{"id":6806,"date":"2011-05-16T19:46:31","date_gmt":"2011-05-16T17:46:31","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=6806"},"modified":"2011-06-19T00:38:17","modified_gmt":"2011-06-18T22:38:17","slug":"frumosul-evenimential-ca-valoare-scop-pentru-starea-de-bine-a-omului-contemporan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=6806","title":{"rendered":"Frumosul evenimen\u0163ial, ca valoare-scop pentru starea-de-bine<\/em> a omului contemporan"},"content":{"rendered":"

de Ioana Baciu<\/p>\n

\nRezumat:<\/strong> \u00cen aceast\u0103 lucrare, voi urm\u0103ri descrierea valorii-scop numit\u0103 \u201cfrumosul evenimen\u0163ial\u201d. Considerat ca fiind o crea\u0163ie de ordin cultural, frumosul evenimen\u0163ial satisface aspira\u0163iile spirituale, culturale \u015fi artistice ale celor care, prin crea\u0163ia lor, \u00eel produc. Abordarea frumosului evenimen\u0163ial ca valoare-scop presupune admiterea faptului c\u0103, prin evenimentele care devin \u201cfrumoase\u201d \u015fi produc starea-de-bine a celor implica\u0163i, cap\u0103t\u0103 statut de motiv ac\u0163ional. Astfel conceput, frumosul evenimen\u0163ial se constituie \u00een raportul dintre o crea\u0163ie cultural\u0103 \/ un comportament, \u015fi un subiect care apreciaz\u0103. Aprecierea rezultat\u0103 din acest raport reprezint\u0103, \u00een fapt, acordarea termenului de \u201cfrumos\u201d unui eveniment. Acesta, la r\u00e2ndul s\u0103u, cap\u0103t\u0103 aspectul de \u201cfrumos\u201d \u00een momentul \u00een care poate produce o transformare \u201c\u00een bine\u201d a subiectului axiologic, care este unul \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 discearn\u0103 dac\u0103 un eveniment dob\u00e2nde\u015fte o valoare particular\u0103 sau universal\u0103.
\n
\nCuvinte cheie:<\/strong> frumos evenimen\u0163ial, valoare-scop, stare-de-bine, apreciere axiologic\u0103, subiect axiologic, obiect axiologic<\/p>\n

\nI. <\/em><\/strong>Obiect \u015fi subiect axiologic<\/em><\/p>\n

\nOrice om tr\u0103ie\u015fte \u00een lumea valorilor. Astfel, orice om valorizeaz<\/em>\u0103<\/em> cre\u00e2nd, \u201cvalorizeaz\u0103 ceea ce este de valorizat \u015fi tot ceea ce este cuprins \u00een sfera aprecierilor sale, este ori valoare pozitiv\u0103, ori valoare negativ\u0103\u201d[1]<\/a>. Astfel, a valoriza apare ca \u015fi expresie a atitudinii omului, fiind o reac\u0163ie selectiv-complex\u0103. Vorbind despre valorizare, Nietzsche va considera valoarea ca fiind acea apreciere<\/em> pe care omul \u015fi-o atribuie sie\u015fi \u015fi bunurilor. \u00cen acela\u015fi timp, aceast\u0103 apreciere se face prin prisma altor valori, ca \u201cpuncte de vedere\u201d, prin care a \u201csubminat adev\u0103rul\u201d.<\/p>\n

\nDespre valorizare, trebuie re\u0163inut c\u0103[2]<\/a> :<\/p>\n

a. e un act de recunoa\u015ftere,<\/p>\n

b. prin care se afirm\u0103 o rela\u0163ie axiologic\u0103;<\/p>\n

c. implic\u0103 o izolare a persoanei, o selec\u0163ie.<\/p>\n

\nValorizarea are loc \u00een virtutea unor alte valori ale subiectului valorizator, care sunt luate drept criterii.<\/p>\n

\nOmul este o fiin\u0163\u0103 cardinalizat\u0103 \u015fi cardinalizant\u0103. Acest lucru implic\u0103 interiorizarea lumii exterioare <\/em>, prin care valoarea devine un rezultat \u201cal a\u015fez\u0103rii subiectului uman \u00eentr-un anume unghi axiologic\u201d[3]<\/a>. Astfel, implicare omului \u00een lumea exterioar\u0103, umanizarea sa \u015fi apropierea acesteia de sine, sco\u0163\u00e2nd-o din nonexisten\u0163\u0103, devine defini\u0163ia valorii<\/em>. Toate acestea, \u00eens\u0103, implic\u0103 \u015fi un anume discern\u0103m\u00e2nt valoric, caracterizat prin [4]<\/a>:<\/p>\n

\na. actul (procesul de valorizare). Valorizarea va \u00eensemna creare de valori, dar \u015fi recunoa\u015fterea unor valori create. \u00cen acela\u015fi timp, valorizarea mai \u00eenseamn\u0103 procesul prin care identific\u0103m \u015fi descifr\u0103m raportul dintre obiectul axiologic (purt\u0103tor de valoare) \u015fi subiectul axiologic (cel care confer\u0103 valoare). \u00cens\u0103 trebuie men\u0163ionat faptul c\u0103 recunoa\u015fterea unei valori este exercitat\u0103 de un subiect apt pentru aceasta. Cu toate astea, \u201corice valoare nu e o valoare pentru to\u0163i oamenii \u015fi nici pentru toate vremurile \u015fi spa\u0163iile culturale\u201d. Ca o concluzie, \u00eens\u0103, valorizarea implic\u0103 o dubl\u0103 mi\u015fcare: \u201cuna de instituire de valoare, efectuat\u0103 de c\u0103tre o subiectivitate creatoare, \u015fi alta de \u201cdezv\u0103luire\u201d a acelei valori, echivalent\u0103 cu recunoa\u015fterea\u201d[5]<\/a> .<\/p>\n

\nb. definirea valorii propriu-zise. Implic\u0103, la r\u00e2ndul ei, dou\u0103 aspecte: cel al actului de valorizare, de na\u015ftere a valorii, dar \u015fi procesul definirii valorii propriu-zise.<\/p>\n

\nc. problema judec\u0103\u0163ii de valoare. Ca o defini\u0163ie, putem aminti ceea ce afirm\u0103 Dumitru Pichiu, \u015fi anume: \u201creunirea actului de constatare a existen\u0163ei unei valori cu actul de valorizare, exprimat printr-o atitudine a subiectului fa\u0163\u0103 de obiect \u00een raport cu un ideal social\u201d[6]<\/a>. \u00cen acela\u015fi timp, subiectul axiologic va discerne \u00eentre valori \u015fi autovalori, \u201craport\u00e2nd produsele sau fenomenele cu semnifica\u0163iile lor axiologice la imperativele imanente ale progresului societ\u0103\u0163ii \u015fi ale personalit\u0103\u0163ii umane\u201d[7]<\/a> . Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 subiectul axiologic identific\u0103, adopt\u0103 o atitudine fa\u0163\u0103 de un obiect axiologic, av\u00e2nd, \u00eens\u0103, \u00een fa\u0163a lui, idealul social. Acest ideal e reprezentat de progresele pe care societatea uman\u0103 le face, pentru a-l atinge.<\/p>\n

 <\/p>\n

II. <\/strong>Valorile estetice<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\nSchmoller va vorbi despre doi factori ce condi\u0163ioneaz\u0103 valoarea[8]<\/a>: a) dispozi\u0163ia individual\u0103 \u015fi b) atmosfera social\u0103.\u00a0 Astfel, \u00een constituirea valorii apare factorul social. Acest lucru, putem afirma, datorit\u0103 faptului c\u0103 ceea ce este acceptat ca fiind \u201ebun\u201d, pentru mediul social, cap\u0103t\u0103 \u015fi valoare. Lucrul d\u0103un\u0103tor mediului social, cu valoare \u201enegativ\u0103\u201d, prime\u015fte atributul de \u201enon-valoare\u201d. Unii g\u00e2nditori vor face o deosebire \u00eentre cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi valoare. Printre ace\u015ftia, a. Meinong va afirma c\u0103 o condi\u0163ie a valorii este sentimentul \u201eprin care subiectul ia o atitudine fa\u0163\u0103 de existen\u0163a sau non-existen\u0163a unor obiecte\u201d[9]<\/a>. Astfel, valoarea va fi legat\u0103 de un obiect, acest lucru \u00eensemn\u00e2nd faptul c\u0103 \u00eentre obiectele exterioare \u015fi subiectul sensibil exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 cauzal\u0103: lucrurile produc \u00een noi sentimente. Aceste sentimente aplicate valorilor obiectelor vor exista \u00een noi ca \u015fi sentimente ae judec\u0103\u0163ii, afirm\u0103 Meinong.<\/p>\n

\nValoarea estetic\u0103 este inepuizabil\u0103, fiind, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi autotelic\u0103<\/em> (se prezint\u0103 singur\u0103). De asemenea, implic\u0103 umanul, cer\u00e2nd a fi decodificat\u0103. Propune modele de comportament dezirabile, acest lucru duc\u00e2nd la atingerea st\u0103rii-de-bine.<\/p>\n

\nCa o defini\u0163ie, putem afirma faptul c\u0103 aceste valori sunt \u201c\u00eensu\u015firi ale crea\u0163iilor concrete sau abstracte ale oamenilor, care r\u0103spund nevoii umane de frumos\u201d[10]<\/a>. Ca \u015fi valoare estetic\u0103, frumosul reprezint\u0103 echilibru, armonie, m\u0103sur\u0103, este binele care \u015fi place, fiind capacitatea de a expune tr\u0103s\u0103turi de profunzime tot mai ad\u00e2nci. Ca un \u201cderivat\u201d al frumosului, frumosul evenimen\u0163ial, despre care voi vorbi mai t\u00e2rziu, se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria acelor obiecte extraestetice \u201casupra c\u0103rora se proiecteaz\u0103 atitudinea noastr\u0103 de valorizare estetic\u0103, evaluare a frumosului dup\u0103 anumite criterii ce ne apar\u0163in\u201d[11]<\/a> . Astfel, valorile servesc ca \u015fi: a. criterii evaluative \u00een rela\u0163iile interpersonale socio-afective \u015fi b. criterii pentru felul \u00een care eul propriu se prezint\u0103 \u00een via\u0163a cotidian\u0103. Astfel, valorile influen\u0163eaz\u0103 \u015fi perceperea situa\u0163iei, rezult\u00e2nd strategii subiective referitoare la situa\u0163ie \u015fi consecin\u0163ele actelor de conduit\u0103. Putem afirma faptul c\u0103 valorile estetice pot fi percepute \u00een momentul \u00een care privitorul contempl\u0103 dezinteresat obiectul estetic<\/p>\n

III.\u00a0\u00a0 Frumosul evenimen\u0163ial: descriere \u015fi implica\u0163ii sociale<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\nPentru a percepe un eveniment ca fiind frumos, e nevoie de<\/p>\n

1. o anumita atitudine \u00een ceea ce priveste<\/p>\n

2.semnificarea acestuia sau \u00een ceea ce priveste<\/p>\n

3. interiorizarea si<\/p>\n

4. simbolizarea acestuia.<\/p>\n

Frumosul evenimential se refera la<\/p>\n

a. descrierea evenimentelor,<\/p>\n

b. acestea purt\u00e2nd caracterul de \u201cfrumos\u201d sau \u201creusit\u201d;<\/p>\n

c. frumosul evenimential confera privitorului\/spectatorului\/celui care participa\/consuma, la\/un eveniment\/produs cultural<\/p>\n

d. o \u201cstare de bine\u201d.<\/p>\n

\nCa si consecinta a frumosului evenimential, am putea aminti faptul ca spectatorul\/privitorul e capabil sa emita judecati de valoare cu privire la un anumit eveniment, sa-l evalueze, sa-l priveasca dintr-unpunct critic de vedere.<\/p>\n

\nFrumosul evenimential se poate transpune \u00een anumite opere de arta: surprinderea unei anumite scene de teatru \u00eentr-un tablou, sau transpunerea, sub forma de piesa de teatru, a unei situatii cotidiene.\u00cen primul caz, o scena banala apare frumoasa datorita reprezentarii scenice. \u00cen cel de-al doilea caz, observam o reprezentare frumoasa a unei scene cotidiene, ilustr\u00e2nd \u00eensa frumosul evenimential, asa cum e perceput de actori.<\/p>\n

\n\u00cen momentul \u00een care o persoan\u0103 apreciaz\u0103 un eveniment ca fiind frumos, apare inevitabil \u015fi sentimntul, acesta din urm\u0103 fiind \u201eacea facultate prin care noi pareciem impresiile exterioare\u201d[12]<\/a>. Pentru a simboliza un evenment, a-i atribui o anmit\u0103 valoare \u015fi pentru a-i aprecia implica\u0163iile culturale, estetice, etc., fiecare persoan\u0103 recurge la senza\u0163ie <\/em>(impresiile pe care evenimentele le produc spectatorilor), g\u00e2ndire<\/em> (pentru a emite judec\u0103\u0163ile de valoare), sim\u0163ire<\/em> (sau sentimente; pentru a interioriza evenimentele \u015fi ceea ce reprezint\u0103 acestea pentru ei) \u015fi voin\u0163a<\/em> (e cea care \u00eel motiveaz\u0103 pe \u201econsumatorul\u201d de evenimente de a formula impresii, judec\u0103\u0163i, aprecieri). \u00cen momentul \u00een care apreciem un eveniment ca fiind \u201efrumos\u201d, ne baz\u0103m pe anumite sentimente de pl\u0103cere sau nepl\u0103cere, aprobare sau dezaprobare.<\/p>\n

\nFolosind clasificarea propus\u0103 de Petre Andrei, cea a valorilor, putem trasa anumite coordonate ale valorii-scop a Frumosului evenimen\u0163ial[13]<\/a>:<\/p>\n

\na.\u00a0\u00a0 dup\u0103 valabilitate<\/em>, Frumosul evenimen\u0163ial va fi o valoare subiectiv\u0103;<\/p>\n

\nb. <\/em>dup\u0103 calitate,<\/em> va fi o valoare pozitiv\u0103;<\/p>\n

\nc. <\/em>dup\u0103 subiect<\/em>, va fi o valoare autopatic\u0103 (subiectul este individul, cel care produce evenimentul);<\/p>\n

\nd. <\/em>dup\u0103 motivele care determin\u0103 valorile<\/em>, Frumosul evenimen\u0163ial se va \u00eencadra \u00een categoria valorilor accidentale-tranzitorii. Acest lucru, deoarece frumuse\u0163ea unui eveniment nu poate fi perceput\u0103 \u00eentotdeauna sau poate fi privit\u0103 conjectural, ca o non-valoare.<\/p>\n

\ne. <\/em>dup\u0103 obiectul<\/em> valorilor, Frumosul evenimen\u0163ial va fi o valoare estetic\u0103;<\/p>\n

\nf. <\/em>un criteriu al grup\u0103rii valorilor va fi cel al facult\u0103\u0163i psihice din care rezult\u0103 valorile. \u00cen aceast\u0103 categorie vom avea valori sensibile (rezultate din senza\u0163ii), valori sentimentale (rezultate din sentimente) \u015fi valori cognitive (rezultate din inteligen\u0163\u0103). Dat fiind faptul c\u0103 frumosul evenimen\u0163ial e o valoare-scop, perceput\u0103 cu ajutorul interioriz\u0103rii impresiilor produse de un eveniment, vom spune c\u0103 va avea toate cele trei caracteristici. Astfel, va fi o valoare sensibil\u0103, sentimental\u0103 \u015fi cognitiv\u0103.<\/p>\n

\ng. <\/em>dup\u0103 sfera de aplicare, frumosul evenimen\u0163ial este o valoare social\u0103 (un eveniment se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentre minimum patru persoane, deci implic\u0103 existen\u0163a unui grup), dar \u015fi ideal\u0103 (valoarea-scop a frumosului evenimen\u0163ial este orientat\u0103 c\u0103tre producerea st\u0103rii-de-bine, o stare ideal\u0103 a omului contemporan).<\/p>\n

\n\u00cens\u0103, de\u015fi exist\u0103 ca propunere aceast\u0103 clasificare a valorilor, nu putem afirma faptul c\u0103 valoarea se rezum\u0103 la mediul empiric sau la obiectele care sunt purt\u0103toarele acesteia. Valorile \u00eentemeiate pe perceperea indivizilor ar fi, de asemenea, foarte relative, deoarece acestea ar depinde de constitu\u0163ia psihic\u0103 a indivizilor. A\u015fadar, modul psihologist de a considera valoarea ca fiind bazat\u0103 pe sentimente, senza\u0163ii ori percep\u0163ii ar avea ca \u015fi consecin\u0163\u0103 atribuirea valorii careacterului de \u201efenomen\u201d cu o form\u0103 \u015fi un con\u0163inut determinat.<\/p>\n

\nPetre Andrei va afirma faptul c\u0103, dac\u0103, psihologia valorii ne ajut\u0103 pentru a explica fenomenul tr\u0103it al valorii, logica valorii va fi, \u00een schimb, \u201eadev\u0103ratul \u015fi singurul punct just de \u00eentemeiere a\u00a0 valorii\u201d[14]<\/a>. De asemenea, putem afirma faptul c\u0103 frumsoul evenimen\u0163ial apare ca reflectare a idealului social<\/em>, despre care Petre Andrei amintea faptul c\u0103 e o \u201efor\u0163\u0103 colectiv\u0103, o valoarea colectiv\u0103\u201d. Astfel, observ\u0103m existen\u0163a unei valori spre care tindem, o valoare total\u0103 cultural\u0103. Prin ac\u0163iunea sa, omul se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre realizarea uno valori. Iar orice ac\u0163iune se sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin concretizarea valorii sub form\u0103 de scop. \u00cen acest sens afirm faptul c\u0103 frumosul evenimen\u015fial e valaore-scop: evenimentul care se desf\u0103\u015foar\u0103 sub imboldul unei for\u0163e creative \u015fi colective, sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a reda frumosul evenimen\u0163ial. Din nefericire, \u00eens\u0103, nu to\u0163i spectatorii\u00a0 percep frumosul evenimen\u0163ial ca pe un scop<\/em>, ci adesea aceast\u0103 valoare e perceput\u0103 de organizatori\/ public\/ participan\u0163i ca fiind un motiv.<\/em> Deosebirea dintre scop \u015fi motiv e realizat\u0103 de Petre Andrei[15]<\/a>: motivul<\/em> reprezint\u0103 simpl\u0103 reprezentare, dar scopul<\/em> este realizarea anticipat\u0103 a reprezent\u0103rii. Un eveniment cultural care poate fi inclus \u00een prima categorie este Festivalul \u201eGeorge Enescu\u201d, un festival care are drept motiv reprezentarea frumosului, dar \u015fi a frumosului evenimen\u015fial, se supune unor canoane, parte \u015fi datorit\u0103 faptului c\u0103 este, de fapt, festival-concurs. \u00cen cea de-a doua categorie, includ festivalul Woodstock, din anii \u201960. Organizatorii nuau avut vreun motiv de a crea un festival de dragul frumosului evenimen\u0163ial, de\u015fi, \u00een parte, s-a avut \u00een vedere acest lucru (pe afi\u015ful evenimentului putem citi: \u201etrei zile de muzic\u0103 \u015fi pace\u201d). \u00cens\u0103, f\u0103r\u0103 voia lor, scopul de a crea un eveniment-simbol, a fost atins.<\/p>\n

 <\/p>\n

\nIV. Frumosul evenimen\u0163ial \u015fi starea-de-bine<\/em><\/p>\n

\nPentru a atinge acea stare-de-bine<\/em>, e necesar ca omul s\u0103 devin\u0103 con\u015ftient de faptul c\u0103 via\u0163a sa constituie temelia valoriz\u0103rii sale. \u00cens\u0103, pentru a avea valoare, via\u0163a trebuie s\u0103 fie valorizat\u0103, adic\u0103 umplut\u0103 de sens. Acest sens este dat de om vie\u0163ii sale prin activitatea sa. Aici intervine conceptul de stare-de-bine<\/em>, adic\u0103 momentul \u00een care con\u015ftientiz\u0103m faptul c\u0103 via\u0163a are o orientare valoric\u0103 ce trebuie sesizat\u0103, urmat\u0103, valorificat\u0103. Cum spunea \u015fi Kotarbinski, “cine caut\u0103 sensul vie\u0163ii, este preocupat ca ac\u0163iunile lui s\u0103 nu se epuizeze \u00een ac\u0163iuni f\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103, ci s\u0103 se poat\u0103 legitima prin adecvarea la un fel demn de a i se sacrifica eforturile cele mai intense”[16]<\/a>.<\/p>\n

\nAstfel, eforturile \u015fi ac\u0163iunile celor care vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 “demn” (sau s\u0103 includ\u0103 valoarea frumosului \u00een via\u0163a cotidian\u0103, urm\u00e2ndu-i legile) sunt orientate c\u0103tre un anume scop: cel al g\u0103sirii sensului vie\u0163ii. Iar acest sens al vie\u0163ii este dat de stare-de-bine<\/em>, adic\u0103 acel mod demn \u00een care ne tr\u0103im vie\u0163ile. Adic\u0103: a tr\u0103i \u00eentr-un mod demn calitatea de fiin\u0163\u0103 uman\u0103.<\/p>\n

\nFrumosul evenimen\u0163ial reprezint\u0103 o stare a unei anumite perioade de timp, irepetabil\u0103 \u015fi imposibil de copiat sau modificat. Frumuse\u0163ea unui eveniment nu const\u0103 \u00een exerci\u0163iu sau \u00een repetarea unor secven\u0163e ac\u0163ionale sau atitudinale, ci \u00een spontaneitate, \u00een modul \u00een care participan\u0163ii la un eveniment \u00een\u0163eleg s\u0103 \u00eel “joace”, dar nu \u00een sensul unui joc ale c\u0103rui reguli s\u0103 \u00eei joace, ci \u00een sensul constituirii unor reguli spontane, dar \u015fi a unui joc spontan. Lu\u00e2nd ca exemplu un eveniment cultural-artistic care, prin modul de desf\u0103\u015furare \u015fi prin feed-back-ul produs celor care l-au tr\u0103it, vom putea \u00een\u0163elege mai bine ceea ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, frumosul evenimen\u0163ial<\/em>. Voi aduce \u00een discu\u0163ie un eveniment artistic, festivalul Woodstock, care ar fi r\u0103mas un fenomen obscur f\u0103r\u0103 frenezia care i-a cuprins pe participan\u0163i. Aceast\u0103 “frenezie” e interesant de observat. Ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat prin filmul care a ecranizat acest eveniment, prin discu\u0163iile critice \u015fi prin moda care a fost lansat\u0103 de participan\u0163ii la acel eveniment.<\/p>\n

\nSensul \u015fi semnifica\u0163iile activit\u0103\u0163ilor creatoare, dar \u015fi al proiectelor umane, este dat de coordonatele condi\u0163iei umane, adic\u0103 de valori. Acestea ofer\u0103 criterii de ordonare \u015fi ierarhizare a \u0163elurilor, dar \u015fi a raporturilor dintre scopuri \u015fi mijloacele atingerii lor. Arta \u00a0avangardist\u0103, \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een spa\u0163iul public, \u015fi aflat\u0103 \u00een conjunc\u0163ie cu activismul artistic, produce o re-g\u00e2ndire a modului \u00een care ne putem raporta, putem ac\u0163iona \u00een fa\u0163a spa\u0163iului artistic. Acest lucru deoarece frumosul evenimen\u0163ial se petrece \u00een spa\u0163iul public, spa\u0163iul \u00een care participan\u0163ii pot emite judec\u0103\u0163i de gust, judec\u0103\u0163i de valoare, judec\u0103\u0163i estetice. Referitor la aceast\u0103 modalitate de “participare” estetic\u0103 \u015fi axiologic\u0103, putem aminti \u015fi o viziune ce \u0163ine de domeniul arhitecturii, apar\u0163in\u00e2ndu-i lui Charles Jencks, pentru care postmodernismul reprezint\u0103 “un eclectism radical, sau o codificare multipl\u0103”. Aceasta afirma\u0163ie relev\u0103 importan\u0163a pe care Jencks o acord\u0103 unui “design participativ” ce include problema locuitorilor, a reziden\u0163ilor. Astfel, se simte nevoia, afirm\u0103 Jencks, a unui respect fa\u0163\u0103 de coduri \u015fi gusturi, din partea designer-ului, gusturi care nu-i apar\u0163in neap\u0103rat acestuia din urm\u0103. \u00cen fond, aceasta este esen\u0163a \u015fi mediul \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 “noua avangard\u0103”: arta “comunitar\u0103” a spa\u0163iului public, care poate fi atins\u0103, alterat\u0103 sau chiar abuzat\u0103 (dar \u015fi deconstruit\u0103) de altcineva \u00eenafar\u0103 de artist.<\/p>\n

\nR. G. Collingwood distinge \u00eentre “a g\u00e2ndi” \u015fi “a sim\u0163i”[17]<\/a>. Obiectele primei ctegorii constituie g\u00e2ndurile, \u00een timp ce \u00een cdrul celei de-a doua categorii observ\u0103m “sensa”, nume pe cre Collingwoodle acord\u0103 datelor primite de la sim\u0163uri: miros, v\u0103z, etc. G\u00e2ndurile (su opiniile) pot fi flse, justificate sau nu, pe c\u00e2nd sensa <\/em>pot fi considerte rele sau non-reale, dev\u0103rte sau false (ca \u00een cazul halucina\u0163iilor), dar aceste nefiind clit\u0103\u0163i intrinseci ale sensa<\/em>. Ca o tr\u0103s\u0103tur\u0103 relevant\u0103 a teoriei expresiei imaginative despre care vorbe\u015fte Collingwood <\/em>putem aminti faptul c\u0103 are o “\u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 “emo\u0163ional\u0103, o “\u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103” cre implic\u0103 o dispozi\u0163ie pentru a experimenta un anumit lucru \u00eentr-un anume fel. De exemplu, fiecre culoare poart\u0103 cu sine un anumit mod de a fi experimentat\u0103, experien\u0163\u0103 pe care adul\u0163ii tind s\u0103 o sesizeze \u00eentr-un mod “sterilizat”.<\/p>\n

\nFacultatea aten\u0163iei con\u015ftiente genereaz\u0103 idei ce corespund acelor sensa, <\/em>idei ce urmeaz\u0103 a fi re\u0163inute. Sensa <\/em>singure – sau impresiile – nu sunt suficiente pentru con\u015ftiin\u0163\u0103. Mai e nevoie \u015fi de imagina\u0163ie: o persoan\u0103 care vede, dar nu poate imagina, nu va vedea dec\u00e2t corpuri \u015fi culori dispuse \u00een diferite moduri. Astfel, a\u015fa cum \u015fi Kant va spune, imgina\u0163ia devine o func\u0163ie indispensabil\u0103 pentru a cunoa\u015fte lumea care ne \u00eenconjoar\u0103.<\/p>\n

\nBIBLIOGRAFIE:
\n1.\tD. Pichiu, C. Albu\u0163, Teoria valorii \u015fi elemente de praxiologie, Editura Gh. Asachi, Ia\u015fi, 1994
\n2.\tGh. Ceau\u015fu, Valoare \u015fi valorizare, \u00een Sinapsa, nr1\/2008
\n3.\t P. Andrei, Filosofia valorilor, Editura Polirom, Ia\u015fi, 1997
\n4.\t P. Ilu\u0163, Structurile axiologice din perspectiva psihosocial\u0103, Editura Didactic\u0103 \u015fi pedagogoc\u0103, Bucure\u015fti, 1995
\n5.\t N. R\u00e2mbu, Tirania valorilor, Editura Didactic\u0103 \u015fi pedagogoc\u0103, Bucure\u015fti, 2006<\/p>\n

\n
\nNote<\/p>\n
\n

[1]<\/a> Gh. Ceau\u015fu, Valoare \u015fi valorizare<\/em>, \u00een Sinapsa<\/em>, nr1\/2008<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Ibidem<\/em>,\u00a0 p. 81<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 82<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 84<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 97<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> D. Pichiu, \u00a0C. Albu\u0163,\u00a0 Teoria<\/em> valorii \u015fi elemente de praxiologie<\/em>, Editura Gh. Asachi, Ia\u015fi, 1994, p. 130.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> Ibidem, p. 132<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 32.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 33.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a>D.\u00a0 Pichiu,\u00a0 C Albu\u0163, op.cit<\/em>, p. 126.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a> Ibidem, p. 127.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/a> P. Andrei, Filosofia valorilor<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 1997, p. 31.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 47.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 51.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 107.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/a> T. Kotarbinski, Meditatii despre via\u0163a demna<\/em>\u0103 Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103, 1970, p. 42, apud D.\u00a0 Pichiu, op.cit<\/em>., p. 137.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/a> www.plato.stanford.edu\/archives\/spr2009\/entries\/collingwood+aesthetics\/, accesat 08.01.2011, articol \u00een Stanford Encyclopedia of Phylosophy, Center for the Study of Language and Information, Stanford University, Stanford, 2009, ISSN 1095-5054.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Ioana Baciu Rezumat: \u00cen aceast\u0103 lucrare, voi urm\u0103ri descrierea valorii-scop numit\u0103 \u201cfrumosul evenimen\u0163ial\u201d. Considerat ca fiind o crea\u0163ie de ordin cultural, frumosul evenimen\u0163ial satisface aspira\u0163iile spirituale, culturale \u015fi artistice ale celor care, prin crea\u0163ia lor, \u00eel produc. Abordarea frumosului evenimen\u0163ial ca valoare-scop presupune admiterea faptului c\u0103, prin evenimentele care devin \u201cfrumoase\u201d \u015fi produc starea-de-bine […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[731,27],"tags":[1152,1117,10],"class_list":["post-6806","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-31","category-filosofie","tag-egophobia-31","tag-filosofie","tag-ioana-baciu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1LM","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6806","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6806"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6806\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6912,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6806\/revisions\/6912"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6806"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6806"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6806"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}