{"id":6477,"date":"2011-01-21T20:52:22","date_gmt":"2011-01-21T18:52:22","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=6477"},"modified":"2011-02-01T21:17:47","modified_gmt":"2011-02-01T19:17:47","slug":"steampunk-si-postmodernismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=6477","title":{"rendered":"Steampunk \u015fi postmodernismul"},"content":{"rendered":"

de Ioana Baciu<\/p>\n

\nSteampunk este un nou fenomen artistic \u015fi, prin urmare, o nou\u0103 form\u0103 de art\u0103. Artistul, a\u015fa cum amintea \u015fi Gadamer, are drept \u0163el punerea \u00een practic\u0103 a noilor convingeri artistice, ca \u015fi noi forme de comunicare a tuturor cu to\u0163i. De asemenea, aceast\u0103 nou\u0103 form\u0103 de art\u0103 poate fi definit\u0103 prin spontaneitatea prin care se red\u0103 mesajul \u00een art\u0103, un fel de joc al artei, \u201eanularea distan\u0163ei la care se men\u0163ine opera de art\u0103 \u00een raport cu lumea spectatorilor, a consumatorilor\u201d. Astfel, aceast\u0103 distan\u0163are a privitorului e transformat\u0103 \u00eentr-o stare de afectare, el devenind participant la joc.
\nReferitor la arta nou\u0103, m\u0103 voi opri, pentru eviden\u0163iere, la Marcel Duchamp. Acesta recurge, prin opera sa faimoas\u0103, F\u00e2nt\u00e2na, la un proiect \u00eendr\u0103zne\u0163 de testare a limitelor artei. Astfel, se pune \u00eentrebarea: ce este frumuse\u0163ea? Exist\u0103 ea cu adev\u0103rat? F\u00e2nt\u00e2na demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 obiectul este cel care propune s\u0103 fie \u00een\u0163eles fie ca art\u0103, fie ca non-art\u0103, frumos sau ur\u00e2t, recurg\u00e2nd la principiul kantian al subiectivit\u0103\u0163ii gustului. R\u0103m\u00e2ne la latitudinea artistului de a conferi valoare obiectului, prin alegerea sa \u015fi crearea unei noi perspective de g\u00e2ndire asupra \u00een\u0163elesului s\u0103u. Noul g\u00e2nd este precum o idee estetic\u0103 care nu e determinat\u0103 \u00een \u00eentregime de obiect. Mai mult, observatorul r\u0103m\u00e2ne liber s\u0103 numeasc\u0103 ready-made-ul frumos, cu ajutorul unei judec\u0103\u0163i de gust, a\u015fa cum a f\u0103cut Walter Arensberg, atunci c\u00e2nd afirma: \u201dO form\u0103 frumoas\u0103 a fost dezv\u0103luit\u0103, eliberat\u0103 de scopurile sale func\u0163ionale\u201d. De asemenea, referitor la arta nou\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103 fiind vorba despre avangard\u0103, putem aminti ceea ce afirma celebrul critic de art\u0103, Clement Greenberg, referitor la valorile artei, \u015fi anume: \u201dtoate valorile sunt valori umane, relative, \u00een art\u0103, ca \u015fi \u00een alt\u0103 parte\u201d. Cu toate astea, aminte\u015fte Greenberg, exist\u0103 o norm\u0103, o \u00een\u0163elegere tacit\u0103 asupra valorilor dintr-o anumit\u0103 er\u0103.
\nDatorit\u0103 faptului c\u0103 noul fenomen artistic Steampunk apare \u00een S.U.A., suntem \u00eendrept\u0103\u0163ii s\u0103 amintim contextul artistic care a favorizat apari\u0163ia acestuia pe continentul american. Astfel, trebuie amintit faptul c\u0103, \u00eenc\u0103 din anii `60-`70, exista o opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de lume, fa\u0163\u0103 de anumite tehniciz\u0103ri extreme, fa\u0163\u0103 de sacrific\u0103rile sentimentelor. Steampunk-ul consider\u0103 faptul c\u0103 acele crea\u0163ii artistice produse sunt rezultatul propriilor tr\u0103iri, propriei vie\u0163i, a artistului, pe l\u00e2ng\u0103 faptul de a fi reac\u0163ia la mediul tehnologizat \u015fi poluant. Un exemplu de artist al acestor ani este Alexander Calder, care \u00eencearc\u0103, prin arta sa, s\u0103 creeze mobiluri \u015fi stabiluri , din aluminiu \u015fi o\u0163el (materiale tipice Steampunk, pentru a revela calitatea de ad\u00e2ncime a spa\u0163iului). Trebuie amintit, de asemenea, tendin\u0163a unor arti\u015fti de la \u00eenceputul anilor `70 de a transforma propriile lor expozi\u0163ii \u00een \u201eambiente totale\u201d: acoperirea pardoselii cu sc\u00e2nduri, tapetarea unor pere\u0163i cu structuri din plastic, sunt doar c\u00e2teva exemple. Prin aceste exemple, observ\u0103m o dorin\u0163\u0103 de re-descoperire a arhitecturii \u015fi peisajului; astfel, \u00een 1968 apare \u201earta p\u0103m\u00e2ntului\u201d, ce impunea, ca idee, construirea sculpturilor din p\u0103m\u00e2nt sau iarb\u0103; prin aceast\u0103 atitudine, se \u00eencearc\u0103 o re-considerare a obiectului de art\u0103, prin eliminarea caracterului s\u0103u comercial. Totu\u015fi, prin crearea acestei demonstra\u0163ii artistico-ecologist\u0103, s-au distrus sute de cuiburi de p\u0103s\u0103ri, fiind tulburat\u0103 ecologia mediului natural. \u00centre anii `70 \u015fi `80 apare curentul minimalist, care atribuie privitorului un rol important \u00een atribuirea de sens operei de art\u0103; astfel, privitorul nu primea o viziune \u201ep\u0103rtinitoare\u201d asupra lumii; nu mai exista \u201eeul artistic\u201d. Pe fondul acestor noi forme de art\u0103 a anilor `60-`70 , dar \u015fi `80, apare Steampunk.
\n\u00centr-un articol pentru The Saturday Evening Post, din 1 August 1959, intitulat The case for Abstract Art<\/em>, Clement Greenberg afirm\u0103 c\u0103 arta secolului XX este una \u201enebun\u0103\u201d ( crazy art), \u015fi c\u0103 va trece, \u00een cur\u00e2nd. Dar ne putem g\u00e2ndi la Impresioni\u015fti, Van Gogh, C\u00e9zanne, Matisse, Pollock, care, \u00een ciuda polemicilor \u015fi a criticilor, nu au trecut. Acela\u015fi Greenberg afirm\u0103 c\u0103 aceia\u015fi oameni care atac\u0103 arta modern\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de faptul c\u0103 perioada secolului trecut \u015fi-a pierdut obiceiul de contemplare dezinteresat\u0103 \u015fi cel de considerare a lucrurilor ca \u015fi scopuri \u00een sine \u015fi pentru sine. \u00cen societatea american\u0103, spune Greenberg, se pune un accent mult prea mare pe producerea de lucruri utile \u015fi servicii, dar \u015fi pe activit\u0103\u0163i, \u00een general, lucru ce se reflect\u0103 \u00een art\u0103. A\u015fadar, ca un \u201eantidot\u201d la materialismul vie\u0163ii cotidiene, \u00een care fiecare lucru trebuie s\u0103 aib\u0103 un sens, arta abstract\u0103 devine acel tip de art\u0103 care nu are sens dec\u00e2t pentru sine. Aceast\u0103 art\u0103 nu prezint\u0103 iluzia asem\u0103n\u0103rii operelor cu lucrurile din via\u0163a real\u0103; nu acord\u0103 spa\u0163iu imaginar prin care s\u0103 umbl\u0103m cu ochii min\u0163ii; nici oameni imaginari pe care s\u0103-i placem sau nu. Suntem singuri, al\u0103turi de forme \u015fi culori; acestea ne aduc aminte, accidental, de lucruri. Unica valoare a artei abstracte st\u0103 \u00een gradul \u00eenalt de contemplare deta\u015fat\u0103, calitate pe care Steampunk-ul o are.
\nG. Poulet vorbe\u015fte despre str\u00e2mtarea realit\u0103\u0163ii, prin intermediul limbajului, \u00eentr-un echivalent imaginar; cu ajutorul limbajului, prin intermediul unei c\u0103r\u0163i, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca acest obiect, cartea, s\u0103 fie \u00eenlocuit de obiecte mentale, formate cu ajutorul cuvintelor; \u201esunt cineva c\u0103ruia i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 aib\u0103 drept obiect al propriilor sale g\u00e2nduri ni\u015fte g\u00e2nduri scoase dintr-o carte\u201d. Extrapol\u00e2nd, putem afirma faptul c\u0103 o anumit\u0103 oper\u0103 de art\u0103 transmite un mesaj, cuvinte sim\u0163ite de artist, idei g\u00e2ndite de acesta. Pot deveni subiectul unor alte g\u00e2nduri dec\u00e2t ale mele. Eu \u00eemi pot reprezenta \u00een minte sentimente cu privire la o anumit\u0103 oper\u0103 de art\u0103. Dar, dac\u0103 acestea au fost sim\u0163ite de autorul operelor, atunci acele sentimente nu mai sunt ale mele. Opera se tr\u0103ie\u015fte \u015fi se semnific\u0103 \u00een mine. Eu \u015fi artistul avem o con\u015ftiin\u0163\u0103 comun\u0103, ce intr\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu lumea ei. Exist\u0103, \u00een toate acestea, distinc\u0163ia \u00eentre ce simt eu \u015fi ce simte cel\u0103lalt, trebuind s\u0103 surprind \u00een mine ceea ce, de fapt, se petrece celuilalt.
\n\u00centr-o oper\u0103 de art\u0103, fie ea tablou, sculptur\u0103, happening, \u00eent\u00e2lnim cogito-ul unui artist, felul lui de a sim\u0163i, g\u00e2ndi, vedea; a interpreta sau critica opera acestuia \u00eenseamn\u0103 a observa cum se formeaz\u0103 el, ce obstacole \u00eent\u00e2mpin\u0103, dar \u015fi a observa cum se formeaz\u0103 sensul unei vie\u0163i pornind de la con\u015ftiin\u0163a artistului despre sine \u00eensu\u015fi. A privi o oper\u0103 de art\u0103 \u00eenseamn\u0103 a observa ordinea \u00een care se dispun g\u00e2ndurile artistului. Fiecare om are o con\u015ftiin\u0163\u0103 de sine, percep\u00e2ndu-se, at\u00e2t pe sine, c\u00e2t \u015fi universul, \u00eentr-un mod original. Fiecare om \u00ee\u015fi poate da o form\u0103 fiin\u0163ei sale, dar \u015fi felului de a-\u015fi reprezenta fiin\u0163ele.
\nReferitor la \u201earta nou\u0103\u201d, putem aminti ready-made-ul, ca \u015fi modalitate de sf\u0103r\u00e2mare a artei tradi\u0163ionale. Apare no\u0163iunea de \u201eanart\u0103\u201d sau \u201einaesthetics\u201d, unde exist\u0103 o pronun\u0163are \u00eempotriva artei, a\u015fa cum era \u00een\u0163eleas\u0103 aceasta p\u00e2n\u0103 atunci. Dadai\u015ftii sus\u0163ineau c\u0103 arta este subordonat\u0103 vie\u0163ii, unde \u00ee\u015fi afl\u0103 singurul sens; ierarhia e valori e conven\u0163ional\u0103, \u00een opinia lor; la fel \u015fi discursul estetic despre semnifica\u0163ie; dadai\u015ftii \u00eendreapt\u0103 aten\u0163ia spre opera de art\u0103 ca ac\u0163iune. D.N. Zaharia aminte\u015fte, de asemenea, faptul c\u0103, \u00een 1960, se contureaz\u0103 noi modalit\u0103\u0163i de atitudine fa\u0163\u0103 de art\u0103:
\na)\tantiarta, ca producere \u015fi promovare a unei noi arte;
\nb)\tantiarta ca \u015fi c\u0103ut\u0103ri \u015fi realiz\u0103ri noi ale modalit\u0103\u0163ii artistice de exprimare, dar f\u0103r\u0103 valori estetice;
\nc)\tantiarta, ca av\u00e2nd valoare, dar f\u0103r\u0103 a putea egala valoric arta tradi\u0163ional\u0103.
\n\u00cen cadrul \u201enoii arte\u201d, \u00eent\u00e2lnim \u201enoi reali\u015fti\u201d ce aleg fragmente de via\u0163\u0103 ale omului modern pentru a le restructura astfel \u00eenc\u00e2t \u0103 provoace experien\u0163a tr\u0103irii realului. \u00cen acest context, al anilor \u201960, \u00eent\u00e2lnim o afirma\u0163ie a lui Robert Rauschenberg: \u201eArta are de a face numai cu via\u0163a\u201d, afirma\u0163ie care, cum voi \u00eencerca s\u0103 argumentez \u00een r\u00e2ndurile urm\u0103toare, se poate aplica noului fenomen Steampunk.
\nE interesant faptul c\u0103 arta ultimului deceniu al secolului trecut prezint\u0103, mai degrab\u0103, experimente, considerate ca fiind nerelevante din punct de vedere estetic, a\u015fa cum \u015fi Steampunk poate fi considerat, de c\u0103tre unii. A\u015fa cum afirma \u015fi D. N. Zaharia, principiile estetice \u015fi criteriile folosite \u015fi mo\u015ftenite sunt golite de sens \u00een momentul \u00een care \u00eencerc\u0103m s\u0103 le aplic\u0103m artei contemporane. Trebuie, astfel, rev\u0103zut\u0103 no\u0163iunea de criteriu estetic , valoare estetic\u0103 \u015fi, chiar, estetic\u0103. Afirm acest lucru, datorit\u0103 pasivit\u0103\u0163ii cu care arta nou\u0103 pare s\u0103 fie acceptat\u0103, mai ales de c\u0103tre public. \u00cen acest caz, D.N. Zaharia propune solu\u0163ii de principiu, \u00een eventualitatea existen\u0163ei unui haos criteriologic din arta contemporan\u0103:
\n1.\trestaurarea de criterii tradi\u0163ionale;
\n2.\tpostularea unei spontaneit\u0103\u0163i a pl\u0103cerii estetice;
\n3.\tdorin\u0163a tot mai mare de a c\u0103uta noi criterii estetice.
\nReferitor la prima solu\u0163ie, este imposibil\u0103, spune Zaharia, existen\u0163a de principii atemporale, imuabile, fiecare epoc\u0103 av\u00e2nd stilul propru; cea de-a doua soluie afirm\u0103 existen\u0163a unei pl\u0103ceri resim\u0163ite de spectator, \u00eens\u0103 una subiectiv\u0103, ce \u0163ine de temperament, educa\u0163ie, etc. A treia solu\u0163ie, cea de a c\u0103uta criterii estetice specifice artei contemporane este cea care st\u00e2rne\u015fte discu\u0163ii. Michaud afirm\u0103 ferm c\u0103 exist\u0103 criterii estetice. \u00cen acest context, trebuie aminti\u0163i N Goodman \u015fi Arthur Danto. Primul afirm\u0103 c\u0103 arta e o versiune a lumii, estetica trebuind s\u0103 explice modul de func\u0163ionare al acestui sistem de simboluri. Danto afirm\u0103 c\u0103 interpretarea ne ajut\u0103 s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m trnsfigurarea obiectului banal \u00een oper\u0103 de art\u0103.
\nUn obiect devine art\u0103 prin dislocarea sa, de c\u0103tre artist, din spa\u0163iul prozaic, \u015fi integrarea sa \u00een orizontul estetic. Astfel, se creeaz\u0103 o nou\u0103 g\u00e2ndire pentru obiect, datorit\u0103 unei reflec\u0163ii artistice asupra deplas\u0103rii obiectului din spa\u0163iul s\u0103u \u00een spa\u0163iul artei, dar \u015fi reflec\u0163ie asupra efectelor ontologice ce survin \u00een acest caz. Totu\u015fi, pentru a considera cutiile lui Andy Warhol, de exemplu, obicte de art\u0103, \u015fi a le putea g\u0103si semnifica\u0163iile estetice, e nevoie de un public informt, al c\u0103rui interpretare nu poate fi spontan\u0103. Artistul contemporan provoac\u0103 privitorul s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 altfel dec\u00e2t o face \u00een cadrul vie\u0163ii cotidiene. Operele acestui tip de artist sunt experimente, chiar dac\u0103 uneori \u00eenso\u0163ite de o reac\u0163ie ne-preconizat\u0103 a pubicului, cel pu\u0163in st\u00e2rnesc aten\u0163ia, fie \u015fi doar a criticilor. \u00cen cadrul artei noi, mai amintim avangarda, care urm\u0103rea, la \u00eenceputurile sale, re\u00eennoirea artei; de asemenea, avangarda apare ca \u015fi efect al dorin\u0163ei de a elimina banalul. Referitor la avangard\u0103, amintim ceea ce afirma Kandinski, compar\u00e2nd acest curent artistic cu singur\u0103tatea elitist\u0103, cu individualizarea artistului \u00een raport cu masa inform\u0103 , care \u2019\u2019absoarbe orbe\u015fte tradi\u0163ii \u00eempotriva c\u0103rora artistul se revolt\u0103\u2019\u2019. Sub acest aspect, Steampunk-ul are caracter de avangard\u0103, prin caracterul de individualizare al operelor, lu\u00e2ndu-l, \u00een acest caz, ca exemplu pe Eric Linveit.
\nAvangarda semnific\u0103 \u201eexpresia Eului\u201e \u201dexpresia vie\u0163ii interioare\u201d, originalitate, refuzul formelor obi\u015fnuite ale frumosului. \u00cen acest context, suntem \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m ce mai reprezint\u0103, de fapt, frumosul, g\u00e2ndindu-ne la artistul Sean Orlando, de exemplu, \u015fi la a sa Steampunk House tree. De asemenea, caracteristic avangardei este imperativul categoric: \u201dBe yourself!\u201d, asem\u0103n\u0103tor culturii steampunk \u201dDIY!\u201d (do-it-yourself), at\u00e2t de criticat\u0103 de Randy Nakamura. \u00cen acest caz, autenticitatea operei de art\u0103 r\u0103m\u00e2ne la latitudinea spectatorului, \u00een modul \u00een care acesta din urm\u0103 percepe efectul pe care artistul a avut intenia s\u0103-l produc\u0103. De asemenea, propriu perioadei de avangard\u0103 este perspectivismul, iar arta \u00eencepe s\u0103 apar\u0163in\u0103 incon\u015ftientului.
\nDe asemenea, \u00een cadrul artei contemporane trebuie amintit\u0103 arta minimal\u0103, \u00een anii \u201970, care se refer\u0103 la o \u00eempotrivire fa\u0163\u0103 de perceperea operei \u00eentr-un mod imediat, fiind \u00eempotriva \u201eiluzionismului\u201d sculpturii tradi\u0163ionale \u015fi a interpret\u0103rii. Alte forme \u201dnoi\u201d de art\u0103:
\n1.\tconceptual art (arta conceptual\u0103). Dezvolt\u0103 reflec\u0163ia asupra categoriilor artistie tradi\u0163ionale \u015fi a limbajului, ca forme de expresie plastic\u0103. Important nu este obiectul privit, ci procesul prin care se ajunge la constituirea acestuia.
\n2.\tland art (arta p\u0103m\u00e2ntului). Experimentarea spa\u0163iului natural. \u00cen acela\u015fi timp, se preconizeaz\u0103 o interven\u0163ie asupra peisajului natural, pentru a se ajunge la ordonarea sa, \u00een mod artistic.
\n3.\tarte povera (arta s\u0103rac\u0103). Foloirea unor materiale s\u0103race. Aceast form\u0103 de art\u0103 urm\u0103re\u015fte s\u0103 dezgoleasc\u0103 obiectele de con\u0163inutul practic pe care \u00eel aveau \u00eenainte. Se, \u00eencearca\u0103, astfel o reabilitare estetic\u0103 a diferitelor obiecte sau resturi ndustriale sau animale.
\n4.\tnarrative art (arta narativ\u0103). Prezint\u0103 diferite obiecte cu scopul de a constitui o biografie determinat\u0103.
\n5.\tenvironmental art (arta mediului \u00eenconjur\u0103tor). Cuprinde experimente ce formeaz\u0103 un mediu ambient artificial, pentru a exploata, \u00een moduri neobi\u015fnuite, efectele de lumin\u0103.
\nReferitor la arta nou\u0103, putem reda c\u00e2teva cuvinte ale artistului George Segal, fiind categorisit ca apar\u0163in\u00e2nd culturii Pop-art: \u201d\u00cencerc s\u0103 acumulez o experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eentrupez toate aceste lucruri sub forma a ceva structurat \u015fi conving\u0103tor. Pentru asta e nevoie de psihologie, ca \u015fi de filosofie. Munca mea se refer\u0103 at\u00e2t la om, c\u00e2t \u015fi la obicte, \u015fi la spa\u0163iu\u201d. Observ\u0103m, a\u015fadar, c\u0103 \u00een mintea unui artist postmodern, precum Segal, are loc o conexiune \u00eentre experien\u0163a sa de via\u0163\u0103 \u015fi redarea sentimentelor ce au loc \u00een acest moment al vie\u0163ii. Omul, obiectele \u015fi spa\u0163iul cap\u0103t\u0103 un rol important: \u201dMunca mea e o oglindire a sentimentelor \u015fi reac\u0163iilor mele\u201d.
\nThierry de Duve, \u00een articolul numit When form has become attitude-and beyond, observ\u0103 faptul c\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu avangardismul, psihologia duce spre un nou umanism artistic; psihologia va propune ideea cum c\u0103 abilitatea de a percepe estetic este, prin natur\u0103, deja cultural\u0103, iar percep\u0163ia este o \u00eensu\u015fire de baz\u0103; artistul viitorului este un copil a c\u0103rui abilitate natural\u0103 este de a citi \u015fi scrie; lumea vizual\u0103 are nevoie doar de a fi \u00eengrijit\u0103; nu mai exist\u0103 talent, ci doar creativitate; nu tradi\u0163ia, regulile \u015fi conven\u0163iile trebuie s\u0103 fie punctul de plecare pentru educa\u0163ie, ci creativitatea; acest din urm\u0103 termen ar \u00eensemna faptul c\u0103 fiecare poate fi artist; creativitatea e conceput\u0103 ca fiind un poten\u0163ial absolut \u015fi eliberat de formalisme, o resurs\u0103 de energie. \u00cen favoarea creativit\u0103\u0163ii, pe care o identifica \u00een cazul Steampunk-ului, pare s\u0103 fie \u015fi John Rajchman, care, \u00een articolul The Lightness of Theory afirm\u0103 c\u0103 devenim greoi din cauza prea multor teorii \u201ene-creative\u201d; avem nevoie de \u201eu\u015furarea\u201d pe care ne-o provoac\u0103 noi \u00eenceputuri; avem nevoie s\u0103 cre\u00eem, pentru noi, un spa\u0163iu \u015fi un timp pentru a ne \u00eentreba: \u201eCe e teoria?\u201d; trebuie s\u0103 redescoperim \u201einocen\u0163a\u201d de a nu \u015fti ceea ce am putea deveni; s\u0103 ne \u201ereinvent\u0103m\u201d pentru simplul fapt c\u0103 nu \u015ftim cine suntem; trebuie s\u0103 ne oprim din teoretizare; trebuie s\u0103 experiment\u0103m, s\u0103 oferim \u201edescrieri nehot\u0103r\u00e2te\u201d ale realului, s\u0103 presupunem o anumit\u0103 atitudine \u015fi rela\u0163ie evenimentelor \u015fi istoriei.<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE:<\/strong><\/p>\n

1.\tH.-G. Gadamer, Actualitatea frumosului, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2000
\n2.\tE. Prettejohn, Beauty and art, Oxford University Press, Oxford, 2005
\n3.\tD. Grigorescu, Istoria artei americane, Editura Saeculum, Bucure\u015fti, 1997
\n4.\tG. Poulet, Con\u015ftiin\u0163a critic\u0103, Editura Univers, Bucure\u015fti, 1979
\n5.\tD.N. Zaharia, Estetica postmodern\u0103, vol. I, Editura Dosoftei, Ia\u015fi, 2002
\n6.\tL. Ferry, Homo aestheticus, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1997
\n7.\tX. Barral i Altet, Istoria artei, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 2002
\n8. \tZoya Kocur \u015fi S. Leung (ed.), Theory in contemporary Art since 1985, Blackwell Publishing Ltd, Oxford, 2005<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Ioana Baciu Steampunk este un nou fenomen artistic \u015fi, prin urmare, o nou\u0103 form\u0103 de art\u0103. Artistul, a\u015fa cum amintea \u015fi Gadamer, are drept \u0163el punerea \u00een practic\u0103 a noilor convingeri artistice, ca \u015fi noi forme de comunicare a tuturor cu to\u0163i. De asemenea, aceast\u0103 nou\u0103 form\u0103 de art\u0103 poate fi definit\u0103 prin spontaneitatea […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[704,83],"tags":[1151,1124,10,1130],"class_list":["post-6477","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-29-30","category-experiment","tag-egophobia-29-30","tag-experiment","tag-ioana-baciu","tag-steampunk"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1Gt","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6477","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6477"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6477\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6488,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6477\/revisions\/6488"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6477"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6477"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6477"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}