{"id":6444,"date":"2011-01-12T21:19:03","date_gmt":"2011-01-12T19:19:03","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=6444"},"modified":"2011-02-05T23:09:42","modified_gmt":"2011-02-05T21:09:42","slug":"vocabularul-latin-crestin-fundament-pentru-un-nou-tip-de-limbaj","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=6444","title":{"rendered":"Vocabularul latin cre\u015ftin, fundament pentru un nou tip de limbaj"},"content":{"rendered":"

de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f
\nMotto: Linqua interpres est animi. <\/em>
\n(Limba este t\u0103lmaciul sufletului.) – Horatius\n<\/p>\n

\nLiteratura latin\u0103, nu e nevoie de nici o demonstra\u0163ie, se cunoa\u015fte, prin toate genurile pe care le dezvolt\u0103, st\u0103 la baza literaturii de ast\u0103zi. Practic ceea ce avem ast\u0103zi nu constituie o noutate \u2013 Nihil novi sub sole<\/em> \u2013<\/p>\n

\nDe asemenea, prin expansiunea \u00een tot Imperiul Roman a noii religii \u2013 cre\u015ftinismul \u2013 se contureaz\u0103 o literatur\u0103 nou\u0103, cu principii noi, literatura latin\u0103 cre\u015ftin\u0103 exprim\u00eendu-se prin genurile \u015fi formele cunoscute pe de o parte \u015fi literatura patristic\u0103, strict dogmatic\u0103, pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n

\n\u00cen acest context apare o nou\u0103 limb\u0103, latina cre\u015ftin\u0103, cu o gramatic\u0103 aparte, cu o stilistic\u0103 de asemenea proprie, desigur, pe linia latinei autorilor clasici. Studierea apari\u0163iei, dezvolt\u0103rii \u015fi evolu\u0163iei acestei limbi care se abate de la normele gramaticii \u015fi stilisticii clasice este important\u0103 deoarece face obiectul limbii cre\u015ftine, o limb\u0103 tehnic\u0103, din cadrul tuturor sistemelor lingvistice, unde cre\u015ftinismul a p\u0103truns.<\/p>\n

\nDic\u0163ionarele occidentale, \u00een genere, fac distinc\u0163ie \u00eentre latina eclezial\u0103 \u015fi latina cre\u015ftin\u0103. Schrijnen \u2013 Charakteristik des altchristlichen Latein<\/em>, Nijmegen, 1932 \u2013 deosebe\u015fte Kirchlatein <\/em>de Christlatein<\/em>.<\/p>\n

\nOriginalitatea limbii latine cre\u015ftine const\u0103 nu at\u00eet \u00een crearea unor termeni noi, ace\u015ftia, \u00een m\u0103sura \u00een care s\u00eent, apar\u0163in de dogm\u0103 \u015fi, subscriind Monseniorului Schrijnen, fac parte din latina ecleziastic\u0103 \u2013 Kirchlatein<\/em> \u2013 c\u00eet mai degrab\u0103 \u00een crearea unei lumi noi prin reinventarea stilisticii, prin reinventarea limbajului, recurg\u00eend \u00een special la planul figurat, la \u00eemprumuturi din limba greac\u0103, apel\u00eend la autorii necre\u015ftini, filosofi greci \u015fi latini, din vocabularul c\u0103rora au preluat termeni abstrac\u0163i.<\/p>\n

\nLa sporirea vocabularului latin cre\u015ftin au contribuit traducerile, care fac obiectul separat al unui studiu, neincluz\u00eenu-se \u00een literatura cre\u015ftin\u0103 propriu-zis\u0103, traducerile \u00eencep\u00eend cu secolul al II-lea. E vorba de transpunerea \u00een latin\u0103 a textelor grece\u015fti cum ar fi: Biblia<\/em>, P\u0103storul lui Hermas<\/em>, etc, dup\u0103 cum subliniaz\u0103 Ch. Mohrmann \u2013 Traits caract\u00e9ristiques du latin des chr\u00e9tiens<\/em>, Miscellanea Mercati, I, Vatican, 1946.<\/p>\n

\nBaza conceptual\u0103 cre\u015ftin\u0103, \u015fi ne referim aici la sistemul lingvistic latin, trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de:<\/p>\n

\nStil \u2013 Aici avem \u00een vedere vocabularul, mijloacele de \u00eembog\u0103\u0163ire, planul figurat, planul afectiv \u2013 modalitatea de expresie specific\u0103 noii religii, cre\u015ftinismul \u2013 latura mistic\u0103 \u015fi \u00eentrebuin\u0163area simbolurilor.<\/p>\n

\nGramatic\u0103 \u2013 Acest context, dup\u0103 cum au ar\u0103tat speciali\u015ftii, nu propune o formul\u0103 original\u0103, ci avem, mai degrab\u0103, abateri de la norma clasic\u0103, deja consacrat\u0103 prin autorii literaturii clasice.<\/p>\n

\nUn alt punct de vedere const\u0103 \u00een maniera de traducere, consider\u00eend c\u0103 modific\u0103ri gramaticale au survenit \u015fi sub imboldul contamin\u0103rii \u00eentre limbi, sistemul gramatical \u00een care urma s\u0103 se transpun\u0103, \u015fi nu \u00een ultimul r\u00eend maniera de a se raporta la universal, de a percepe lumea, mentalitatea specific\u0103 acelui sistem.<\/p>\n

\nLucr\u0103rile de specialitate, care au consacrat mii de pagini studiind vocabularul autorilor cre\u015ftini, subliniaz\u0103 creativitatea lexical\u0103 \u00een urma \u00eemprumutului din limba greac\u0103<\/em>.<\/p>\n

\nChr. Mohrmann \u2013 Traits caract\u00e9ristiques du latin des chr\u00e9tiens<\/em>, Miscellanea Mercati, I, Vatican, 1946 \u2013 semnaleaz\u0103 un aspect care \u0163ine de latura tehnic\u0103 a latinei cre\u015ftine, dar \u015fi de orizontul filosofic al acesteia, consider\u00eend c\u0103 \u00een mod special s-au p\u0103strat termeni grece\u015fti care desemneaz\u0103 ierarhia, slujitorii, institu\u0163iile clericale, termeni \u015fi ac\u0163iuni concrete. Pentru latura abstract\u0103 a dogmei s\u00eent utilizate cuvinte latine\u015fti, care \u00eens\u0103 beneficiaz\u0103 de noi conota\u0163ii.<\/p>\n

\nA\u015fadar se au \u00een vedere doar acele \u00eemprumuturi din greac\u0103 ce s-ar putea \u00eencadra \u00een c\u00eempul semantic al reprezent\u0103rii ierarhice, sau al reprezent\u0103rii institu\u0163iilor clericale. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 ne vom orienta privirea doar asupra c\u00eetorva termeni \u00een vederea exemplific\u0103rii.<\/p>\n

Lat. diaconus<\/em><\/p>\n

\nTermenul diaconus<\/em> reprezint\u0103 un \u00eemprumut f\u0103cut de latina eclesiastic\u0103 din greac\u0103: gr. diakonos<\/em> care are urm\u0103toarea reprezentare semantic\u0103, \u00een conformitate cu Dictionnaire etymologique de la Lanque Grecque<\/em>, E. Boisacq, Paris, 1916:<\/p>\n

Adj. – cel care face un serviciu<\/p>\n

Subst. \u2013 1. Servitor, cel care serve\u015fte la mas\u0103<\/p>\n

2. diacon<\/p>\n

3. diaconi\u0163\u0103<\/p>\n

\n\u00cen acest caz este semnalat c\u0103, dac\u0103 \u00een limba greac\u0103 verbul care desemneaz\u0103 ac\u0163iunea de a sluji este gr. diakoneo<\/em>, a\u015fadar aceea\u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103, limba latin\u0103 nu prea \u015fi verbul. Pentru a reda conota\u0163iile religioase ale acestuia se utilizeaz\u0103 verbul ministro<\/em> \u015fi servo.<\/em><\/p>\n

\nSe consider\u0103 c\u0103 lucrarea de slujire este dat\u0103 Bisericii de Christos (Cf. Eph. 4:11; Io.13:14) \u015fi se poate realiza prin mai multe modalit\u0103\u0163i dup\u0103 cum rezult\u0103 din semnifica\u0163iile atribu\u0163iilor lui diaconus<\/em>:<\/p>\n

\n\u201c Erant autem ibi mulieres multae a longe, guae secutae erant Iesum a Galilaea, ministrantes<\/em> ei. (Secundum Matthaeum 27:55 in Novum Testamentum Graece et Latine<\/em>, Nestle- Aland, Stuttgart, 1906.)<\/p>\n

\n\u201c\u00cens\u0103 acolo, de mult timp, erau multe femei, care \u00eel \u00eenso\u0163eau pe Iisus din Galilea, spre slujirea acestuia.\u201d<\/p>\n

\nDac\u0103 \u00een acest exemplu, participiul prezent \u2013 ministrantes \u2013<\/em>al verbului lat. ministro<\/em> are sensul de baz\u0103 \u201ca sluji\u201d \u00een special la mas\u0103, \u201ca ajuta\u201d pe cineva, \u00een urm\u0103torul exemplu acela\u015fi verb se va comporta din punct de vedere semantic \u00eentr-o manier\u0103 figurat\u0103:<\/p>\n

\u201c Si quis mihi ministraverit<\/em>, honorificabit eum Pater meus.\u201d<\/p>\n

(Secundum Ioannem 12:26 in Novum Testamentum Graece et Latine<\/em>, Nestle- Aland, Stuttgart, 1906.)<\/p>\n

\u201c \u00cen cazul c\u0103 cineva \u00eemi este credincios<\/em> (loial), Tat\u0103l meu \u00eel va r\u0103spl\u0103ti.\u201d<\/p>\n

\nMinistraverit<\/em>, conjunctiv perfect, indic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu si<\/em> o condi\u0163ional\u0103 poten\u0163ial\u0103, termenul, \u00een contextul dat, l\u0103rgindu-\u015fi sensul, c\u0103p\u0103t\u00eend atributul \u201cloial\u201d, \u201ccredincios\u201d.<\/p>\n

– ministro, are <\/em>\u2013 \u201ca sluji lui Dumnezeu\u201d, \u201ca fi credincios lui Dumnezeu\u201d, \u201c a fi loial\u201d<\/p>\n

\nDac\u0103 ini\u0163ial gr. diakonos<\/em> indica pe cel care servea la mas\u0103, \u00een perioada elenistic\u0103 ajunge s\u0103 desemneze anumi\u0163i ofician\u0163i de cult \u00een temple \u2013 B. Reicke, Diakonie, Festfreude und Zelos<\/em>, 1951 \u2013 anticip\u00eendu-se sensurile cre\u015ftine pentru gr. diakonos<\/em>, lat. diaconus<\/em>.<\/p>\n

\nDinspre slujirea cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 strict \u015fi v\u0103dit material\u0103, se ajunge la slujirea spiritual\u0103, indic\u00eendu-i pe cei pu\u015fi \u00een fuc\u0163ii cultice. \u00cen acest sens, desemn\u00eend dou\u0103 categorii ierarhice, vine textul din Filipeni:<\/p>\n

\n\u201cPaulus, et Timotheus servi Iesu Christi, omnibus sanctis in Christo Iesu, qui sunt Philippis, cum episcopis, et diaconibus.\u201d (Ad Philippenses 1:1 in Novum Testamentum Graece et Latine<\/em>, Nestle- Aland, Stuttgart, 1906.)<\/p>\n

\n\u201cPaul \u015fi Timotei, robi ai lui Iisus Christos, c\u0103tre to\u0163i sfin\u0163ii \u00een Christos Iisus, care s\u00eent \u00een Filipi, \u00eempreun\u0103 cu episcopii<\/em> \u015fi diaconii<\/em>.<\/p>\n

\nF.J.A. Hort \u2013 The Christian Ecclesia<\/em>, 1897, p.198\u00a0 – este de p\u0103rere c\u0103 cei doi termeni, pe de o parte gr. episkopois<\/em>, pe de alt\u0103 parte gr. diakonois<\/em>, se refer\u0103 strict la structura dihotomic\u0103 a Bisericii \u2013 de conducere<\/em> \u015fi de slujire<\/em> \u015fi nu la ierarhie.<\/p>\n

\n\u00cen sprijinul ideii c\u0103 diakonos<\/em> este un termen deja specializat tehnic, \u00een cadrul latinei N.T. \u015fi intr\u0103 \u00een ierarhie al\u0103turi de alte cuvinte ca: presbiteros<\/em>, episkopos<\/em>, etc, exist\u0103 pasajul din 1 Timotei 3<\/em> \u00een care se realizeaz\u0103\u00a0 portretul episcopului \u015fi al diaconului, calit\u0103\u0163ile \u015fi virtu\u0163ile unor persoane investite \u00een aceste slujbe duhovnice\u015fti:<\/p>\n

\u201cEt hi autem probentur primum: et sic ministrent, nullum crimen habentes.\u201d<\/p>\n

(Ad Timotheum I,3:10)<\/p>\n

\nVarianta greceasc\u0103 pentru ministrent<\/em> propune diakoneitosan<\/em>. A\u015fadar, dup\u0103 ce vor fi demonstrat c\u0103 au virtu\u0163i clare, f\u0103r\u0103 s\u0103 li se aduc\u0103 vreo \u00eenvinuire, pot s\u0103 fie diaconi.<\/p>\n

\nLatina eclezial\u0103 prin Clement, Ignatius \u015fi al\u0163ii, sugereaz\u0103 aceea\u015fi abordare, ca ultim sens al lui diakonos<\/em>, prezent\u00eend func\u0163ia lui ierarhic\u0103, foarte clar\u0103, dup\u0103 cum vom putea observa din cele ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

\n\u201c Si quis loquitur, quasi sermones Dei: si quis ministrat, tamquam ex virtute, quam administrat Deus: ut in omnibus honorificetur Deus per Iesum Christum cui est gloria, et imperium in saecula saeculorum\u2026\u201d<\/p>\n

(Petri Epistula I, 4:11)<\/p>\n

\n\u201cDac\u0103 cineva vorbe\u015fte (s\u0103 vorbeasc\u0103) precum s\u00eent cuvintele lui Dumnezeu, dac\u0103 sluje\u015fte (s\u0103 slujeasc\u0103) potrivit virtu\u0163ii pe care i-a oferit-o Dumnezeu, ca s\u0103 fie glorificat Dumnezeu \u00een toate, prin Iisus Christos, a c\u0103ruia este slava \u015fi puterea \u00een vecii vecilor\u2026\u201d<\/p>\n

\nTrebuie subliniat faptul c\u0103 se face distinc\u0163ie \u00eentre slujirea unui b\u0103rbat \u00een biseric\u0103 \u015fi slujirea unei femei. Diaconatul \u00een mod direct \u015fi exclusiv ierarhic, \u00een m\u0103sura \u00een care termenul devine sinonim cu ucenic<\/em> sau \u00eenger<\/em> prin extensie interpretativ\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen acest sens exist\u0103 lat. minister<\/em> \u2013 slujitor, ucenic, slug\u0103, discipol<\/em>.<\/p>\n

\n\u201c(\u2026) regnum meum non est de hoc mundo, si ex hoc mundo esset regnum meum, ministri<\/em> mei utique decertarent ut non traderer Iudaeis nunc autem regnum meum non est hinc.\u201d<\/p>\n

\n(Secundum Ionnem 18:36 in Novum Testamentum Graece et Latine<\/span><\/em>, Nestle- Aland, Stuttgart, 1906.)<\/p>\n

\n\u201c\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia mea nu este din lumea aceasta, dac\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii (ucenicii) mei s-ar lupta ca s\u0103 nu fiu predat iudeilor acum, \u00eens\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia mea nu este de aici.\u201d<\/p>\n

\n\u00cen contextul oferit latinescului\u00a0 minister<\/em> i se atribuie o triad\u0103 semantic\u0103:<\/p>\n

\nMai interesant devine termenul diakonos<\/em>, c\u00eend este pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o femeie.<\/p>\n

\n\u00cen Epistola lui Pavel c\u0103tre Romani<\/em> \u00eent\u00eelnim un fragment, unic \u00een Biblie<\/em>, unde se vorbe\u015fte despre slujirea \u00een Biseric\u0103 a unei femei, \u00eens\u0103 trebuie avut \u00een vedere rapiditatea cu care se trece peste acest moment, faptul c\u0103 apare o singur\u0103 dat\u0103, apoi nu se pune accent pe diaconat la femeie, nef\u0103c\u00eendu-se o list\u0103 a virtu\u0163ilor. De asemenea, este foarte interesant c\u0103 \u00een greac\u0103 avem diakonos<\/em> \u015fi c\u00eend vizeaz\u0103 slujirea la b\u0103rbat, dar \u015fi \u00een acest caz singular pentru slujirea femeii, pe c\u00eend \u00een traducerea latin\u0103 se face distinc\u0163ie, diaconus<\/em> fiind specializat, doar pentru b\u0103rba\u0163i.<\/p>\n

\n\u00cen greac\u0103 adj. Diakonos, on,<\/em> av\u00eend aceea\u015fi termina\u0163ie \u015fi pentru masculin \u015fi pentru feminin, poate fi \u00eentrebuin\u0163at \u015fi \u00een caz excep\u0163ional, pentru o \u201cslujitoare a Domnului.\u201d<\/p>\n

Lat.<\/p>\n

\u201c Commendo autem vobis Phoebem sororem nostram, quae est in ministerio Ecclesiae<\/em>, que est in Cenchris\u2026\u201d<\/p>\n

(Ad Romanos 16:1 in Novum Testamentum Graece et Latine<\/em>, Nestle- Aland, Stuttgart, 1906.)<\/p>\n

Gr.<\/p>\n

\u201c (..) ousan diakonon tes Ekklesias<\/em> tes en Kenchreais \u2026\u201d<\/p>\n

\u201cV-o \u00eencedin\u0163ez pe Phoebes, sora noastr\u0103, care este \u00een slujba Bisericii<\/em>, care este din Cenchrea\u2026\u201d<\/p>\n

\n\u00cen latin\u0103 termenul diaconus<\/em> este substituit prin sintagma esse in ministrio<\/em> \u2013 a fi \u00een slujba, pentru a se evita confuzia cu masculinul, deoarece, \u00een latin\u0103 adjectivele de declinarea a II-a substantivate s\u00eent numai masculine.<\/p>\n

\nLat. diaconus<\/em> pe l\u00eeng\u0103 extensia semantic\u0103 minister<\/em>, mai uziteaz\u0103 termenul servus<\/em> \u015fi varianta conservus, care reprezint\u0103 un construct din prepozi\u0163ia cum<\/em>, provenit\u0103 din arh. com<\/em> care devine\u00a0 con<\/em> c\u00eend este urmat de d, j, t, g, s, t, v<\/em>, ca \u00een exemplele\u00a0 con \u2013 <\/em>clamo, con-<\/em>duco, con-<\/em>fero, con-<\/em>venio, con-<\/em>servo\u2026<\/p>\n

\nA\u015fadar, conservus<\/em> este un construct din arh. con<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 \u201c\u00eempreun\u0103 cu\u201d \u015fi\u00a0 servus- \u201crob\u201d, \u201cslujitor\u201d, \u201clucr\u0103tor\u201d, \u201cservitor\u201d.<\/p>\n

Lat. baptizo<\/span><\/em><\/p>\n

\nProvine din gr. baptizo<\/em>, la r\u00eendul s\u0103u din baptizein<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 \u201ca se scufunda\u201d, \u201ca uda\u201d iar \u00een limbajul ecleziastic \u201c a boteza\u201d, fa\u0163\u0103 de greaca clasic\u0103.<\/p>\n

\nActul botezului are leg\u0103tur\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cu Ioan Botez\u0103torul, cel care predica \u015fi boteza \u00een pustia Iordanului, conform scrierilor biblice. Iordanul, care se vars\u0103 \u00een Marea Moart\u0103, se afl\u0103 la o dep\u0103rtare de 12 km de Khirbet, spa\u0163iul \u00een care tr\u0103iau adep\u0163ii grup\u0103rii esenienilor, dup\u0103 afirma\u0163ia lui Filon din Alexandria \u015fi a lui Iosephus Flavius.<\/p>\n

\nPotrivit lui J. Thomas \u2013 Le mouvement baptiste en Palestine et Syrie, 150 avant Jesus Christ \u2013 300 apres Jesus Christ<\/em>, Gembloux 1935, – \u00eentre esenieni, identifica\u0163i de cercet\u0103torii moderni cu pustnicii de la Qumran \u015fi Ioan Botez\u0103torul ar fi existat leg\u0103turi at\u00eet de ordin spiritual, c\u00eet \u015fi practic. Ioan Botez\u0103torul practica botezul precum esenienii scufund\u0103rile periodice.<\/p>\n

\nDe asemenea, J. Thomas, \u00een opera amintit\u0103, subliniaz\u0103 diferen\u0163a ritualic\u0103 a botezului la esenieni practicat \u00een fiecare zi, de actul sacramental unic al botezului lui Ioan Botez\u0103torul, dup\u0103 cum apare \u00een textele sacre precum \u015fi la Iosephus Flavius – Antichit\u0103\u0163i iudaice, 2, XVIII, V,2<\/span><\/em> Ed. Hasefer, Buc. 2001:<\/p>\n

\n\u201c Unii dintre iudei au fost de p\u0103rere c\u0103 Dumnezeu h\u0103r\u0103zise pieirii oastea lui Herodes, ca s\u0103-i dea \u00eendrept\u0103\u0163ita pedeaps\u0103 pentru executarea lui Ioan, poreclit Botez\u0103torul. Herodes a poruncit ca el s\u0103 fie ucis, de\u015fi era un om ales, care\u00a0 \u00eei \u00eendemna pe iudei s\u0103 cultive virtutea \u015fi s\u0103 fie drep\u0163i unul fa\u0163\u0103 de altul, ar\u0103t\u00eendu-\u015fi evlavia fa\u0163\u0103 de Dumnezeu prin intermediul botezului. Ritul de imersiune, simbolul unei purific\u0103ri spirituale, joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een predicile lui Ioan Botez\u0103torul, ai c\u0103rui partizani se numeau bapti\u015fti, mul\u0163i dintre ei al\u0103tur\u00eendu-se nazareenilor. Conduc\u0103torul lor tr\u0103ia dup\u0103 obiceiul nazareilor de odinioar\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se tund\u0103 \u015fi purt\u00eend un ve\u015fm\u00eent din p\u0103r de capr\u0103. Herodiada nu este implicat\u0103 \u00een uciderea lui.\u201d<\/p>\n

\nA\u015fadar botezul<\/em> are diverse conota\u0163ii fiind practicat \u00een antichitate de diferite comunit\u0103\u0163i religioase. \u00cen interiorul comunit\u0103\u0163ii formate \u00een jurul lui Iisus Galileanul, botezul era un rit foarte important cerut adep\u0163ilor, celor converti\u0163i la noua religie.<\/p>\n

\n\u00cens\u0103 botezul, a\u015fa cum arat\u0103 descoperirile arheologice, precum \u015fi scrierile religioase, \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een iudaism. Cei care intrau \u00een religia iudaic\u0103, \u00een perioada dintre Vechiul Testament, erau boteza\u0163i prin cufundarea \u00een apa unui r\u00eeu, ca simbol al sp\u0103l\u0103rii spirituale.<\/p>\n

\nIoan Botez\u0103torul, prin actul botezului practicat de el, reprezint\u0103 o punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre actul cufund\u0103rii la iudei \u015fi cel al cre\u015ftinilor, fiind un antemerg\u0103tor al botezului cre\u015ftin.<\/p>\n

\nSpre deosebire de riturile de cufundare ale celorlalte grup\u0103ri religioase, botezul cre\u015ftin aduce elemente noi, fiind nu doar o sp\u0103lare spiritual\u0103, ci o transformare, dup\u0103 cum precizeaz\u0103 Pavel. Adeptul, cel care urmeaz\u0103 s\u0103 fie botezat, va suferi moartea \u015fi \u00eengroparea o dat\u0103 cu intrarea \u00een ap\u0103 \u015fi revenirea la o via\u0163\u0103 nou\u0103, \u00eenviere \u00een momentul \u00een care iese de sub ap\u0103.<\/p>\n

\nDe obicei, grup\u0103rile religioase a\u015fezate de-a lungul Iordanului, \u00ee\u015fi botezau prozeli\u0163ii \u00een Iordan, clima permi\u0163\u00eend acest fapt. Despic\u0103tura lung\u0103 a V\u0103ii Iordanului care ajunge p\u00een\u0103 la Marea Moart\u0103 arat\u0103 c\u0103 zona este instabil\u0103, continua activitate vulcanic\u0103 favoriz\u00eend apari\u0163ia celei mai ad\u00eenci depresiuni naturale din lume.<\/p>\n

\nR\u00eeul Iordan\u00a0 izvor\u0103\u015fte din apropierea Muntelui Hermon, curge prin Lacul Huleh, v\u0103rs\u00eendu-se \u00een Marea Galileii. Datorit\u0103 condi\u0163iilor geologice \u015fi climaterice apa Iordanului este extrem de cald\u0103 vara, \u00eenc\u00eet dezvolt\u0103 o vegeta\u0163ie luxuriant\u0103, c\u0103ldura fiind optim\u0103 pentru practicarea cufund\u0103rilor \u00een tot timpul anului.<\/p>\n

\nRevenind la actul Noului Testament<\/em> care a favorizat \u00een limb\u0103 apari\u0163ia termenului baptizo<\/em>, acesta cunoa\u015fte moduri de manifestare diferite:<\/p>\n

Botezul lui Ioan \u2013 <\/em>un rit care se realizeaz\u0103 prin intermediul apei:<\/p>\n

\n\u201c Respondit eis Ioannes, dicens: Ego baptizo<\/em> in aqua: medius autem vestrum stetit, quem vos nescitis.\u201d
\n(Secundum Ioannem 1:26 in Novum Testamentum Graece et Latine<\/em>, Nestle- Aland, Stuttgart, 1906.)<\/p>\n

\n\u201cIoan a r\u0103spuns acestora, zic\u00eend: Eu botez cu ap\u0103, \u00eens\u0103 \u00een mijlocul vostru st\u0103 cineva pe care voi nu-l \u015fti\u0163i.\u201d<\/em><\/p>\n

\n\u00cen contextul de fa\u0163\u0103 baptizo<\/em> are sensul de \u201ca scufunda \u00een ap\u0103\u201d, reprezent\u00eend un act de purificare, de cur\u0103\u0163ire. Acesta \u00ee\u015fi are originea \u00een tradi\u0163ia iudaic\u0103 \u2013 (Cf. Is 4:4; 30:27; Dan. 7:10)<\/p>\n

Botezul cu Spiritul Sf\u00eent<\/em><\/p>\n

\nDup\u0103 cum s-a putut observa, botezul realizat de Ioan nu reprezint\u0103 un act m\u00eentuitor, ci o prefigurare a celor ce vor urma. Contrar acestuia, botezul cu Spiritul Sf\u00eent implic\u0103 interven\u0163ia direct\u0103 a cerului: \u201c(\u2026) ipse vos baptizabit in Spiritu Sancto (\u2026)\u201d \u201cEl v\u0103 va boteza \u00eentru Sf\u00eentul Spirit.\u201d Epistola c\u0103tre Romani<\/em> face referire la scufundare ca la \u00eengrop\u0103ciune, un prag dintre o parte \u015fi alta:<\/p>\n

\n\u201cConsepulti enim sumus cum illo per baptismum<\/em> in mortem: ut quomodo Christus surrexit a mortuis per gloriam Patris, ita et nos in novitate vitae ambulemus.\u201d
\n(Ad Romanos 6:4)<\/p>\n

\n\u201cC\u0103ci prin botezul \u00een moarte am fost \u00eengropa\u0163i \u00eempreun\u0103 cu Acesta, dup\u0103 cum Christos s-a ridicat dintre mor\u0163i prin gloria Tat\u0103lui, tot astfel \u015fi noi s\u0103 umbl\u0103m prin \u00eenoirea vie\u0163ii.\u201d<\/p>\n

\nPasajul din Coloseni<\/em>, va eviden\u0163ia, pe l\u00eeng\u0103 aspectul amintit mai sus, \u015fi revenirea la o nou\u0103 via\u0163\u0103:<\/p>\n

\n\u201c(\u2026) consepulti ei in baptismo<\/em>, in quo et resurrexistis per fidem operationis Dei, qui suscitavit illum a mortuis.\u201d<\/p>\n

(Ad Colossenses 2:12)<\/p>\n

\n\u201c\u00cengropa\u0163i cu el \u00een botez, am \u00eenviat prin el, prin credin\u0163a salv\u0103rii lui Dumnezeu, care l-a ridicat pe acesta din mor\u0163i.\u201d<\/p>\n

\nEmergen\u0163a sensului termenului baptizo<\/em>, \u00een cele dou\u0103 exemple, ridic\u0103 spre problematizare dou\u0103 aspecte cu dou\u0103 conota\u0163ii:<\/p>\n

\nA fi \u00eengropat \u00eempreun\u0103 cu Christos \u00een botez<\/em>, de unde, prin extensie, a muri \u00eempreun\u0103 cu Christos fa\u0163\u0103 de cele prezente.<\/p>\n

\nA \u00eenvia \u00eempreun\u0103 cu Christos, a te ridica din cufundare la o via\u0163\u0103 nou\u0103, l\u0103s\u00eendu-\u0163i cele dinainte \u00een groap\u0103.<\/p>\n

\nAceste dou\u0103 accep\u0163iuni semantice confer\u0103 sintagmei botez cu Spiritul Sf\u00eent <\/em>un nou atribut, acela de unire<\/em> \u2013 unire \u00een moarte, unire \u00een via\u0163\u0103. De re\u0163inut c\u0103 este vorba de botezul cu Spiritul Sf\u00eent \u015fi nu cu ap\u0103, deci investirea sau pecetluirea cu Spiritul Sf\u00eent.<\/p>\n

\nSintagma a fi botezat cu Spiritul Sf\u00eent <\/em>presupune sinonimia cu a te uni<\/em> cu Spiritul Sf\u00eent<\/em>, a fi \u00een Christos<\/em>.<\/p>\n

Botezul cu focul<\/em><\/p>\n

\nDac\u0103 botezul cu ap\u0103 \u00eensemna \u201cpurificare\u201d, botezul cu Spiritul Sf\u00eent \u201cunire cu Christos\u201d, botezul cu foc va avea alte accep\u0163iuni. (Cf. Mt. 3:11)<\/p>\n

\n\u201cIgnem veni mittere in terram, et quid volo nisi ut accendatur? Baptismo <\/em>autem habeo baptizari<\/em>. (\u2026)\u201d (Secundum Lucam 12:49-50)<\/p>\n

\n\u201cAm venit s\u0103 arunc foc pe p\u0103m\u00eent \u015fi ce vreau dec\u00eet s\u0103 fie aprins? \u00cens\u0103 am botezul cu care s\u0103 fiu botezat.\u201d<\/p>\n

\nExpresiile baptizabit (\u2026) igni<\/em> (Mt. 3:11) \u015fi mittere in terram<\/em> (Lc. 12:49), printr-o rela\u0163ie semantic\u0103 direct\u0103, \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pedeapsa. Baptizabit (\u2026) igni <\/em>va c\u0103p\u0103ta sensul de a pedepsi.<\/em><\/p>\n

\nAv\u00eend \u00een vedere textele date, termenul baptizo<\/em> reliefeaz\u0103 urm\u0103toarea structur\u0103 semantic\u0103:<\/p>\n

\nDin aceea\u015fi sorginte Macedo-rom\u00e2nii au dezvoltat forma p\u0103tedzu<\/em> \u015fi, conform cu Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu \u2013 Semasiologia Limbii Rom\u00e2ne<\/em>, Ed. De Vest, Timi\u015foara, 1999 \u2013 \u201crom\u00e2nii din Istria, afar\u0103 de pu\u0163in cunoscutul batez <\/em>\u015fi botez<\/em>, \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103, \u00een general, vorba c\u0103r\u015fti<\/em> din slavicul Kr\u016dstiti<\/em>, literal \u201ca cre\u015ftina\u201d, care, ca \u015fi \u00een rom\u00e2ne\u015fte, e identic cu \u201ca boteza\u201d.<\/p>\n

\n\u00cen tradi\u0163ia popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, prin actul botezului, Biserica d\u0103 pruncului o mam\u0103 spiritual\u0103 \u015fi un tat\u0103 spiritual, na\u015f sau cum\u0103tru, provenit din latina eclezial\u0103 compater<\/em>, de la com<\/em> \u015fi pater<\/em>.<\/p>\n

\nAcest obicei se reflect\u0103 \u015fi \u00een literatura popular\u0103 ca \u00een balada Rom\u00e2n Gruie Groz\u0103vanu<\/em>:<\/p>\n

\n\u201cCre\u015ftineaz\u0103 \/ \u015ei boteaz\u0103\u2026\u201d Pe l\u00eeng\u0103 aceast\u0103 desemnare pur religioas\u0103, termenul mai are o conota\u0163ie peiorativ\u0103, semnalat\u0103 de Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu \u00een opera citat\u0103: \u201c Botez<\/em>, ironic, ud\u0103tur\u0103, bun\u0103oar\u0103, \u00eentr-o snoav\u0103 de Ispirescu: \u00cendat\u0103 se pomenir\u0103 \u00een ap\u0103; cei mai mul\u0163i se sc\u0103ldar\u0103 sc\u0103ldatul din urm\u0103, vro c\u00ee\u0163iva sc\u0103par\u0103 numai cu un botez\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

\nPentru c\u0103 la timpul potrivit am amintit de Chr. Mohrmann care considera c\u0103 termenii abstrac\u0163i ai dogmei s\u00eent din vocabularul latin, nefiind \u00eemprumuta\u0163i, dar care beneficiaz\u0103 de noi conota\u0163ii, exemplific\u00eend prin termenul m\u00eentuire \/ a m\u00eentui<\/em>, ne vom opri \u015fi noi asupra aceluia\u015fi cuv\u00eent urm\u0103rindu-i parcursul.<\/p>\n

\nTermenul m\u00eentuire<\/em> cu aceast\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare religioas\u0103, desigur \u00een dimensiune metaforic\u0103, s-a manifestat chiar de la \u00eenceput, av\u00eend \u00een vedere originea semantic\u0103 a ebraicului y\u0113\u0161a \u015fi a gr. soteria.<\/em><\/p>\n

\nReferindu-se la acest concept M.Green \u2013 The Meaning of Salvation<\/em>, 1965 \u2013 consider\u0103 c\u0103 \u00een\u0163elesul prim al ebraicului y\u0113\u0161a este acela de \u201ca aduce la loc larg\u201d (Cf. Ps.18:36), dar \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput are \u015fi o latur\u0103 metaforic\u0103 \u2013 \u201clibertate nedeterminat\u0103\u201d.<\/p>\n

\nLimba latin\u0103 pentru reprezentarea conceptual\u0103 a acestuia recurge la calcul semantic \u2013 lat. salus, <\/em>dup\u0103 gr. soteria<\/em>, cu sensul generic de \u201ca salva\u201d.<\/p>\n

\n\u00cen greaca clasic\u0103 avea \u00een\u0163elesurile de \u201cp\u0103strare\u201d, \u201celiberare\u201d \u015fi chiar \u201cgaran\u0163ie\u201d. Un alt \u00een\u0163eles este acela de \u201cs\u0103n\u0103tate\u201d.<\/p>\n

\nOriginea semantic\u0103 pentru dimensiunea religioas\u0103 o g\u0103sim \u00eens\u0103 \u00een Septuaginta<\/em>.<\/p>\n

\nDac\u0103 \u00een toate aceste exemple termenul \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte aplicabilitatea \u00eentr-o manier\u0103 concret\u0103, exemplul urm\u0103tor intr\u0103 \u00eentr-un unghi teologic, descoperind sensul des \u00eent\u00eelnit \u00een Noul Testament<\/span><\/em>, soteria<\/em> ca escatologie<\/em>.<\/p>\n

\nDomnul cu o m\u00eentuire ve\u015fnic\u0103.\u201d Av\u00eend drept mo\u015ftenire aceast\u0103 palet\u0103 bogat\u0103 din punct de vedere semantic, autorii Noului Testament<\/em> nu au fost nevoi\u0163i s\u0103 creeze noi cuvinte, sau s\u0103 recurg\u0103 la \u00eemprumuturi, pentru a putea reda un concept at\u00eet de complicat \u015fi ad\u00eenc din perspectiv\u0103 filosofico-religioas\u0103.<\/p>\n

\nLimba latin\u0103, pentru a nu complica \u015fi mai mult gradul perceptibil, prefer\u0103 lat. salus<\/em>, pe care-l \u00eencarc\u0103 religios, transform\u00eendu-l \u00een concept.<\/p>\n

\nIni\u0163ial salus, utis<\/em>, substantiv feminin, \u00eenseamn\u0103 \u201cs\u0103n\u0103tate\u201d, \u201csc\u0103pare\u201d, \u201cplec\u0103ciune\u201d, \u201csalutare\u201d \u00een sens de r\u0103mas bun. E important\u0103 o scurt\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a termenului \u015fi a familiei lexicale, \u00een vederea eviden\u0163ierii bog\u0103\u0163iei semantice, care a stat la baza noului concept.<\/p>\n

Din aceea\u015fi familie fac parte:<\/p>\n

Pe aceea\u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103 exist\u0103 \u015fi termenii:<\/p>\n

\nLexicon totius latinitatis<\/em>, Roma, 1940, vol I-VIII, \u00eel pune \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sanscr. Sarva<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 \u00eentreg, bun, nev\u0103t\u0103mat<\/em>, ca \u00een exemplele:<\/p>\n

\nPe baza acestei bog\u0103\u0163ii semantice \u015fi plec\u00eend de la conota\u0163iile versiunii grece\u015fti a scrierilor religioase, latina eclezial\u0103 prefer\u0103 calcul semantic, \u00eembog\u0103\u0163indu-l pe salus<\/em>.<\/p>\n

\u00cen Noul Testament<\/em> cap\u0103t\u0103 \u00een\u0163elesuri multiple:<\/p>\n

Salus \u2013 sc\u0103pare din ghiarele du\u015fmanilor.<\/em><\/p>\n

\n\u201cSoarele \u015fi stelele nu s-au v\u0103zut mai multe zile \u015fi furtuna era a\u015fa de puternic\u0103 \u00eenc\u00eet spre sf\u00eer\u015fit pierduser\u0103 orice speran\u0163\u0103 de salvare.\u201d
\nSalus \u2013 salvare a trupului, s\u0103n\u0103tate trupeasc\u0103<\/em>. \u00cen contextul latinei ecleziale salus<\/em> st\u0103 \u00een centrul \u00eentregului sistem lingvistic nou creat.
\n\u201c(\u2026) care v\u0103 anun\u0163\u0103 calea m\u00eentuirii.\u201d<\/p>\n

Salus \u2013 salvare a sufletului, conota\u0163ie religioas\u0103.<\/em><\/p>\n

\n\u00cen s\u0103v\u00eer\u015firea lui salus<\/em> sub accep\u0163iunea cre\u015ftin\u0103 concur\u0103 alte concepte din aceast\u0103 sfer\u0103:<\/p>\n

\n\u201c(\u2026) poenitentiam<\/em> in salutem<\/em> stabilem operatur (\u2026)\u201d (Ad Corinthios, II, 7:10) \u2013 \u201cp\u0103rerea de r\u0103u duce spre m\u00eentuirea sigur\u0103.\u201d<\/p>\n

\n\u201c\u2026finem fidei<\/em> vestrae, salutem<\/em> animarum.\u201d (Petri Epistola 1, 1:9) \u2013 \u201c\u2026ca sf\u00eer\u015fit al credin\u0163ei voastre, salvarea (m\u00eentuirea) sufletelor.\u201d<\/p>\n

\nUn sinonim pentru salus<\/em> este redemptio<\/em>, care \u00een scrierile patristice c\u00ee\u015ftig\u0103 tot mai mult teren, aproape substituindu-l pe salus<\/em>. Probabil, autorii cre\u015ftini \u00eel prefer\u0103 pe redemptio, <\/em>pentru c\u0103 acesta, pe l\u00eeng\u0103 toate sensurile lui salus<\/em> pe care le preia, mai implic\u0103 \u00een\u0163elesul de cump\u0103rare<\/em> \u015fi r\u0103scump\u0103rare<\/em>. De\u015fi rar, \u00eel \u00eent\u00eelnim totu\u015fi \u00een Epistola c\u0103tre Romani<\/em> \u2013 \u201cIustificati gratis per gratiam ipsius, per redemptionem, quae est in Christo Iesu (\u2026)\u201d \u2013 (Ad Romanos 3:24)<\/p>\n

\n\u201cS\u00eent neprih\u0103ni\u0163i, f\u0103r\u0103 plat\u0103, prin gra\u0163ia sa, prin r\u0103scump\u0103rarea care este \u00een Christos Iisus.\u201d<\/p>\n

\n\u00cen privin\u0163a celorlalte modalit\u0103\u0163i lingvistice prin care vocabularul latin cre\u015ftin s-a conturat, acestea, desigur, s\u00eent multiple, implic\u00eend domenii ca formarea cuvintelor, limbajul figurat, stilistica, morfologia, sintaxa, etc. Toate acestea \u00eens\u0103, necesit\u0103 studii de sine st\u0103t\u0103toare.<\/p>\n

\nCert este c\u0103 asemenea studii s\u00eent necesare \u00een orice sistem lingvistic, pentru cunoa\u015fterea evolu\u0163iei limbii, dar \u015fi a unui sistem filosofico-religios.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f Motto: Linqua interpres est animi. (Limba este t\u0103lmaciul sufletului.) – Horatius Literatura latin\u0103, nu e nevoie de nici o demonstra\u0163ie, se cunoa\u015fte, prin toate genurile pe care le dezvolt\u0103, st\u0103 la baza literaturii de ast\u0103zi. Practic ceea ce avem ast\u0103zi nu constituie o noutate \u2013 Nihil novi sub sole \u2013 De asemenea, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,704],"tags":[1113,1151,63],"class_list":["post-6444","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-29-30","tag-critica","tag-egophobia-29-30","tag-lucia-daramus"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1FW","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6444","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6444"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6444\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6645,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6444\/revisions\/6645"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6444"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6444"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6444"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}