de Daniel Sur<\/p>\n
\nCred c\u0103 toat\u0103 lumea \u015ftie ce este filosofia \u015fi cu ce se ocup\u0103. \u015etim cu to\u0163ii c\u0103 filosofia este o disciplina autonom\u0103 a culturii av\u00e2nd ca obiect cunoa\u015fterea formelor \u015fi proceselor g\u00e2ndirii. C\u0103 este o modalitate de g\u00e2ndire \u015fi investigare, format\u0103 dintr-un ansamblu de no\u0163iuni \u015fi idei, care tinde s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 sensul existen\u0163ei sub aspectele sale cele mai generale. Sunt cunoscute, de asemenea, abord\u0103rile filosofice asupra filosofiei. \u015etim c\u0103 perspectivele asupra filosofiei sunt diverse \u015fi uneori divergente. Dar sunt pu\u0163ine demersurile teoretice asupra filosofilor. Ian Ravenscroft, profesor de filosofie asociat la Universitatea Flinders, Australia, umple acest gol cu un material \u00een num\u0103rul din octombrie – noiembrie al revistei Philosophy Now. Articolul se intituleaz\u0103 How To Be A Philosopher<\/em> \u015fi se vrea creionarea unui profil al filosofului. Cine este filosoful? Cum se \u00eembrac\u0103? Ce m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi ce bea? Mai jos ave\u0163i c\u00e2teva r\u0103spunsuri.<\/p>\n \nCum se \u00eembrac\u0103 filosoful<\/strong><\/p>\n \nFilosofii sunt rareori interesa\u0163i de propria vestimenta\u0163ie. Hainele pot fi o surs\u0103 de pl\u0103cere estetic\u0103 \u015fi sunt pu\u0163ini filosofi categoric \u00eempotriva pl\u0103cerii estetice. Cu toate acestea, exist\u0103 op\u0163iuni vestimentare care sunt \u00een contradic\u0163ie cu spiritul filosofiei. Filosofia este, \u00een esen\u0163\u0103, un demers anti-autoritar sau, cel pu\u0163in, filosofia recunoa\u015fte numai autorit\u0103\u0163ile \u00a0fundamentate \u00een argumente \u015fi dovezi. Dubioasa autoritatea a majorit\u0103\u0163ii, a religiei \u015fi a statului, cu tendin\u0163ele lor de a cere supunere oarb\u0103, au intrat \u00een permanent\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu eforturile filosofice. Este uimitor c\u00e2t de mul\u0163i filosofi, de la Socrate la Abelard sau Russell, a avut probleme cu autorit\u0103\u0163ile lume\u015fti. Unul dintre lucrurile interesante legate de autorit\u0103\u0163i \u015fi regimurile autoritare este fascina\u0163ia pentru uniforme \u015fi jocul cu \u0163inutele. De la c\u0103ma\u015fa maro fascist\u0103 la sutana violet\u0103 a episcopului, autorit\u0103\u0163ile au o atrac\u0163ie feti\u015f\u0103 pentru croitor \u015fi modist\u0103. Unele uniforme, de exemplu, echipamentul fotbali\u015ftilor, au doar o func\u0163ie practic\u0103 \u2013 \u00eenlesnesc adoptarea unor roluri. \u00ce\u00cen cazul \u00een care cineva este \u00a0tentat de o uniform\u0103, sau, \u015fi mai r\u0103u, este tentat s\u0103 o impun\u0103 \u015fi altora ar trebui ori s\u0103-\u015fi reconsidere pozi\u0163ia \u015fi ori s\u0103 renun\u0163e la acredit\u0103rile filosofice.<\/p>\n \nCe m\u0103n\u00e2nc\u0103 filosoful <\/strong><\/p>\n \nFilosofi m\u00e2nca tot felul de lucruri, la fel ca o persoan\u0103 obi\u015fnuit\u0103. Printre filosofi exist\u0103 \u00eens\u0103 o tenta\u0163ie puternic\u0103 spre vegetarianism, cel pu\u0163in \u00een r\u00e2ndul filosofilor contemporani de limb\u0103 englez\u0103. Aceast\u0103 tenta\u0163ie se datoreaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 influen\u0163ei lui Peter Singer. Singer a convins mul\u0163i filosofi contemporani c\u0103 a consuma carne este o alegere gre\u015fit\u0103 din punct de vedere moral. El nu neag\u0103 faptul c\u0103 a consuma carne este o surs\u0103 de pl\u0103cere \u015fi de proteine, dar insist\u0103 asupra faptului c\u0103 beneficiile pe care le ob\u0163inem din consumul de carne sunt \u00een \u00eentregime dep\u0103\u015fite de costurile pe care le sufer\u0103 animalele. Pl\u0103cerile noastre sunt pl\u0103tite cu durerea animalelor, \u015fi asta e inacceptabil, \u00een viziunea lui.<\/p>\n \nCe bea filosoful<\/strong><\/p>\n \nTuturor ne place s\u0103 bem. S\u0103 bem orice. \u00cen propor\u0163ie cople\u015fitoare, filosofii prefer\u0103 vinul ro\u015fu \u015fi cafeaua. Exist\u0103 chiar o expresie celebr\u0103: “in vino veritas”,<\/em> atribuit\u0103 scriitorului roman Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n. De aici s-a fundamentat leg\u0103tura dintre vin \u015fi adev\u0103r, dintre cupele ad\u00e2nci de vin \u015fi adev\u0103rata natur\u0103 a lucrurilor. Pentru filosoful australian John Bigelow, fraza sufer\u0103 o mic\u0103 modificare: “\u00een caffeina veritas”<\/em> – \u00een cofein\u0103 este adev\u0103rul. Desigur, o cafea bun\u0103 poate s\u0103 pun\u0103 \u00een mi\u015fcare mai bine sucurile cognitive. \u015ei-am fi tenta\u0163i s\u0103-i d\u0103m dreptate.<\/p>\n \nCe cite\u015fte filosoful <\/strong><\/p>\n \nPentru a fi un bun filosof trebuie s\u0103 cite\u015fti o mul\u0163ime de filosofie bun\u0103. Anders Eriksson, un expert \u00een formarea de exper\u0163i, a estimat c\u0103 ai nevoie de aproximativ 10.000 de ore de practic\u0103 pentru a deveni un expert veritabil \u00een orice domeniu. \u00cen filosofie, practica include, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 fie epuizat\u0103, interac\u0163iunea min\u0163ii cu mare filosofie. \u015ei cea mai bun\u0103 cale de a interac\u0163iona este lecturarea marilor c\u0103r\u0163i de filosofie. Pentru to\u0163i filosofi fiind singura cale.<\/p>\n \nUneori r\u0103spunsurile pe care le cau\u0163i sunt \u00eengropate \u00eentr-o carte plictisitoare, caz \u00een care, trebuie s\u0103 ai din\u0163i puternici \u015fi r\u0103bdarea unei co\u0163ofene. Dac\u0103 nu e\u015fti dispus la un travaliu at\u00e2t de laborios ai dou\u0103 variante:\u00a0 fie cau\u0163i ceva mai interesant de citit, dac\u0103 o carte de filosofie se dovede\u015fte a fi plictisitoare sau irelevant\u0103, fie apelezi la a\u015fa numitele lucr\u0103ri de sintez\u0103 sau ghiduri filosofice. \u00cen ultimii dou\u0103zeci de ani, un num\u0103r mare de dic\u0163ionare filosofice, manuale \u015fi ghiduri de studiu au ap\u0103rut pe pia\u0163\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Unele pot fi incredibil de utile \u015fi chiar foarte distractive. Dac\u0103 ar fi s\u0103 ne referim doar la cele de limb\u0103 englez\u0103, unele dintre cele mai cunoscute ghiduri \u00een filosofie r\u0103m\u00e2n Blackwell Companion to the Philosophy of Mind<\/em> editat\u0103 de Samuel Guttenplan, Oxford Dictionary of Philosophy<\/em> de Simon Blackburn sau on-line Stanford Encyclopedia of Philosophy,<\/em> editat\u0103 de Edward Zalta. Un adev\u0103rat r\u0103sf\u0103\u0163.<\/p>\n \nCe g\u00e2nde\u015fte filosoful <\/strong><\/p>\n \nDac\u0103 deschide\u0163i aproape orice manual de filosofie ve\u0163i constata c\u0103 filosofia a fost preocupat\u0103 \u00eentotdeauna de adev\u0103r, frumuse\u0163e \u015fi bine. \u00cen acest moment un astfel de demers ar putea s\u0103 par\u0103 absurd de nefolositor. Chiar filosofii o spun. \u00cen fapt, toate \u015ftiin\u0163ele a\u015fa zis naturale \u015fi sociale ofer\u0103 teren fertil filosofiei. De la art\u0103 la literatur\u0103, de la \u015ftiin\u0163e politice \u015fi istorie la lumea virtual\u0103. Dac\u0103 ar fi s\u0103 d\u0103m ni\u015fte exemple, am putea s\u0103 ne oprim la Kim Sterelny, care interac\u0163ioneaz\u0103 fructuos cu biologia evolu\u0163ionist\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ele cognitive \u00een lucrarea sa filosofic\u0103 Thought in a Hostile World.<\/em> Susan Hurley face descoperiri importante despre originile comportamentului violent \u00een \u201eImitation, Media Violence, and Freedom of Speech<\/em>\u201d iar Martha Nussbaum atrage aten\u0163ia asupra func\u0163iei normative a literaturii \u00een Poetic Justice.<\/em> Jonathan Glover a scris Humanity,<\/em> o istorie moral\u0103 remarcabil\u0103 a secolului XX.<\/p>\n \nExist\u0103 curente filosofice care refuz\u0103 s\u0103 se angajeze \u00een competi\u0163ie cu cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi se focalizeaz\u0103 doar pe domeniul lor de interes. Rezultatul unei astfel de focaliz\u0103ri d\u0103 o anumit\u0103 aur\u0103 de unicitate, o unicitate uneori comic\u0103, tragic\u0103 ocazional \u015fi \u00een pu\u0163ine cazuri profund\u0103. Exist\u0103, de asemenea, \u015fi filosofi at\u00e2t de cople\u015fi\u0163i de puterea \u015ftiin\u0163ei \u015fi fascina\u0163i de rezultatele ei \u00eenc\u00e2t cad \u00een cealalt\u0103 extrem\u0103 \u015fi ajung s\u0103-\u015fi bat\u0103 joc de propria disciplin\u0103. Atitudine la fel de comic\u0103 \u015fi de tragic\u0103 ca \u015fi cea care repudiaz\u0103 \u015ftiin\u0163a.<\/p>\n \nExist\u0103 \u015fi o categorie de filosofi care \u015ftiu s\u0103 trateze subiecte care nu au f\u0103cut parte din repertoriul medita\u0163iei filosofice. Eseul On Bullshit<\/em> a lui Harry Frankfurt este un exemplu sugestiv. Harry Frankfurt ofer\u0103 un subiect pe care nu-l reg\u0103se\u015fti nici \u00een Platon, nici la Kant, nici la Nietzsche. \u00cen On Bullshit,<\/em> Frankfurt distileaz\u0103 o tradi\u0163ie filosofic\u0103 \u00een c\u00e2teva mii de cuvinte. Dup\u0103 el \u00eentreaga istorie a filosofiei nu este dec\u00e2t o lupt\u0103 permanent\u0103 cu pro\u015ftii \u015fi prostia. Socrate, de exemplu, avea un nas fin \u00een a detecta prostia \u015fi suficient\u0103 r\u0103bdare pentru a o dezv\u0103lui. El era necru\u0163\u0103tor cu pro\u015ftii care se prezentau ca autorit\u0103\u0163i \u00een cunoa\u015ftere. Potrivit mitului, Socrate a acceptat s\u0103 fie declarat de Oracolul din Delfi c\u0103 ar fi cel mai \u00een\u0163elept dintre oameni numai dup\u0103 ce \u015fi-a dat seama c\u0103 \u00een\u0163elepciunea lui consta \u00een aprecierea profund\u0103 a ignoran\u0163ei sale.<\/p>\n \nCum g\u00e2nde\u015fte filosoful <\/strong><\/p>\n \n\u00cen filosofie po\u0163i s\u0103 te situezi pe orice pozi\u0163ie, oric\u00e2t de scandaloas\u0103 ar fi, at\u00e2t timp c\u00e2t po\u0163i s\u0103 \u0163i-o sus\u0163ii cu un argument bun. \u00cen On The Plurality of Worlds<\/em>, David Lewis \u015fi-a ap\u0103rat scandalos de str\u0103lucit pozi\u0163ia sa conform c\u0103rei aceast\u0103 lume este doar una dintr-o infinitatea de lumi. De asemenea, \u00een contradic\u0163ie cu bun sim\u0163, Paul Churchland \u015fi-a argumentat abil \u015focanta teza conform c\u0103reia convingerile sau dorin\u0163e noastre nu exist\u0103, ci sunt doar simple iluzii.<\/p>\n \nEste destul de greu s\u0103 g\u0103se\u015fti un argument bun. Ai nevoie de mult\u0103 practic\u0103 pentru a deveni calificat \u00een sus\u0163inerea premiselor \u015fi pentru a urma pa\u015fii necesari pentru construirea unui argument p\u00e2n\u0103 la final. A te familiariza cu argumentele marilor filosofi din trecut este o modalitate excelent\u0103 de a ob\u0163ine practica necesar\u0103.<\/p>\n \nAtitudinea filosofului<\/strong><\/p>\n \nFilosofii trebuie s\u0103 fie capabil s\u0103-\u015fi exprime g\u00e2ndurile \u00een maniere multiple, \u00een special \u00een form\u0103 scris\u0103. Cuvintele scrise pot fi revizuite mai u\u015for \u015fi mai bine dec\u00e2t cele exprimate verbal \u00een timpul unei conversa\u0163ii. Este important s\u0103-\u0163i expui \u00een permanen\u0163\u0103 public propria filosofie. Platon \u015fi-a petrecut toat\u0103 via\u0163a lui f\u0103c\u00e2nd-o. Argumentele – deriva\u0163ii ra\u0163ionale ale concluziilor din premise – sunt esen\u0163iale pentru filosofie. Dar argumentele \u00eentr-un alt sens \u2013 ca schimb viguros de idei, fie verbal sau \u00een scris – sunt foarte frecvente \u00een filosofie. Schimbul viguros este esen\u0163ial pentru ob\u0163inerea adev\u0103rului. Cei care sunt timizi \u00een fa\u0163a adev\u0103rului tind s\u0103 fie timizi mai departe \u015fi \u00een argumentare. Exist\u0103 \u015fanse s\u0103 fii acuzat c\u0103 e\u015fti agresiv, dar aceast\u0103 acuz\u0103 vine din partea celor care sunt ner\u0103bd\u0103tori s\u0103 evite examinarea public\u0103 a convingerilor intense. Deci, un filosof trebuie s\u0103 fie preg\u0103tit pentru atacuri \u015fi acuze grele. Aceasta nu-l va ucide pe filosof \u015fi poate s\u0103-l ajute s\u0103-\u015fi dezvolte capacitatea de a \u00een\u0163elege.<\/p>\n \nUnde locuie\u015fte filosoful \u015fi cine \u00eel angajeaz\u0103<\/strong><\/p>\n \nColegiile \u015fi universit\u0103\u0163ile sunt cei mai mari angajatori de filosofi. \u00cen Statele Unite sunt angaja\u0163i cei mai mul\u0163i filosofi profesioni\u015fti, aproximativ 15500, cu un salariu mediu de 66.000 dolari pe an. Cei mai mul\u0163i filosofi locuiesc \u00een ora\u015fe, \u00een preajma colegiilor sau \u00een zone metropolitane mari, cu toate c\u0103 un filosof poate s\u0103-\u015fi practice disciplina oriunde. Unii dintre filosofii cunoscu\u0163i, cum ar fi Henry David Thoreau, practicau filosofia \u00een p\u0103dure, \u00eentr-un mod solitar.<\/p>\n \nIluminarea filosofului<\/strong><\/p>\n \nMarele filosof american Jerry Fodor, c\u0103ruia \u00eei place s\u0103 glumeasc\u0103 despre orice, a fost o dat\u0103 acuzat c\u0103 nu ia \u00een serios filosofia. El a r\u0103spuns c\u0103 ia \u00een serios filosofia, doar c\u0103 nu se poate lua pe sine \u00een serios. Exact, asta \u00eenseamn\u0103 iluminarea filosofului.<\/p>\n \nSubiectele preferate ale filosofului: via\u0163\u0103 \u015fi moarte <\/strong><\/p>\n \nFilosofia ar fi de-a dreptul inutil\u0103 dac\u0103 nu ne-ar ajuta s\u0103 tr\u0103im conform valorilor noastre \u015fi s\u0103 privim moartea f\u0103r\u0103 fric\u0103. Diogene, Socrate \u015fi Voltaire au refuzat s\u0103-\u015fi compromit\u0103 valorile. Se spune c\u0103 Alexandru cel Mare, be\u0163iv, uciga\u015f \u015fi \u00eensetat de r\u0103zboaie s-a oferit, m\u0103rinimos, s\u0103-i fac\u0103 o favoare lui Diogene Cinicul. Diogene, care era la plaj\u0103 \u00een momentul respectiv, i-a replicat: \u201eV-a\u015f ruga s\u0103 nu-mi sta\u0163i \u00een soare.\u201d<\/p>\n \nMul\u0163i filosofi au murit f\u0103r\u0103 fric\u0103. Paradigma antic\u0103 a fost instaurat\u0103 de Socrate, care a b\u0103ut calm cucut\u0103 dup\u0103 o sear\u0103 de conversa\u0163ie filosofic\u0103. \u00cen timpurile moderne, paradigma a instituit-o David Hume care a stat calm \u00een fa\u0163a mor\u0163ii \u015fi \u015fi-a f\u0103cut de ru\u015fine detractorii ecleziastici. Filosofia d\u0103 \u00een practic\u0103 o rigiditate special\u0103 coloanei vertebrale, cel pu\u0163in unora dintre filosofi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Daniel Sur Cred c\u0103 toat\u0103 lumea \u015ftie ce este filosofia \u015fi cu ce se ocup\u0103. \u015etim cu to\u0163ii c\u0103 filosofia este o disciplina autonom\u0103 a culturii av\u00e2nd ca obiect cunoa\u015fterea formelor \u015fi proceselor g\u00e2ndirii. C\u0103 este o modalitate de g\u00e2ndire \u015fi investigare, format\u0103 dintr-un ansamblu de no\u0163iuni \u015fi idei, care tinde s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[704,27],"tags":[16,1151,1117],"class_list":["post-6627","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-29-30","category-filosofie","tag-daniel-sur","tag-egophobia-29-30","tag-filosofie"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1IT","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6627","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6627"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6627\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6628,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6627\/revisions\/6628"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6627"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6627"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6627"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}