\/ \u00cengeri cifra\u0163i \u00een sticle drept mesagii.\u201d (Balad\u0103<\/em>). Versul definit mai \u00eent\u00e2i drept \u201ecrud p\u00e2r\u0163 de \u00eenger chiflicind cristale\u201d, evolueaz\u0103 treptat \u015fi devine purt\u0103tor al unui sens esen\u0163ial, ceea ce-l face mereu dezirabil: \u201e\u00cencep s\u0103 scriu cum \u00eengeri cresc\/\/ \u015ei \u00eentre aripi duc un fruct\/ Prin aerul ner\u0103bd\u0103tor\/ De a-mi s\u0103ri \u00een ajutor\/\/ Cu geana s\u0103-l despic u\u015for\/ \u015ei cu lumina ochilor\/ Miezul s\u0103-l pip\u0103i ne-ntrerupt.\u201d(Confesiunile unui b\u0103utor de ceai<\/em>).<\/p>\n \nLirica lui Emil Brumaru reprezint\u0103 universul casnic al \u201epaturilor sfinte\u201d (\u015eapte c\u00e2ntece naive pentru parfumat gura<\/em>), de unde nu lipsesc \u201ecelestele damigene\u201d (Ultimele tangouri ale lui Julien Ospitalierul<\/em>) \u015fi nici \u201e\u00eendr\u0103gosti\u0163ii serafi\u201d (Povestea boierna\u015fului de \u0163ar\u0103 \u015fi a fecioarei cu lindic zglobiu<\/em>). A\u015fadar, universul poetic al Emil Brumaru st\u0103 sub zodia erotismului, a senzorialului \u015fi a carnavalescului. Etimologia cuv\u00e2ntului carnaval<\/em>, provenit din italiana veche de la \u201ecarnelevale\u201d sau \u201ecarnelevare\u201d, ne dezv\u0103luie semnifica\u0163ia profund\u0103 a exalt\u0103rii senzoriale din aceste poeme: carnaval \u00eenseamn\u0103 \u201ea s\u0103rb\u0103tori carnea\u201d (caro \u201ecarne\u201d + levare \u201ea s\u0103rb\u0103tori, a pune \u00een lumin\u0103\u201d). \u201e\u00cengerii\u201d lui Emil Brumaru sunt proiec\u0163ii ale eului ce descoper\u0103 dorin\u0163a erotic\u0103 (cupido<\/em>), aceast\u0103 zeitate care genereaz\u0103 un carnaval liric al volupt\u0103\u0163ii, unde eul liric adopt\u0103 formele recurente ale barocului, precum deghizarea, disimularea sau iluzionarea<\/a>[1]<\/a>, \u00een care impulsul spiritualizant r\u0103m\u00e2ne latent sau virtual. \u00cent\u00e2lnim \u00een discursul liric o exacerbare a formei \u00een defavoarea con\u0163inutului, o exuberan\u0163\u0103 calculat\u0103, un entuziasm lucid, o naivitate dorit\u0103, o tandr\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103.<\/p>\n \n\u201e\u00cengerii\u201d, \u201eserafimii\u201d \u015fi \u201eheruvimii\u201d nu se deosebesc \u00een discursul liric prin atribute sau contexte specifice, fiindc\u0103, neav\u00e2nd nici o leg\u0103tur\u0103 cu imaginarul religios care le atribuie func\u0163ii \u015fi atribute diferite ierarhiilor celeste, ei apar, mai \u00eent\u00e2i ca protectori ai ungherelor \u015fi guvernatori ai intimit\u0103\u0163ii, favoriz\u00e2nd apropierea dintre universuri, savurarea miresmelor \u015fi a alimentelor. Treptat \u00eengerii trec de la pl\u0103cerile gustative \u015fi olfactive la cunoa\u015fterea extazului erotic. \u00cen final, dup\u0103 ce \u00ee\u015fi asum\u0103 masca unor personaje ca Detectivul Arthur, Julien Ospitalierul sau Robinson Crusoe, chiar eul liric devine \u201e\u00cengerul jongler Emil Brumaru\u201d, marc\u0103 a \u00eemp\u0103c\u0103rii cu sine, a recunoa\u015fterii propriei identit\u0103\u0163i, p\u0103str\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp con\u015ftiin\u0163a m\u0103\u015ftii asumate de \u201ejongler\u201d: de spectator \u015fi de obiect al spectacolului, de actor \u015fi de regizor al carnavalului unde contemplatorul g\u0103se\u015fte momentul favorabil de a se \u00eentoarce spre sine \u015fi de a savura hazardul propriei condi\u0163ii, de clovn \u015fi de \u00eenger, de trup \u015fi de suflet, de unde \u015fi metafora, specific\u0103 lui Emil Brumaru, a \u00eengerilor care \u201epl\u00e2ng\u201d, probabil o contraparte incon\u015ftient\u0103 a clovnului care pl\u00e2nge.<\/p>\n \n\u00cen viziunea poetului, figurile \u00eengerilor sunt conven\u0163ionalizate ca pretext ludico-ironic, fiind puse \u00een rezonan\u0163\u0103 tocmai cu aspectele care nu le caracterizeaz\u0103: senzorialul, corporalul, senzualitatea, ludicul \u015fi carnavalescul. De\u015fi sunt rodul fanteziei creatoare, \u201e\u00eengerii\u201d lui Emil Brumaru au propriul lor traseu poetic: sunt pu\u015fi mai \u00eent\u00e2i \u00een rela\u0163ie cu pl\u0103cerea sim\u0163urilor, urm\u00e2nd s\u0103 descopere voluptatea \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 treac\u0103 din planul \u201edr\u0103g\u0103la\u015fului\u201d \u015fi al imediatului \u00eentr-un plan u\u015for livresc, al eului poetic narcisist care se contempleaz\u0103 pe sine \u00een ipostaza sa de creator ludic, de \u201espirit care se ru\u015fineaz\u0103 de propria sa gratuitate\u201d<\/a>[2]<\/a>. De aceea vom spune c\u0103 \u201epseudo-angelologia\u201d lui Emil Brumaru este o \u201ecategorie negativ\u0103\u201d, \u00een sensul pe care Hugo Friedrich \u00een d\u0103 acestei sintagme, fiindc\u0103 eul liric nu se raporteaz\u0103 la o problematic\u0103 de tip filosofic sau estetic care integreaz\u0103 figura \u00eengerilor, ci creeaz\u0103 un spa\u0163iu poetic fals angelic<\/em>, care \u0163ine de eroticul comico-ludic ce \u00eembrac\u0103 uneori forme elegiace.<\/p>\n \nRafinarea discursului liric se face prin transfigurarea unui univers cotidian \u00een care centrul este via\u0163a amoroas\u0103 a \u201efiin\u0163elor\u201d minerale, vegetale, animale sau umane, prin descrierea unor st\u0103ri interioare marginale, p\u0103tima\u015fe, care, \u00een general, nu au nici un fel de subtilitate metafizic\u0103, dar care genereaz\u0103 o savoare spectaculoas\u0103. Originalitatea lui Emil Brumaru provine tocmai din valorificarea marginalului, unui vocabular considerat \u201eunderground\u201d, nonexpresiv, voit patetic, dar \u00eennoitor la nivelul expresiei prin explorare a z\u0103c\u0103mintelor noncomformiste, a zonei care, din punctul de vedere al istoriei mentalit\u0103\u0163ilor, apar\u0163ine argoului \u015fi tabuurilor.<\/p>\n \nPoetului Emil Brumaru \u00eei place s\u0103 se joace cu cuvintele, s\u0103 jongleze <\/em>cu ele, s\u0103 aud\u0103 cum sun\u0103 dac\u0103 le a\u015feaz\u0103 unele l\u00e2ng\u0103 altele. Universul s\u0103u liric tr\u0103deaz\u0103 un fel de ata\u015fament sau de devo\u0163iune fa\u0163\u0103 de cuvintele care eman\u0103 voluptate prin ceea ce sugereaz\u0103 sau prin corespondentul lor fonetic. Poetului \u00eei plac forma cuvintelor, sunetul lor, al\u0103turarea \u015fi combinarea lor \u00een discursul liric. Lectura versurilor creeaz\u0103 o stare de fascina\u0163ie, care se amplific\u0103 treptat, \u00een citirorul care \u00ee\u015fi poate reg\u0103si propriile fantasme sau r\u0103d\u0103cinile unora pe care, p\u00e2n\u0103 atunci, nu le b\u0103nuise. Este un univers al detaliului semnificativ<\/em>, al inocen\u0163ei provenite tocmai din rostirea dorin\u0163ei, al unei volupt\u0103\u0163i cople\u015fitoare care incit\u0103 imagina\u0163ia receptorului sedus de rafinamentul \u015fi transparen\u0163a unor fantezii at\u00e2t de lucide uneori.<\/p>\n \n#<\/p>\n de Petri\u015for Militaru \u00cenc\u0103 din volumul de debut eul liric se transfigureaz\u0103 pe sine printr-o metafor\u0103 care face trimitere la aspectul exterior, de\u015fi se refer\u0103 la puritatea (\u201ef\u0103r\u0103 cusur\u201d) \u015fi lumina angelic\u0103: \u201eO, azi sunt bucuros ca un cristal!\/ F\u0103r\u0103 cusur mi-s hainele de \u00eenger.\/ Mi-e fiecare nastur triumfal\/ \u00cencoronat de proaspete r\u0103sfr\u00e2ngeri.\u201d(C\u00e2ntec). \u00cen volumul […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,615],"tags":[1113,1150,544,293],"class_list":["post-5720","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-28","tag-critica","tag-egophobia-28","tag-emil-brumaru","tag-petrisor-militaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1ug","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5720","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5720"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5720\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5723,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5720\/revisions\/5723"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5720"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5720"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5720"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/28\/submarinul_erotic.jpg?w=200\")
\u00eengerul \u00ee\u015fi pierde statutul ierarhic, \u201eEram un \u00eenger serios \/ Dar m-a vr\u0103jit un diamant\/ \u015ei-ntr-un castel cu crini pe jos\/ I-am devenit cur\u00e2nd amant.\/\/ De-atunci to\u0163i \u00eengerii ceilal\u0163i\/ M\u0103 ocolesc ca pe un iz\/ C\u00e2nd sug bomboane dulci cu mal\u0163\/ Sub ziduri vechi de c\u0103r\u0103mizi.\u201d (Poveste<\/em>), urm\u00e2nd apoi ca eul liric s\u0103 intre \u00een contact direct cu fiin\u0163ele intervalului prin contempla\u0163ie, \u201eSingur \u00een lumina alb\u0103\/ Sprijinitu-m-am de-o nalb\u0103,\/\/ Fericit c\u0103 pot s-a\u015ftept\/ Fluturii s\u0103-mi intre-n piept\/\/ \u015ei-am stat p\u00e2n\u0103-n amurg\/ Privind \u00eengerii cum curg<\/em>\/\/ Peste un perete bl\u00e2nd\/ L\u00e2ng\u0103 nalb\u0103-ngenunchind.\/ Iar apoi, c\u00e2nd s-a-nnoptat\/ Am rupt nalba \u015f-am plecat.\/\/ \u015ei nimeni nu mai \u015ftiu\/ De-atunci de tr\u0103iesc sau nu\u2026 \u201d(Ultima balad\u0103<\/em>). Aceast\u0103 contempla\u0163ie, care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un plan cotidian, poate avea ca efect o stare extatic\u0103 : \u201e\u00cen timpul acestei levita\u0163ii\/ \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, ce-a avut loc \u00een spa\u0163iul\/ trist \u015fi pustiu din spatele casei mele, mi-a fost fric\u0103 s\u0103 nu fiu r\u0103pit de \u00eengeri.\u201d (Catalog de nimfe<\/em>), \u201eSunt \u015ftampilat de \u00eengeri,\/ Nu pot s\u0103 m\u0103 mai ap\u0103r.\u201d(Elegie<\/em>) sau \u201eEra-n amurg \u015fi \u00eengeri mul\u0163i\/ M-au r\u0103sf\u0103\u0163at ca pe un sf\u00e2nt.\u201d (C\u00e2ntec naiv<\/em>). Alteori, dezamagirea sau deziluzia \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de planul angelic sco\u0163\u00e2ndu-l de sub protec\u0163ia acestuia: \u201eNici un \u00eenger nu-mi mai \u0163ine\/ \u00cen spinare sufletul.\u201d(Elegia<\/em>), \u201eM\u0103 trezesc de diminea\u0163\u0103\/ \u00eenger condamnat la via\u0163\u0103\u2026\u201d (Bocet de adult<\/em>), <\/strong>\u201eC\u0103ci eu sunt serafu-n care\/ Triste\u0163ea a prins lin floare\u2026\u201d(Chiuitur\u0103<\/em>).<\/p>\n
<\/a>[1]<\/a> Cf.Jean Rousset, Literatura barocului \u00een Fran\u0163a. Circe \u015fi p\u0103unul<\/em>, \u00een rom\u00e2ne\u015fte de Constantin Teac\u0103, prefa\u0163\u0103 de Adrian Marino, Editura Univers, Bucure\u015fti, 1976.
\n<\/a>[2]<\/a> Lucian Raicu, Critica – form\u0103 de via\u0163\u0103<\/em>, Editura Cartea rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 1976.
\n![](\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/28\/emil_brumaru.jpg?w=500\")
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"