{"id":6489,"date":"2011-01-28T21:26:03","date_gmt":"2011-01-28T19:26:03","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=6489"},"modified":"2011-02-05T20:37:35","modified_gmt":"2011-02-05T18:37:35","slug":"umberto-eco-o-biografie-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=6489","title":{"rendered":"Umberto Eco. O biografie [II]"},"content":{"rendered":"

[fragment]<\/strong><\/p>\n

de Michael Nerlich
\ntraducere din limba german\u0103 & prezentare de Daniela Micu<\/p>\n

\n

Copil\u0103rie \u00een Italia fascist\u0103 [II]<\/strong><\/p>\n

Fascism pentru copii<\/strong><\/p>\n

\nF\u0103r\u0103 a lua \u00een considerare faptele amintite, este imposibil s\u0103 \u00een\u0163elegem chiar \u015fi numai cu aproxima\u0163ie dezvoltarea intelectual\u0103 a lui Eco, implicarea sa democratic\u0103 \u015fi \u00een cele din urm\u0103 opera sa literar\u0103. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 s-ar putea crede, c\u0103 era mult prea t\u00e2n\u0103r, ca acea perioad\u0103 dintre 1932 \u015fi 1944 s\u0103 fi avut o mare importan\u0163\u0103 asupra crea\u0163ilor sale \u015ftiin\u0163ifice \u015fi literare. Cel pu\u0163in Eco nu este de aceast\u0103 p\u0103rere, \u015fi cine s-a \u00eendoit de asta \u2013 \u00een felul neaten\u0163iei obi\u015fnuite pentru efectului experien\u0163ei \u015fi judec\u0103\u0163ii copilului, dar bine\u00een\u0163eles \u015fi pentru trauma din copil\u0103riei \u2013 este f\u0103cut s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 prin intermediul romanului s\u0103u fictiv-autobiografic publicat \u00een 2004 Misterioasa flac\u0103r\u0103 a reginei Loana<\/em>, \u00een care una dintre cele mai importante dimensiuni ale sale este c\u0103utarea Eu-lui pierdut, din perspectiva proustian\u0103 a chestion\u0103rii martorilor \u015fi \u00eenainte de toate prin m\u0103rturiile scrise din copil\u0103ria piemontan\u0103 \u015fi tinere\u0163ea sa. C\u0103 Eco, pentru a intensifica aceast\u0103 interogare \u2013 \u00een special a documentelor scrise de tot felul \u2013 creaz\u0103 nu numai un Eu-paralel fictiv pe nume Giambattista Bodoni, pe care \u00eel aduce pe lume cu pu\u0163ine zile \u00eenaintea sa \u00een decembrie 1931, \u00een Solara, o localitate (fictiv\u0103) \u00een Langhe-ul piemontan, \u00eel face un anticar (important), ci \u00eel \u015fi aseam\u0103n\u0103 cu bunicul, care fusese \u00een orice caz anticar \u015fi a l\u0103sat \u00een urma sa un corpus imens de documente \u015fi texte, nu schimb\u0103 cu nimic faptul c\u0103 multe dintre c\u0103r\u0163i, caiete de \u015fcoal\u0103, manuscrise \u015fi poze, pe care acel Bodoni din roman le caut\u0103 pentru a-\u015fi afla trecutul, au jucat un rol real \u015fi \u00een copil\u0103ria lui Eco.<\/p>\n

\nDar pentru \u00een\u0163elegerea acestei interog\u0103ri fictiv-autentice despre copil\u0103ria \u015fi tinere\u0163ea Eu-lui s\u0103u paralel, este necesar\u0103 \u00eenc\u0103 o completare cu privire la instaurarea regimului fascist \u00een societatea italian\u0103 schi\u0163at la \u00eenceput, ce love\u015fte totu\u015fi cel mai puternic \u015fi cea mai nevinovat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de ap\u0103rare victim\u0103: copiii \u015fi tinerii, care \u2013 cum este exemplificat \u00een Manifestul intelectualilor fasci\u015fti<\/em> \u2013 st\u0103teau \u00een centrul brodat mitic al politicii societ\u0103\u0163ii fasciste. \u00cendoctrinarea \u015fi integrarea brutal\u0103 a acestora \u00eentr-o societate care se militariza tot mai mult, se desf\u0103\u015fura pe dou\u0103 planuri, care se uneau p\u00e2n\u0103 la fuziunea total\u0103: \u015fcoala \u015fi includerea obligatorie \u00een organiza\u0163iile \u00eenfiin\u0163ate \u00een 1926 Opera Nazionale Balilla <\/em>(O.N.B.), a Tineretului Na\u0163ional<\/em>, care s-a numit \u201eBalilla\u201d dup\u0103 porecla unui t\u00e2n\u0103r, care \u00een 1746 trebuia s\u0103 declan\u015feze la Genova insurec\u0163ia \u00eempotriva trupelor de ocupa\u0163ie habsburgice. Aceast\u0103 organiza\u0163ie (din 1937 redenumit\u0103 Gioventu Italiana del Littorio <\/em>\u2013 Tineretul italian al Fascesului<\/em>: dup\u0103 emblema fascismului) era \u2013 pentru tineretul masculin \u2013 \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 pe categorii de v\u00e2rst\u0103, de la 8 la 14 ani, Balilla<\/em>, de la 14 la 18 ani, Avanguardisti<\/em> (respectiv din 1933, cu \u00eemplinirea a 7 ani, Balilla Moschettieri \u2013 Mu\u015fchetarii Balilla<\/em>) \u015fi\u00a0 de la 18 la 21 ani, Giovani fascisti \u2013 Fasci\u015ftii tineri<\/em>. La aceste grupe s-au ad\u0103gat din 1927 studen\u0163iile fasciste, la universit\u0103\u0163i, \u015fi la gr\u0103dini\u0163e \u015fi \u015fcoli primare din 1933 \u2013 \u00een amintirea lui Romulus \u015fi Remus, \u00eentemeietorii mitologici ai Romei, respectiv \u00een amintirea lupoaicei, la care au supt \u2013 a\u015fa numi\u0163ii Figli della Lupa, Fiii lupilor<\/em>.\u00a0 Acestea erau trupe de copii, care mai \u00eent\u00e2i de la v\u00e2rsta de \u015fase ani \u015fi apoi chiar de la patru trebuiau, sub deviza \u201eCredem, ne supunem \u015fi luptam\u201d, s\u0103 poarte prima c\u0103ma\u015f\u0103 neagr\u0103 \u015fi un fes (mai t\u00e2rziu chiar \u015fi o cravat\u0103 albastr\u0103), s\u0103 \u00eenve\u0163e \u201eSalutul roman\u201d fascist precum \u015fi c\u00e2ntece patriotice fasciste, \u015fi ca urmare s\u0103 fie \u00eenarma\u0163i.<\/p>\n

\nNumele lui Giovanni Gentile este legat \u015fi de aceast\u0103 transformare ideologic\u0103 \u00een serie a copiilor \u015fi a tinerilor. Ca Ministru al Educa\u0163iei al regimului fascist a fost responsabil \u00een 1923 pentru o reform\u0103 \u015fcolar\u0103, pe care Mussolini a numit-o \u201ecea mai fascist\u0103 dintre toate reformele\u201d. Aceasta \u2013 prin men\u0163inerea unui canon al literaturii \u015fi materiilor mai degrab\u0103 conservator \u2013 f\u0103cea posibil\u0103 din punct de vedere structural orice adaptare ideologic\u0103. Aceasta pornea de la una dintre orele de religie, p\u00e2n\u0103 la altele cu infiltr\u0103ri tot mai intense a ideologiei fasciste despre Tineretul Na\u0163ional Balilla<\/em>, c\u0103ruia i s-a predat formarea corporal\u0103 \u00een cadrul orelor de sport. Aceasta era practicat\u0103 mereu \u015fi \u00een alte domenii la ceremonii auxiliare precum Apeluri ale steagului, c\u00e2nt\u0103ri comune a c\u00e2ntecelor fasciste \u015fi \u00een mod special a imnului partidului Giovinezza<\/em>. \u00cencep\u00e2nd cu sf\u00e2r\u015fitul anilor dou\u0103zeci s-a renun\u0163at la orice re\u0163ineri. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u00eendoctrinarea se f\u0103cea prin comentariile profesorilor, ce permitea forme de rezisten\u0163\u0103, acesta a p\u0103truns apoi \u00een manuale p\u00e2n\u0103 la introducerea Textului Unic Statal<\/em>, iar profesorii, care \u00een 1931 au fost constr\u00e2n\u015fi s\u0103 depun\u0103 jur\u0103m\u00e2nt pentru stat \u015fi s\u0103 intre \u00een PNF \u015fi trebuiau s\u0103 \u00eentre la ore \u00een uniform\u0103 sau m\u0103car \u00een c\u0103ma\u015f\u0103 neagr\u0103, acum nu prea mai aveau posibilitatea s\u0103 foloseasc\u0103 alte dimensiuni ale g\u00e2ndirii dec\u00e2t cele predate prin manuale precum Notizi di cultura fascista<\/em>. Ei trebuiau s\u0103 comunice direct ideologia fascist\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia cultul DUCELUI, pream\u0103rirea partidului fascist \u015fi a tinerilor s\u0103i lupt\u0103tori eroici din perioada squadru<\/em>, mitul Romei \u015fi mar\u015ful din Roma, erau elementele centrale: \u201eStatul italian cere, ca \u015fcoala s\u0103 se orienteze la idealurile fascismului [\u015fi] tineretul italian s\u0103 fie educat pe toate categoriile sale \u015fi la toate materiile cu scopul de a \u00een\u0163elege fascismul, pentru a se \u00eennoi prin fascism \u015fi \u00een con\u015ftiin\u0163a lor istoric\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ceea ce fascismul a creat.\u201d, anun\u0163ase Mussolini \u00een 1925, \u015fi \u00een 1934 acesta a fost propus\u0103 ca premis\u0103 a noii reforme \u015fcolare.<\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi an 1934 are loc prima \u00eent\u00e2lnire dintre Hitler \u015fi Mussolini, prin care \u00eencepe prima apropiere germano-italian\u0103, pentru trecerea la coopera\u0163ii. \u00cencep\u00e2nd cu proclama\u0163ia \u201eAxei Roma-Berlin\u201d la 1 noiembrie 1936 \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea a\u015fa numitului \u201ePact de o\u0163el\u201d (cu obliga\u0163ie de sus\u0163inere de ambele p\u0103r\u0163i \u00een caz de r\u0103zboi) la 22 mai 1939, acestea care au fost considerate succese ale regimului Mussolini de c\u0103tre secretariatul statului pentru propagand\u0103 (din 1937 Ministero della Cultura Popolare, <\/em>numit\u0103 MinCulPop<\/em>), \u015fi formeaz\u0103 cu siguran\u0163\u0103 \u015fi un zid de protec\u0163ie, pentru a putea s\u0103-\u015fi \u00eentreprind\u0103 aventura colonial\u0103 \u00een spatele lui Mussolini, r\u0103stoarn\u0103 Italia, care astfel depinde de fapt de Germania nazist\u0103 \u015fi gr\u0103besc prin aceasta sf\u00e2r\u015fitul regimului fascist \u00een Italia. Marele nebun Mussolini rateaz\u0103 toate semnalele de avertizare. \u00cen octombrie 1935 \u00ee\u015fi trimite trupele s\u0103 m\u0103r\u015f\u0103luiasc\u0103 \u00een Etiopia. Pe 9 mai 1936 Italia devine Regatul Italian Africa de Est<\/em> \u015fi Viktor Emmanuel al III-lea este numit \u00cemp\u0103rat al Etiopiei<\/em>. Un an mai t\u00e2rziu, Mussolini trimite trupe \u00een Spania, care trebuie s\u0103 lupte de partea trupelor franceze falangiste \u00eempotriva Republicii Spaniole, acolo \u00eens\u0103 printre altele \u00een b\u0103t\u0103lia de la Guadalajara sunt \u00eenfr\u00e2nte de c\u0103tre trupele republicane spaniole \u00een alian\u0163\u0103 cu antifasci\u015ftii italieni. Acestea \u00eens\u0103 nu-l opresc pe Mussolini de la alte aventuri catastrofale \u00een Africa, dar \u015fi \u00een Albania \u015fi Grecia. Acestea \u00eens\u0103 sunt comunicate din ordinul Mini\u015ftrilor Educa\u0163iei Cesare Maria Del Vecchi (1935-36), c\u0103ruia \u015fcoala italian\u0103 \u00eei datoreaz\u0103 o nou\u0103 materie \u015fcolar\u0103, cultura militare<\/em>, \u015fi Giuseppe Bottai (1936-1943), copiilor \u015fi tinerilor \u00een cadrul cursurilor ca triumfuri ale c\u0103m\u0103\u015filor negre \u00eempotriva R\u0103zboiului Civil Spaniol. Odat\u0103 cu aceasta se radicalizeaz\u0103 tonul \u015fi stilul imaginilor, italienilor le este interzis din 1937 s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu oameni de culoare din colonii, iar \u00een 1938 se mai propune un manifest fascist, a\u015fa numitul Manifest al Rasei<\/em>, care a fost semnat de mul\u0163i intelectuali precum Francesco Biondolilo, medievist \u015fi specialist pe Dante, Amintore Fanfani, marele democrat cre\u015ftin din perioada postbelic\u0103, Agostino Gemelli, medic, psiholog, p\u0103rinte franciscan, \u00een 1920 fondator al Universita Cattolica del Santo Cuore<\/em> din Milano, sau Giovanni Guareschi, autorul romanului Don Camillo und Peppone<\/em>. \u00cen 1938 intr\u0103 \u00een vigoare \u015fi Legile rasiste fasciste<\/em>, profesorii \u015fi elevii evrei sunt exclu\u015fi de la cursuri, manualele create de autori evrei sunt interzise \u015fi mai t\u00e2rziu mii de italieni \u2013 ca Primo Levi \u2013 sunt trimi\u015fi \u00een lag\u0103rele de concentrare. Acestea se revars\u0103 \u015fi asupra ultimului program de reform\u0103 \u015fcolar\u0103 fascist\u0103, care este \u00eencetat\u0103 pe 15 februarie 1939 \u015fi este prev\u0103zut\u0103 folosirea mijloacelor moderne media precum \u2013 pe atunci \u00eenc\u0103 prohibitiv \u2013 radioul. Ca urmare cursul trebuie s\u0103 fie determinat acum \u015fi de \u201evalori eterne ale rasei \u015fi civiliza\u0163iei italiene\u201d, iar manualele \u015fcolare justific\u0103 de fapt politica colonial\u0103 italian\u0103 ca ajutor \u00een civilizarea popoarelor primitive prin pretinsa superioritate a rasei ariano-italiene.<\/p>\n

\nPrin aceasta punctul maxim al \u201efascistiz\u0103rii\u201d \u015fcolii \u015fi a politicii tinerilor este atins \u015fi dep\u0103\u015fit \u00een acela\u015fi timp, pentru c\u0103 Italia fascist\u0103 dispare \u00een haosul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. \u00cen ciuda sprijinului german, coloniile africane se pierd, \u015fi dup\u0103 aterizarea alia\u0163ilor \u00een Sicilia \u015fi primul bombardament al Romei Gran Consiglio<\/em> \u00ee\u015fi aduce aminte de drepturile sale statuare \u015fi \u00eel oblig\u0103 pe Mussolini pe 25 iulie 1943 s\u0103 se retrag\u0103. Acesta este arestat, iar guvernul de afaceri trece la Mare\u015falul General Pietro Badoglio, care dizolv\u0103 PNF-ul \u015fi dup\u0103 o scurt\u0103 perioad\u0103 de repaus \u00eentr\u0103 \u00een tratative de pace cu alia\u0163ii, \u00een timp ce cea mai mare parte a Italiei este \u00eenc\u0103 sub st\u0103p\u00e2nire german\u0103 \u015fi poporul sufer\u0103 de foame. Totu\u015fi \u00een timp ce cu toate puterile antifasciste se formeaz\u0103 Comitetul pentru Eliberare Na\u0163ional\u0103<\/em> \u015fi Resistenza<\/em> ca mi\u015fcare de mas\u0103, are loc lovitura de gra\u0163ie: Mussolini este eliberat pe 12 septembrie 1943 de un comandament SS \u015fi i se permite ca \u015fef al unui stat marionet\u0103 cu numele Repubblica Sociale Italiana <\/em>(numit \u015fi dup\u0103 capitala fantom\u0103 Republica Salo<\/em>) s\u0103 coopereze \u00eenc\u0103 o jum\u0103tate de an cu nazi\u015ftii din Italia de nord, care au deportat mii de italieni de credin\u0163\u0103 semit\u0103 din teritoriile ocupate. Pe 27 aprilie 1945 stafia fascist\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte \u00een cele din urm\u0103 sf\u00e2r\u015fitul. Mussolini \u00eencearc\u0103 s\u0103 fug\u0103 \u00een Elve\u0163ia, este \u00eens\u0103 prins de partizani \u00eempreun\u0103 cu iubita sa Clara Petacci \u00een Dongo, pe lacul Comer \u015fi este executat ziua urm\u0103toare.<\/p>\n

Umberto Eco Balilla<\/strong><\/p>\n

\nLa izbucnirea regimului fascist, care din 1943 a fost numit mai degrab\u0103 depreciativ \u201eil ventennio\u201d, \u201ecele dou\u0103 veacuri\u201d, Umberto Eco se g\u0103se\u015fte \u00een Nizza Monferrato, un sat la treizeci \u015fi trei kilometri sud-vest de Alexandria, \u00een teritoriul viticol deluros \u00eentre r\u00e2urile Po \u015fi Tanaro, unde mama sa \u00eempreun\u0103 cu copiii fugiser\u0103 \u00eenaintea bombard\u0103rii ora\u015fului \u015fi unde cu multe eforturi g\u0103sise la \u0163\u0103rani ni\u015fte f\u0103in\u0103 \u015fi chiar \u015fi un jum\u0103tate de iepure<\/em>. Acolo i se oferise t\u00e2n\u0103rului, a\u015fa cum Eco a declarat pe 15 decembrie 2002 \u00een timpul discu\u0163iei cu Thomas Stauder (G 119), r\u0103zboiul din trei unghiuri diferite: primul, din perspectiva unui simplu spectator la distan\u0163\u0103, care afla despre evenimente din ziare sau de la radio. A doilea, din perspectiva victimei; mi-a r\u0103mas \u00een minte \u00eenc\u0103 o noapte a bombard\u0103rii Alexandriei, \u00een timp ce gloan\u0163ele c\u0103deau din cer pe o strad\u0103 \u00een apropierea mea [\u2026]. Al treilea, ca observator al r\u0103zboiului partizanilor,<\/em> pe care Eco a putut s\u0103-l tr\u0103iasc\u0103 la \u0163ar\u0103 \u00een Monferrato<\/em>.<\/p>\n

\nC\u00e2t de mult a putut s\u0103 se elibereze pe atunci de \u00eendoctrinarea fascist\u0103, este greu de decis. \u00cens\u0103 Eco explic\u0103 \u00eentr-un alt interviu cu Marie-Fran\u00e7oise Lecl\u00e8re, c\u0103 ar fi tr\u0103it evenimentele din 1943 p\u00e2n\u0103 \u00een 1945 \u015fi \u00een special ac\u0163iunile Rezisten\u0163ei cu luciditatea unui t\u00e2n\u0103r de treisprezece ani<\/em>, dar c\u00e2nd \u00eei d\u0103 lui Stauder interviul, lucreaz\u0103 la Regina Loana <\/em>\u015fi \u00eencearc\u0103 (s-ar putea spune: derutat) s\u0103 dea un r\u0103spuns\u2026 prin chestionarea documentelor prin analogia sa Eu \u2013 Giambattista Bodoni. \u015ei prin aceasta separ\u0103 copil\u0103ria \u015fi tinere\u0163ea p\u00e2n\u0103 la identitate, c\u0103ci precum Giambattista \u015fi Umberto fusese supus \u201efascistiz\u0103rii\u201d copiilor \u015fi tinerilor: pentru c\u0103 am fost n\u0103scut \u00een 1932, a trebuit s\u0103 trec prin obi\u015fnuitele sta\u0163ii ale educa\u0163iei fasciste: \u201eFiglio della Lupa\u201d, \u201eBallila\u201d, \u201eBallila Moschettiere\u201d<\/em>. S\u0103 fi avut unsprezece ani jum\u0103tate c\u00e2nd \u00een 1943 dictatura se sf\u00e2r\u015fise \u00een sudul Italiei, dup\u0103 arestarea lui Mussolini, dar \u00een nordul Italiei, \u00een Republica Sal\u00f2 fascismul [\u2026] era \u00een continuare prezent \u00a0militar \u015fi propagandistic<\/em>. Deci copiii din nordul Italiei, spre deosebire de acei tineri b\u0103rba\u0163i<\/em>, care \u00ee\u015fi \u00eencepuser\u0103 studiul \u00een timpul Fascismului<\/em> \u015fi puteau s\u0103-l citeasc\u0103 \u00een perioada de tranzi\u0163ie \u00een continuare pe criticul lui Mussolini Benedetto Croce sau pe Karl Marx, erau supu\u015fi \u00een continuare propagandei fasciste \u015fi pornind de la aceasta trebuiau s\u0103 trac\u0103 nepreg\u0103ti\u0163i \u00eentr-o societate democratic\u0103, \u00een timp ce se clarifica libertatea relativ\u0103 a g\u00e2ndirii pentru studen\u0163ii din perioada de tranzi\u0163ie, din ei ie\u015feau mai t\u00e2rziu at\u00e2t lideri comuni\u015fti c\u00e2t \u015fi solda\u0163i ai Republicii Sal\u00f2<\/em>, de\u015fi fuseser\u0103 organiza\u0163i cu to\u0163ii \u00een Gruppi Universitarii Fascisti<\/em>. \u00cen orice caz: numai faptul, c\u0103 mul\u0163i tineri au sc\u0103pat neafecta\u0163i de fascism at\u00e2t pe interior c\u00e2t \u015fi pe exterior, ar putea explica, de ce nu pu\u0163ini reprezentan\u0163i ai genera\u0163iei sale [\u2026] \u00een ciuda unei educa\u0163ii totalitare [\u2026] au devenit democra\u0163i convin\u015fi (G, S.118).<\/p>\n

\nOricum, traumele sunt enorme, iar o privire asupra copil\u0103riei din timpul regimului fascist este pe c\u00e2t de fascinant\u0103 pe at\u00e2t de dureroas\u0103, a\u015fa cum o dovede\u015fte munca investit\u0103 de Eco \u00een Regina Loana<\/em>. Profesorul s\u0103u din \u015fcoala primar\u0103, ar fi fost, a\u015fa cum \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u00een discu\u0163ia cu Stauder, un fascist \u00eenfloritor<\/em>, care \u00een 1922 ar fi luat parte la <\/em>Marcia su Roma al lui Mussolini \u015fi care p\u0103lmuia copiii peste urechi c\u00e2nd ace\u015ftia nu-\u015fi f\u0103ceau temele<\/em>. C\u0103 aceasta era \u00eendurat\u0103 numai de copiii din categoriile mai mici de v\u00e2rst\u0103 \u015fi ceilal\u0163i ( ca \u00eensu\u015fi Eco) erau feri\u0163i, este o parte a amintirilor, cealalt\u0103 \u00eens\u0103 este admiterea, c\u0103 \u00eensu\u015fi t\u00e2n\u0103rul Eco \u00een ciuda sau din cauza acestui profesor a devenit un admirator entuziast al lui Mussolini. Acest lucru nu este at\u00e2t de surprinz\u0103tor, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een scurt timp de la \u015fcolarizarea sa \u00een 1937 \u00eentregul vals Ballila<\/em> s-a rostogolit asupra sa, \u015fi atunci este de \u00een\u0163eles, de ce la \u00eentrebarea unui alt reporter din mai 2007, Alberto Sinigaglia, care au fost textele care l-au influen\u0163at cel mai mult, el nume\u015fte manualele fasciste. El \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u00eenc\u0103, cum a admirat pagin\u0103 cu pagin\u0103 cartea sa de citire pentru clasa \u00eent\u00e2i<\/em>, abecedarul, care pentru to\u0163i micii italieni era obligatoriu, pe care Bodoni \u00eel prezint\u0103 \u00een Regina Loana<\/em>, \u015fi din care copiii nu au f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 doar cu strig\u0103tul de lupt\u0103 rostit pentru prima dat\u0103 de Gabriele D\u2019Annunzio \u201eEja Eja Alal\u00e0\u201d, care \u00eempreuna cu strig\u0103tul vindec\u0103tor\u00a0 \u201ePentru Mussolini\u201d a fost preluat ca refren \u00een imnul fascist Giovinezza<\/em>, ci \u015fi cu simbolistica Fasces-ului fascist. \u00cen centru ce afla glorificarea \u201eFigli della Lupa\u201d\u201d \u015fi a \u201eBallila\u201d: Mai \u00eent\u00e2i o pagin\u0103 cu un t\u00e2n\u0103r \u00een uniform\u0103 [\u2026] \u201dMario este un b\u0103rbat\u201d, era scris dedesubt. Apoi un text despre \u201eFiii lupoaicei\u201d [\u2026]:, [\u2026] Guglielmo \u00eembrac\u0103 frumoasa uniform\u0103 nou\u0103, uniforma unui Figlio della Lupa. \u201eTati, \u015fi eu sunt un mic soldat al Ducelui, nu-i a\u015fa? Voi fi un Ballila, voi purta stindardul , voi avea o carabin\u0103, voi fi un lupt\u0103tor. A\u015f vrea s\u0103 fac \u015fi exerci\u0163iile ca solda\u0163ii adev\u0103ra\u0163i, a\u015f dori s\u0103 fiu cel mai curajos dintre to\u0163i, a\u015f dori s\u0103 servesc multor ordine\u2026\u201d Imediat apoi o pagin\u0103, care amintea de imprimarea din Epinal, dar erau [\u2026] uniformele organiza\u0163iilor fasciste de tineret [\u2026] Pentru a preda sunetul gl, abecedarul d\u0103dea exemple ca gagliardeto, battaglia, mitraglia \u2013 stindard, b\u0103t\u0103lie, mitralier\u0103. Pentru copiii de \u015fase ani (KL 202-203).<\/em><\/p>\n

\nPentru a nu le l\u0103sa copiilor \u00eendoctrina\u0163i nici o \u00eendoial\u0103, erau ascunse \u2013 a\u015fa cum spune Eco \u00een Regina Loana<\/em> \u2013 \u00een manualele editate \u00een anii urm\u0103tori, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile de r\u0103zboi simultane, pentru c\u0103 nu se putea vorbi \u00een c\u0103r\u0163ile \u015fcolare de vitregiile r\u0103zboiului, c\u00e2nd prezentul este a\u015fa de important pentru a l\u0103uda gloriile trecutului<\/em> (206). Printre acestea se aflau faptele Primului R\u0103zboi Mondial, sau rapoarte despre coloniz\u0103rile fasciste, care au fost redate ca triumfuri, de\u015fi armata era de mult \u00een contramar\u015f: Pentru c\u0103 Africa de Est urma s\u0103 se piard\u0103 abia la sf\u00e2r\u015fitul anului 1941, c\u00e2nd aceast\u0103 carte de citire fusese introdus\u0103 de mul<\/em>t, comenteaz\u0103 Eco\/Bodoni \u00een edi\u0163ia pentru clasa a patra din 1940-41, erau \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate \u00eenc\u0103 m\u00e2ndrele noastre trupe coloniale, \u015fi am v\u0103zut \u00eentr-o imagine un dubat somalez \u00eentr-o [\u2026] uniform\u0103 frumoas\u0103, ce se potrivea costumelor b\u0103\u015ftina\u015filor, pe care i-am civilizat acolo [\u2026]. Dar Somalia era deja din februarie 1941 \u00een m\u00e2inile englezilor [\u2026] \u015etiam asta, \u00een timp ce citeam? (206-207).<\/em><\/p>\n

\nAceast\u0103 \u00eentrebare, care se punea tot mai des, nu putea s\u0103 primeasc\u0103 un r\u0103spuns definitiv, chiar dac\u0103 Regina Loana<\/em> a fost scris\u0103 din cauza ei, \u015fi nu este o \u00eentrebare exclus\u0103 din romanologie, la care nu numai protagonistul Bodoni nu cuno\u015ftea r\u0103spunsul. Ea se constr\u00e2nge mai mult din logica istoriei reale dar \u015fi din cea a individului Eco, care fusese supus acestei \u00eendoctrin\u0103ri ca Ballila \u015fi din 1938 a trebuit s\u0103 se lase prad\u0103 \u015fi celui mai brutal rasism \u015fi antisemitism, c\u0103ci de exemplu cartea de citire pentru clasa a cincea, i-a oferit nu numai fictivului Bodoni, ci \u015fi adev\u0103ratului Eco o analiz\u0103 asupra diferen\u0163elor dintre rase, cu un capitol despre evrei \u015fi aten\u0163ia care trebuia acordat\u0103 acestui neam perfid, care, dup\u0103 ce s-a amestecat rafinat printre arieni \u2026 poporul nordic \u00eenzestrat cu un nou spirit al nego\u0163ului \u015fi banilor<\/em> (208).<\/p>\n

\n\u00centreb\u0103rii nu i se d\u0103 deci un r\u0103spuns complet, a\u015fa cum Eco p\u0103rea s\u0103 fi reu\u015fit p\u00e2n\u0103 la grani\u0163ele certitudinii, pentru c\u0103 de exemplu una dintre c\u0103r\u0163i, l-au familiarizat, \u00een ciuda confuziei propagandiste \u00eencercate \u00een mod realist, cu una dintre cele mai mari probleme, a\u015fa cum m\u0103rturise\u015fte Eco \u00een dialogul cu Sinigaglia: cu moartea : Ca Ballila curajo\u015fi eram educa\u0163i \u00een acea perioad\u0103, s\u0103 ne iubim patria cu pre\u0163ul s\u00e2ngelui [\u2026] \u00een cartea de citire din clasa a cincea am citit o poveste cu titlul \u201eLoma Valente\u201d. Era vorba despre un episod eroic din R\u0103zboiul Civil Spaniol: un batalion al \u201e S\u0103ge\u0163ilor negre\u201d asalteaz\u0103 un deal, \u015fi unul dintre departamente este condus de Valente, o persoan\u0103 atletic\u0103, brunet\u0103, de dou\u0103zeci \u015fi patru de ani, care acas\u0103 studiase literatura \u015fi scria poezii [\u2026] \u015fi care s-a \u00eenrolat voluntar [\u2026] Povestea descrie diferitele faze ale acestui act eroic [\u2026] Ro\u015fii [\u2026] tr\u0103geau din toate \u0163evile [\u2026] Valente este aproape atins, iar apoi o lovitur\u0103 puternic\u0103 \u00een frunte \u00eei face urechile s\u0103 \u0163iuie: \u201eApoi cel mai ad\u00e2nc \u00eentuneric. Valente st\u0103 cu fa\u0163a \u00een iarb\u0103 [\u2026] ochiul eroului [\u2026] prive\u015fte dou\u0103 sau trei fire de iarb\u0103, groase ca sc\u00e2ndurile [\u2026] ce \u00eenseamn\u0103 asta: moarte? Este cuv\u00e2ntul, care ne sperie de obicei. Acum, moare acolo, \u015fi se \u015ftie, nu simte nici c\u0103ldur\u0103, nici frig, nici durere.\u201d El \u015ftie numai, c\u0103 \u015fi-a f\u0103cut datoria [\u2026] Aceste c\u00e2teva pagini, <\/em>adaug\u0103 Eco, mi-au povestit pentru prima oar\u0103 de moartea adev\u0103rat\u0103 \u015fi mi-au ar\u0103tat c\u0103 nu este nimic eroic, oric\u00e2te eforturi a depus autorul s\u0103 arate asta. Aceste imagini ale firelor de iarb\u0103 groase ca sc\u00e2ndura [\u2026] m-au impresionat \u00een a\u015fa fel, c\u0103 de fiecare dat\u0103 m-am [\u2026] a\u015fezat cu fa\u0163a \u00een iarb\u0103, s\u0103 v\u0103d acele sc\u00e2nduri. <\/em><\/p>\n

\nAceasta este o experien\u0163\u0103 autentic\u0103 din copil\u0103ria lui Umberto Eco, \u015fi este povestit\u0103 aproape cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt \u00een Regina Loana<\/em>, ca tr\u0103ire a lui Giambattista Bodoni, unde \u00eei serve\u015fte lui Eco, pentru ca Bodoni s\u0103 pun\u0103 \u00eentrebarea, care este de fapt propria \u00eentrebare a lui Eco: dac\u0103 el a \u00eenceput chiar din acel moment s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de fascism. Eco\/Bodoni mobilizeaz\u0103 \u00eenc\u0103 un alt document din perioada aceea, pentru a g\u0103si r\u0103spunsul: povestea unui pahar spart, pe care mama \u00eel cump\u0103rase ca incasabil<\/em>, o compunere despre o \u00eent\u00e2mplare din decembrie 1942, care de fapt este creat\u0103 din pana micului Umberto \u015fi pe care Eco\/Bodoni dore\u015fte s-o interpreteze foarte metaforic la sf\u00e2r\u015fitul secolului dou\u0103zeci, ca parabol\u0103 a pierderii credin\u0163ei \u00een Duce: Era una dintre primele pove\u015fti, care \u00eemi apar\u0163ineau \u00eentr-adev\u0103r, nu repetarea cli\u015feelor citite [\u2026] \u00cen acele cioburi, care [\u2026] str\u0103luceau acolo ca perlele, am celebrat [\u2026] propria <\/em>vanitas vanitatum \u015fi m-am recunoscut ca apar\u0163in\u00e2nd unui pesimism cosmic<\/em> (236).<\/p>\n

\nA f\u0103cut Eco\/Bodoni asta cu adev\u0103rat? El a\u015fa presupune. Ar dori s\u0103 presupun\u0103 asta. Dar r\u0103m\u00e2ne o \u00eendoial\u0103, c\u0103ci cu numai nou\u0103 luni \u00eenainte entuziasmul s\u0103u fa\u0163\u0103 de Duce atinge o cot\u0103 macabr\u0103. \u015ei aceasta este din nou o \u00eent\u00e2mplare autentic\u0103 din via\u0163a elevului Eco, care a p\u0103truns \u00een romanul Regina Loana<\/em>. \u00cen orice caz, c\u00e2nd avea zece ani, micul Ballila, pe nume Umberto Eco, a c\u00e2\u015ftigat un concurs de compuneri \u015fi a fost premiat pentru aceasta. \u00cen aceast\u0103 compunere a cuprins tot entuziasmul s\u0103u pentru Duce, pentru care el vroia s\u0103 moar\u0103, \u015fi acest episod este amintit \u00een Regina Loana<\/em>. Cu at\u00e2t mai mult: textul complet este documentat ca \u015fi compunere g\u0103sit\u0103 de Eco\/Bodoni \u00eentr-un caiet din clasa a cincea, 1942, anul XX al erei fasciste <\/em>(230). Bine\u00een\u0163eles c\u0103 nu se poate spune cu certitudine c\u0103 textul tip\u0103rit \u00een Regina Loana<\/em> este din anul 1942, dar c\u0103 Eco \u00een v\u00e2rst\u0103 de zece ani a scris un asemenea text este sigur, \u015fi c\u00e2nd a f\u0103cut retu\u015furi de felul acesta \u00een roman, a putut s\u0103 redea corect, ceea ce copilul de pe atunci sim\u0163ea: Cel mai persistent g\u00e2nd al meu era: C\u00e2nd voi fi mare, voi deveni soldat. \u015ei acum, c\u00e2nd ascult la radio numeroasele fapte eroice [\u2026] ale solda\u0163ilor no\u015ftri, aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 a devenit \u015fi mai mare \u00een inima mea \u015fi nici o for\u0163\u0103 omeneasc\u0103 nu mi-o poate izgoni. Da! Voi fi soldat, voi lupta, \u015fi c\u00e2nd Italia o dore\u015fte, voi muri pentru noua, eroica, sf\u00e2nta sa cultur\u0103, care va aduce prosperitate \u00een lume \u015fi care din dorin\u0163a lui Dumnezeu s-a materializat \u00een Italia. Da! Ballila [\u2026] cei bucuro\u015fi, vor deveni la maturitate lei [\u2026] \u015ei cu gloria trecut\u0103 vie \u00een amintire [\u2026] \u015fi cu speran\u0163\u0103 la cea viitoare, adus\u0103 de Ballila, care ast\u0103zi sunt copii \u015fi m\u00e2ine solda\u0163i, Italia merge mai departe spre glorioasa Victorie \u00eenaripat\u0103<\/em> (231).<\/p>\n

\n#
\nTextul de mai sus reprezint\u0103 traducerea celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u0163i a capitolului cu care se deschide aceast\u0103 carte dedicat\u0103 scriitorului italian; prima sa parte a ap\u0103rut \u00een EgoPHobia #28<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[fragment] de Michael Nerlich traducere din limba german\u0103 & prezentare de Daniela Micu Copil\u0103rie \u00een Italia fascist\u0103 [II] Fascism pentru copii F\u0103r\u0103 a lua \u00een considerare faptele amintite, este imposibil s\u0103 \u00een\u0163elegem chiar \u015fi numai cu aproxima\u0163ie dezvoltarea intelectual\u0103 a lui Eco, implicarea sa democratic\u0103 \u015fi \u00een cele din urm\u0103 opera sa literar\u0103. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,704],"tags":[1120,528,1151,651,72,650],"class_list":["post-6489","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-29-30","tag-articole","tag-daniela-micu","tag-egophobia-29-30","tag-michael-nerlich","tag-traducere","tag-umberto-eco"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1GF","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6489","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6489"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6489\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6603,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6489\/revisions\/6603"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6489"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6489"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6489"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}