{"id":650,"date":"2009-06-18T15:11:36","date_gmt":"2009-06-18T13:11:36","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/revista\/?p=650"},"modified":"2009-07-04T15:26:01","modified_gmt":"2009-07-04T13:26:01","slug":"destinul-si-opera-lui-basarab-nicolescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=650","title":{"rendered":"Destinul \u015fi opera lui Basarab Nicolescu"},"content":{"rendered":"<p>[Emanuela Ilie, <em>Basarab Nicolescu. Eseu monografic<\/em>, Editura Timpul, Ia\u015fi, 2008]<\/p>\n<p align=right>de Marius-Cristian Ene<\/p>\n<p align=justify><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/22\/BasarabNicolescu-coperta1.jpg?w=250\"  align=left><br \/>\n\u00centr-un interviu acordat \u201eJurnalului Na\u0163ional\u201c cu ocazia \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 67 de ani, academicianul Basarab Nicolescu declara: \u201eAnul care a trecut mi-a adus o mare satisfac\u0163ie: publicarea la Editura Timpul din Ia\u015fi a primei monografii despre mine, scrise cu mare fine\u0163e de Emanuela Ilie. Sunt fericit c\u0103 \u00een ultimii doi ani am publicat peste 20 de c\u0103r\u0163i \u00een colec\u0163ia \u00ab\u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Religie\u00bb, pe care o conduc \u00eempreun\u0103 cu Magda Stavinschi la Editura Curtea Veche. \u00cen anul care vine, voi publica \u00een Canada o carte intitulat\u0103 \u00abCe este Realitatea?\u00bb, \u00een care voi vorbi mult despre \u015etefan Lupa\u015fcu. Lucrez \u015fi la o carte de eseuri autobiografice. Vorbind despre al\u0163ii voi vorbi inevitabil \u015fi despre mine\u201c.<!--more--><br \/>\nEmanuela Ilie, autoarea monografiei men\u0163ionate de Basarab Nicolescu, este cadru didactic universitar la Catedra de Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u201eGarabet Ibr\u0103ileanu\u201c, din cadrul Facult\u0103\u0163ii de Litere a Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201c din Ia\u015fi. In 2006 a devenit doctor \u00een filologie,  dup\u0103 sus\u0163inerea tezei \u201eAlteritatea \u00een proza interbelic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201c, iar \u00een 2008 \u2013 chiar anul apari\u0163iei monografiei despre Basarab Nicolescu \u2013 a primit premiul \u201eM\u0103lin Tacu\u201c pentru debut la Salonul Interna\u0163ional de Carte Rom\u00e2neasc\u0103 din Ia\u015fi.<br \/>\nAutoarea \u00ee\u015fi caracterizeaz\u0103 demersul \u00een termenii urm\u0103tori\u00a0: \u201eCartea de fa\u0163\u0103 nu este, a\u015fadar, altceva dec\u00e2t rodul unor lecturi personale, deci \u00eentruc\u00e2tva vinovate \u2013 de subiectivitate, fire\u015fte, lectur\u0103, ce-i drept, \u00ab\u00eendr\u0103gostit\u0103\u00bb de literatur\u0103 \u015fi discursurile complementare ei (critic, istoriografic, hermeneutic etc.), care doar flirteaz\u0103 cu discursul filosofic \u015fi care, \u00een fine, abia face cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi cu \u00abminunata lume a cuantei\u00bb\u201c.<br \/>\nIntr-adev\u0103r, centrul de greutate al monografiei este reprezentat de prezentarea \u015fi analiza operei lui Basarab Nicolescu, a c\u0103r\u0163ilor publicate de acesta \u015fi a confesiunilor pe care le-a f\u0103cut cu ocazia interviurilor acordate \u00een \u0163ara sa de origine.<br \/>\nIn schimb, biografia este adus\u0103 \u00een prim-plan exact at\u00e2t c\u00e2t trebuie pentru a contura un portret, f\u0103r\u0103 a intra \u00een am\u0103nunte care \u0163in de intimitate, f\u0103r\u0103 a-i imita, adic\u0103, pe numero\u015fi oameni de cultur\u0103 actuali, considera\u0163i de Emanuela Ilie \u201eprea gr\u0103bi\u0163i a-\u015fi expune, pe taraba gustului public, m\u0103rfurile interiorit\u0103\u0163ii proprii, provocatoare prin surplusul de picanterii intime, \u00een virtutea unei noi forme de autenticism\u201c.<br \/>\nElementele biografice prezentate reu\u015fesc, prin urmare, s\u0103 reconstituie traiectoria unei vie\u0163i prin prezentarea elementelor definitorii, \u015fi nu prin c\u0103utarea anecdoticului \u015fi a senza\u0163ionalului. Sunt amintite, de pild\u0103, \u201eprimul \u015foc al ter\u0163ului inclus\u201c, provocat de educa\u0163ia religioas\u0103 oferit\u0103 de p\u0103rintele Galeriu, \u015foc ce are la origine conceptul de prezen\u0163\u0103-absen\u0163\u0103 \u00eencarnat \u00een simbolul Sf\u00e2ntului Duh, sau intensa activitate desf\u0103\u015furat\u0103 de Basarab Nicolescu \u00een perioada anilor \u201990, de \u201eexplozie a transdisciplinarit\u0103\u0163ii \u00een toate \u0163\u0103rile, pe planul aplica\u0163iilor\u00a0: \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een medicin\u0103, \u00een dezvoltarea durabil\u0103\u201c.<br \/>\nIn efortul de configurare \u015fi de validare a unui concept \u2013 cel de transdisciplinaritate \u2013 este analizat\u0103 fiecare etap\u0103, reprezentat\u0103 prin c\u00e2te o carte publicat\u0103 de Basarab Nicolescu.<br \/>\nIn \u201eIon Barbu \u015fi cosmologia \u00abJocului secund\u00bb\u201c, carte ap\u0103rut\u0103 la Bucure\u015fti, la Editura pentru Literatur\u0103, \u00een 1968, nu poate fi vorba dec\u00e2t de prefigur\u0103ri \u015fi de intui\u0163ii transdisciplinare. Mai t\u00e2rziu, \u00een \u201eR\u0103d\u0103cinile libert\u0103\u0163ii\u201c, autorul \u00eensu\u015fi avea s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 pl\u0103cerea de a g\u0103si, \u00een volumul s\u0103u de debut \u2013 singurul scris integral \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u2013 termeni care prefigurau teoriile viitoare. Autoarea monografiei consider\u0103 drept cheie de bolt\u0103 a lucr\u0103rii lui Basarab Nicolescu despre Ion Barbu fraza urm\u0103toare\u00a0: \u201eNecesitatea op\u0163iunii, pentru realizarea unei crea\u0163ii rezistente individuale, fie \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, fie \u00een art\u0103, \u015fi-a pus-o, desigur, \u00een toat\u0103 acuitatea ei, matematicianul Dan Barbilian. Si op\u0163iunea a fost f\u0103cut\u0103. Pentru sintez\u0103. Pentru realizarea mirificei \u00abnun\u0163i\u00bb a intelectului \u015fi a sensibilit\u0103\u0163ii\u201c. Pornind de la aceast\u0103 constatare, este urm\u0103rit modul \u00een care autorul demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 \u201eJocul secund\u201c configureaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 cosmologie, Barbu \u00eenscriindu-se astfel \u201e\u00een seria scurt\u0103 a poe\u0163ilor rom\u00e2ni care au reu\u015fit s\u0103 \u00eenchege o cosmografie poetic\u0103, capabil\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze ca un model artistic concurent celor filosofice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice: Eminescu, Blaga, Barbu \u015fi Nichita St\u0103nescu\u201c.<br \/>\n\u201eNoi, particula \u015fi lumea\u201c, ap\u0103rut\u0103 la Paris, \u00een 1985 \u015fi tradus\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 abia \u00een 2002 este considerat\u0103, mai ales \u00een spa\u0163iul francez, prima lucrare a lui Basarab Niculescu, uit\u00e2ndu-se astfel de cartea publicat\u0103 de el \u00een Rom\u00e2nia cu aproape dou\u0103 decenii ami devreme. De\u015fi nu este cartea de debut, \u201eNoi, particular \u015fi lumea\u201c reprezint\u0103, \u00een schimb, prima lucrare \u00een care sunt nu numai utilizate, ci \u015fi explicitate pe larg, conceptele fundamentale de \u201eter\u0163 inclus\u201c, \u201etransdisciplinaritate\u201c \u015fi \u201eniveluri de realitate\u201c.<br \/>\n\u201e\u015etiin\u0163a, sensul \u015fi evolu\u0163ia. Eseu asupra lui Jakob Boehme\u201c, ap\u0103rut\u0103 la Paris \u00een 1988 \u015fi \u00een traducere rom\u00e2neasc\u0103 \u00een 1993 poate fi definit\u0103 perfect \u2013 consider\u0103 autoarea monografiei \u2013 prin fraza sa final\u0103: \u201eVremea unei noi alian\u0163e autentice \u2013 a omului cu sine \u00eensu\u015fi \u2013 a sosit. \u00cen c\u0103utarea noastr\u0103, Jakob Bohme este prezent printre noi, trupe\u015fte prezent, prieten, divin artizan, m\u0103rturie vie a acestei noi alian\u0163e\u201c.<br \/>\n\u201eTeoremele poetice\u201c, ap\u0103rute \u00een 1994 la Monaco, \u00een 1996 la Bucure\u015fti \u015fi \u00een 2007 la Ia\u015fi, re\u0163in aten\u0163ia at\u00e2t prin defini\u0163iile semnificative pe care le ofer\u0103 (\u201eCunoa\u015fterea poetic\u0103 este cunoa\u015fterea cuantic\u0103 a ter\u0163ului tainic inclus\u201c sau \u201eCon\u015ftiin\u0163a f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 nu e dec\u00e2t ruina sufletului. Teorema reciproc\u0103 a fost deja formulat\u0103\u201c) c\u00e2t \u015fi prin construc\u0163ia de ansamblu: \u201eau coeren\u0163a \u015fi finalitatea unei evidente construc\u0163ii zigurate, av\u00e2nd \u00een v\u00e2rf \u00eensu\u015fi conceptul de om, perfect ancorat \u00een nivelurile de realitate, v\u0103zut \u00eentr-un fel de osmoz\u0103 perfect\u0103 \u015fi cu divinitatea, sum\u0103 \u015fi armonie total\u0103 a dualit\u0103\u0163ilor bine \u015ftiute\u201c.<br \/>\n\u201eTransdisciplinaritatea &#8211; Manifest\u201c, ap\u0103rut\u0103 \u00een limba francez\u0103 \u00een 1996 \u015fi \u00een rom\u00e2n\u0103 \u00een 1999, este considerat\u0103 apogeul construc\u0163iei realizate p\u00e2n\u0103 atunci de Basarab Nicolescu, sau, dup\u0103 expresia autoarei, \u201erotunjirea final\u0103 \u00een manifest\u201c. Manifestul lui Basarab Nicolescu convinge c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, transdisciplinaritatea reprezint\u0103 o solu\u0163ie pentru impasul \u00een care lumea se afl\u0103 \u00een acest moment, impas cauzat \u00een primul r\u00e2nd de ruptura dintre o cunoa\u015ftere din ce \u00een ce mai bogat\u0103 \u015fi o fiin\u0163\u0103 interioar\u0103 din ce \u00een ce mai s\u0103rac\u0103. Prin transdisciplinaritate, acest decalaj \u00eentre cantitatea de cunoa\u015ftere acumulat\u0103 \u015fi nivelul de fiin\u0163\u0103 poate fi corectat, omul contemporan ridic\u00e2ndu-se la speran\u0163ele care au fost investite \u00een el. Lectura manifestului transdisciplinarit\u0103\u0163ii poate reprezenta un prim pas f\u0103cut de fiecare dintre noi pentru a rezolva, pe planul propriei fiin\u0163e, aceast\u0103 problem\u0103 complex\u0103.<br \/>\n\u201eR\u0103d\u0103cinile libert\u0103\u0163ii\u201c, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2001 \u00een edi\u0163ie francez\u0103 \u015fi \u00een 2004 \u00een edi\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103, scris\u0103 \u00een colaborare cu Michel Camus, poate da \u2013 avertizeaz\u0103 Emanuela Ilie \u2013 senza\u0163ia unei rupturi fa\u0163\u0103 de c\u0103r\u0163ile precedente, ca urmare a evidentei schimb\u0103ri a formei discursive. De aceast\u0103 dat\u0103, a fost aleas\u0103 metoda dialogului, \u201ea lungii confesiuni f\u0103cute unui alter care, \u00eencep\u00e2nd cu platonicianul Lysis \u015fi termin\u00e2nd cu, s\u0103 spunem, Narcis \u015fi Gur\u0103-de-Aur al lui Hesse, \u00eemprumut\u0103 doar \u00eent\u00e2mpl\u0103tor figura prietenului\u201c. Totu\u015fi, prin tematic\u0103, \u015fi mai ales prin atitudine \u2013 concept fundamental \u00een transdisciplinaritate \u2013 \u201eR\u0103d\u0103cinile libert\u0103\u0163ii\u201c izvor\u0103sc \u00een mod evident din aceea\u015fi g\u00e2ndire care a z\u0103mislit \u015fi \u201eTransdisciplinaritatea \u2013 Manifest\u201c sau \u201eNoi, particula \u015fi lumea\u201c.<br \/>\nDin concluziile \u201ede etap\u0103\u201c formulate de autoare la finalul acestei parcurgeri a operei lui Basarab Nicolescu, o re\u0163inem pe urm\u0103toarea\u00a0: \u201e\u00centreaga existen\u0163\u0103 biografic\u0103 \u015fi scriptural\u0103 a lui Basarab Nicolescu este ilustrarea unui destin exemplar, a\u015f spune\u00a0; autorul de origine rom\u00e2n\u0103 este un \u201eC\u0103ut\u0103tor al Adev\u0103rului\u201c, al \u201eSensului\u201c plenar al fiin\u0163ei, pe care-l descoper\u0103 gra\u0163ie transdisiplinarit\u0103\u0163ii, marea lui obsesie, una fecund\u0103, creatoare nu doar \u00een plan personal\u201c.<br \/>\n\u201eEtapa\u201c urm\u0103toare este cea a confesiunilor f\u0103cute cu ocazia interviurilor acordate \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Este vorba de un \u201edialog internautic cu Emanuela Ilie\u201c din octombrie 2008, de dialogul cu Cassian Maria Spiridon, publicat \u00een \u201eConvorbiri literare\u201c, \u00een martie 1999, \u015fi de un interviu realizat de Luigi Bambulea \u00een vara 2008. Provocat de acesta din urm\u0103 s\u0103 indice mesajul s\u0103u c\u0103tre genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103, Basarab Nicolescu r\u0103spunde\u00a0: \u201eG\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 \u00eentotdeauna care este sursa r\u0103d\u0103cinilor dumneavoastr\u0103, de unde vin, care sunt. Care este pasiunea dumneavoastr\u0103 real\u0103\u00a0? Aceasta ar fi \u00eentrebarea mea\u00a0: care v\u0103 este pasiunea\u00a0?\u201c.<br \/>\nUltima parte a c\u0103r\u0163ii este rezervat\u0103 unei antologii de texte reprezentative \u015fi referin\u0163elor critice. Re\u0163ine aten\u0163ia m\u0103rturisirea lui \u015etefan Lupa\u015fcu, f\u0103cut\u0103 \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 lui Basarab Nicolescu la 9 ianuarie 1986\u00a0: \u201eTot ce abordeaz\u0103 vasta \u015fi percutanta dumneavoastr\u0103 inteligen\u0163\u0103 \u00eemi cople\u015fe\u015fte spiritul. De aceea am citit de dou\u0103 ori cartea dumneavoastr\u0103 \u201eNoi, particula \u015fi lumea\u201c, ceea ce nu mi s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103\u201c.<br \/>\nEseul monografic al Emanuelei Ilie este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dup\u0103 expresia lui Horia B\u0103descu, o carte necesar\u0103. Pentru a face ca unul dintre pu\u0163inii savan\u0163i rom\u00e2ni de notorietate mondial\u0103 s\u0103 se bucure de aceea\u015fi recunoa\u015ftere \u015fi \u00een \u0163ara sa de origine, pentru a facilita \u00een\u0163elegerea genezei conceptului de transdisciplinaritate. Acest demers nu este \u00eens\u0103 \u015fi suficient, fiind nevoie de continuarea muncii \u00eencepute de Emanuela Ilie. Obiectul cercet\u0103rii nu numai c\u0103 permite aceast\u0103 aprofundare, ci chiar o reclam\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[Emanuela Ilie, Basarab Nicolescu. Eseu monografic, Editura Timpul, Ia\u015fi, 2008] de Marius-Cristian Ene \u00centr-un interviu acordat \u201eJurnalului Na\u0163ional\u201c cu ocazia \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 67 de ani, academicianul Basarab Nicolescu declara: \u201eAnul care a trecut mi-a adus o mare satisfac\u0163ie: publicarea la Editura Timpul din Ia\u015fi a primei monografii despre mine, scrise cu mare fine\u0163e de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,7],"tags":[99,1113,9,98,294],"class_list":["post-650","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-7","tag-basarab-nicolescu","tag-critica","tag-egophobia-22","tag-marius-cristian-ene","tag-transdisciplinaritate"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-au","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/650","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=650"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/650\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1091,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/650\/revisions\/1091"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=650"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=650"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=650"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}