{"id":6499,"date":"2011-01-12T21:49:11","date_gmt":"2011-01-12T19:49:11","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=6499"},"modified":"2011-02-01T21:52:22","modified_gmt":"2011-02-01T19:52:22","slug":"conditia-povestasului-si-febra-atomului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=6499","title":{"rendered":"Condi\u0163ia povesta\u015fului \u015fi febra atomului"},"content":{"rendered":"

(pricinaşul de serviciu)<\/font><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu
\nProasp\u0103tului premiat Nobel, Mario Vargas Llosa<\/em><\/p>\n

\nScriitorul peruvian Mario Vargas Llosa, proasp\u0103t premiat Nobel pentru litratur\u0103, a introdus \u00een lumea de profil forma povesta\u015f. <\/em>Cum nu \u015ftiu spaniola \u015fi nu l-am citit \u00een original, habar n-am echivalentul c\u0103rui cuv\u00e2nt Hispanic e fericitul echivalent rom\u00e2nesc, o adev\u0103rat\u0103 inven\u0163ie lingvistic\u0103. Dovad\u0103 c\u0103 \u00een lume exist\u0103 un soi de echilibru termodinamic \u00eentre fenomenele unilaterale \u015fi cele cu revers. Echilibru \u00een sensul principiului chimic Le Chatelier<\/em>, adic\u0103 nu \u00een propor\u0163ii egale. Traduttore \u2013 traditore<\/em>, a hot\u0103r\u00e2t dumnezeul lingvisticii de consum limba \u00een care s\u0103 se fixeze o zical\u0103. Care, tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte, de pild\u0103, n-ar mai suna a\u015fa de armonic. Cum never change the wining team<\/em> n-ar suna fericit dec\u00e2t \u00een englez\u0103. Dar iat\u0103 c\u0103 traducerea e uneori surs\u0103 de \u00eembog\u0103\u0163ire a limbii. Nu voi divaga mai mult, d\u00e2nd alt exemplu de inventive lingvistic\u0103 fericit\u0103 ce rezolv\u0103 traducerea unui cuv\u00e2nt inventat \u00een limba original\u0103, pentru a nu m\u0103 dep\u0103rta mai mult dec\u00e2t e suportabil de firul\u2026 pove\u015ftii.<\/p>\n

\nInevitabil, sf\u00e2nta diversitate, sintagm\u0103 asupreia posed oarece preten\u0163ii de originalitate, fie \u015fi simultan\u0103 (e improbabil s\u0103 nu fi fost folosit\u0103 spontan de un mare num\u0103r de oameni \u00een aceste vremuri de tranzi\u0163ie, c\u00e2nd rolul essential al diversit\u0103\u0163ii devine din ce \u00een ce mai con\u015ftientizat, pe toate planurile pe care se manifest\u0103), sf\u00e2nta diversitate deci, face ca reac\u0163iile celor din anturajul meu current la aflarea ve\u015ftii s\u0103 formeze o corolla. Adic\u0103 s\u0103 fie destul de multe \u015fi destul de uniform orientate \u00een spatial a cel pu\u0163in 360 de grade sexagesimale, dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 vestea, de\u015fi propagate simultan \u00een spa\u0163ii cu difrite dimensiuni, cel pe care discut\u0103m e bidimensional, far\u0103 a fi necesarmente plan. Nu m\u0103 voi referi la reac\u0163iile celorlal\u0163i, ci doar la a mea. Am realizat efctul pe care-l voi descrie tocmai deoarece m-am obi\u015fnuit \u00een ultimul an mai ales, s\u0103 m\u0103 refer la personajul mau narrator \u00een texte cu inten\u0163ie literar\u0103 \u015fi chiar la mine \u00eensumi \u00een sopa\u0163iul colocvial current, ca la un povesta\u015f. <\/em>Nu v\u0103 gr\u0103bi\u0163i s\u0103 murmubolborosi\u0163i, domnilor pre\u015fedin\u0163i, nu e nevoie s\u0103 plasez afirma\u0163ia sub umbrella p\u0103str\u0103rii propor\u0163iilor, plec de la axioma c\u0103 sunt incomensurabil cu Llosa. Nici crea\u0163ia lui nu sunt. At\u00e2ta doar, n-am \u00eenceput a folosi termenul dec\u00e2t dup\u0103 ce l-am citit \u00een referin\u0163e critice publicate la adresa scrierilor mele. Condi\u0163ia povesta\u015fului e, mutatis mutandis, similar\u0103 cu starea atomului numit\u0103 cu prea patina fantezie excitat\u0103<\/em>. Pentru cei nu \u00eentru totul familiariza\u0163i cu no\u0163iunea, dac\u0103 un electron absoarne o cantitate de energie egal\u0103 cu diferen\u0163a \u00eentre nivelul propriu nuit fundamental \u015fi nivelul urm\u0103tor, acesta face un salt pe respctivul nivel. Dar starea cea nou\u0103 e metastabil\u0103. Dup\u0103 un timp imprevizibil la modul individual, dar definit statistic de o lege precis\u0103, electronul revine pe nivelu fundamental, care e stabil. Stabil nu \u00een sensul de imuabil, ci doar at\u00e2ta timp c\u00e2t nu este iar\u0103\u015fi iradiat cu o nou\u0103 quanta de energie, pr\u00e9cis dimensionat\u0103. Energia absorbit\u0103 care-l dusese \u00een starea numit\u0103 excitat\u0103 e emis\u0103 ca und\u0103 electromagnetic\u0103, cu frecven\u0163a determinat\u0103 \u015fi ea. Astfel atomul func\u0163ioneaz\u0103, de fapt, oarecum \u00eempotriva principiului degrad\u0103rii energiei de la orice for\u0103 la c\u0103ldur\u0103. C\u0103ci electronii atomului pot primi energie fie absorbind exact o und\u0103 de frecven\u0163a cele ce va fi emis\u0103 la dezexcitare, fie pe cale termic\u0103. E, aici, un primcipiu subtil al lumi, prin simbolistica lui. Atomul converte\u015fte lumina \u015fi c\u0103ldura \u00een lumin\u0103. Care lumin\u0103, dac\u0103 frecven\u0163a ei e \u00een zona infraro\u015fului e, de fapt, radia\u0163ie termic\u0103. Dar s\u0103 re\u0163inem principiul. De ce spun c\u0103 povesta\u015ful func\u0163ioneaz\u0103 asemeni atomului? Simplu, dragi doctori watsoni. C\u0103ci ce-l m\u00e2n\u0103 pe el \u00een lupt\u0103? Ce-l determin\u0103 s\u0103 produc\u0103 o poveste? \u00cen sensul cel mai larg. Tocmai o stare pe care o putem asem\u0103na cu starea excitat\u0103 a atomului. Povesta\u015ful se \u00eencarc\u0103 cu o energie care-l adduce \u00eentr-o stare e esen\u0163ialmente instabil\u0103. El simte nevoia s\u0103 se elibereze de aceasta tocmai datorit\u0103 caracterului metastabil al st\u0103rii de \u00eenc\u0103rcare. De fapt, compara\u0163ia merge mai departe. Starea povesta\u015fului seaman simultan at\u00e2t cu starea excitat\u0103 a \u00eenveli\u015fului electronic al atomului c\u00e2t \u015fi cu starea excitat\u0103 a unui nucleu care a absorbit, \u00een anumite condi\u0163ii, un neutron. Implicit energia acestuia. Nucleul excitat \u00eencepe s\u0103 vibreze, conform a\u015fa numitului model \u00een pic\u0103tur\u0103. <\/em>Cele mai multe nuclee expulzeaz\u0103, scuip\u0103 adic\u0103, alt component \u015fau mic grup de component, devenind radioactiv<\/em> \u015fi schimb\u00e2ndu-\u015fi identitatea. Doar c\u00e2teva nuclee grele, numite fisionabile, explodeaz\u0103 cu totul \u00een urma zbaterii interioare. Schomb\u00e2ndu\u015fi \u015fi mai drastic identitatea. Poate sem\u0103na povesta\u015ful cu ambele sisteme? S\u0103 vedem. \u00centrebarea e echivalent\u0103 cu \u00ee\u015fi schimb\u0103 povesta\u015ful identitatea \u00een urma desc\u0103rc\u0103rii energiei excitante prin emiterea unei pove\u015fti<\/em>? R\u0103spunsul de bun sim\u0163 e \u015fi da \u015fi nu. Simultan. Nu, deoarece el continua s\u0103 fie el \u00eensu\u015fi, da, deoarece cu fiecare text fabricat, povesta\u015ful devine, subtil, insesizabil, dar decelabil pe termen lung, altul.<\/p>\n

\nNu numai mecansismul general e asem\u0103n\u0103tor, la atom sau la nucleu, ci \u00eensatura st\u0103rii excitate. Pe care, \u00eenainte de a o analiza, trebuie s\u0103 stabilim alt\u0103 natur\u0103, anume natura energiei excitante. C\u0103ci degeaba \u00eel introduce \u00eentr-o baie fierbinte, degeaba \u00eel smulgi din mediul current pentru a-l duce \u00een Sahara, rareori va produce un text. Trec peste nesemnificativul comtraexemplu din volumul Fals tratat de alchimie oniric\u0103. <\/strong>Nici energia psihic\u0103 a unei constr\u00e2ngeri nu func\u0163ioneaz\u0103, dec\u00e2t rareori. Degeaba \u00eel \u00eenchizi \u00eentr-o camera p\u00e2n\u0103 nu iese cu textul. De\u015fi exist\u0103, \u00een istoria apocrif\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, contraexemplu aal unui poet de partid, din a\u015fa numitul obsedant deceniu<\/em> (cea mai rafinat\u0103 sintagm\u0103 a limbii de lemn), care evlua num\u0103rul zilelor de recluziune acceptat\u0103, corelat cu num\u0103rul butelcilor de coniac Milcov, proportional cu lungimea poemului comandat. Energia excitant\u0103 este evident de natur\u0103 emo\u0163ional\u0103. O impresie, o tr\u0103ire, pentru un text scurt, un ansamblu de tr\u0103iri pentru un text mai lung, un tezaur de experien\u0163\u0103 uman\u0103, cu amprenta ei emo\u0163ional\u0103 inerent\u0103, pentru un roman. Uneori func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi provocarea, de pild\u0103 \u00een forma(tul) primei fraze din textul Poveste<\/em>. Dar numai c\u00e2nd provocarea are ecou emotional \u015fi numai c\u00e2nd nivelul emotional al povesta\u015fului e \u00eendeajuns de \u00eenc\u0103rcat cu rezonan\u0163e alternative (Guerlain a botezat parfumul \/ voila pourquoi j\u2019aimais rosine \u2013 <\/em>spune poetul).<\/p>\n

\nTocmai compararea st\u0103rii de metastabilitate emo\u0163ional\u0103, for\u0163a quasiquantic\u0103<\/em> ce determin\u0103 declan\u015farea procesului de elaborare a pove\u015ftii ne determin\u0103 s\u0103 revers\u0103m compara\u0163ia. Antropomorfiz\u00e2nd, ad hoc, atomul, ne putem lesne \u00eenchipui fream\u0103tul tensiunii st\u0103rii excitate. Tr\u0103irea quasiemo\u0163ional\u0103 a atomului excitat. Mutatis mutandis, dac\u0103 ni-l reprezent\u0103m pe Dumnezeu ca exprim\u00e2ndu-se din transcenden\u0163\u0103 \u00een univers, prin legile naturii, atunci nu ne putem referi la acestea dec\u00e2t ca la un \u015fir infinit. De ce n-am fantaza c\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi, premiul Nobel pentru fizic\u0103 va fi acordat pentru cercet\u0103ri care vor identifica echivalentul st\u0103rii emo\u0163ionale, demult matematizat\u0103 la biosfer\u0103, omul y compris, <\/em>la nivelul quantic al universului. Ar fi a opta minune a lumi. Sau a 13-a.<\/p>\n

\nHumorul imanent se manifest\u0103 aici prin quasiparadoxul c\u0103 astfel de g\u00e2nduri fur\u0103 declan\u015fate prin ne\u00eensemnata vibra\u0163ie rezonant\u0103 a cuv\u00e2ntului povesta\u015f, inventat de proasp\u0103tul premiat nobel, gigantul sudamerican, de meserie politician, jurnalist, eseist, iar nu de vreo rezonan\u0163\u0103 cu oarecum egalul s\u0103u Ernesto Sabato, de meserie fizician. Cum regula, de natur\u0103 statistic\u0103, a artileriei, este c\u0103 un obuz nu care nicioad\u0103 imediat \u00een groapa provocat\u0103 de alt obuz, pare pu\u0163in probabil ca Sabati s\u0103 fie premiat cur\u00e2nd. Marquez are Nobelul, Borges nu. Diversitate. Hm, mai mult sau mai pu\u0163in. Ipoteze asupra criteriilor de departajare a gigan\u0163ilor sudamericani de c\u0103tre Comisia nobel nu vom face. Oricum, eu unul a\u015ftept, cu r\u0103bdare, \u00een lini\u015fte \u015fi f\u0103r\u0103 panic\u0103, atribuirea premiului Nobel pentru literatur\u0103, primului scriitor, indiferent de na\u0163ie, care s\u0103 fie fizician. Iar Sabato e favoritul mau \u00een cursa acestei a\u015ftept\u0103ri. Dac\u0103 voi apuca momentul fiind \u00een via\u0163\u0103, m\u0103 socotesc obligat s\u0103 emit o und\u0103 cel pu\u0163in de aceea\u015fi frecven\u0163\u0103 cu cea a compara\u0163iei \u00eentre povesta\u015f si atom, care face din fiecare terman metafora ideal\u0103 a celuilalt. Chiar \u00een plan simbolic. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricinaşul de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Proasp\u0103tului premiat Nobel, Mario Vargas Llosa Scriitorul peruvian Mario Vargas Llosa, proasp\u0103t premiat Nobel pentru litratur\u0103, a introdus \u00een lumea de profil forma povesta\u015f. Cum nu \u015ftiu spaniola \u015fi nu l-am citit \u00een original, habar n-am echivalentul c\u0103rui cuv\u00e2nt Hispanic e fericitul echivalent rom\u00e2nesc, o adev\u0103rat\u0103 inven\u0163ie lingvistic\u0103. Dovad\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,704,109],"tags":[1120,1151,114,110],"class_list":["post-6499","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-29-30","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-29-30","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1GP","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6499","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6499"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6499\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6501,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6499\/revisions\/6501"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6499"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6499"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6499"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}