{"id":682,"date":"2009-06-18T15:54:02","date_gmt":"2009-06-18T13:54:02","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/revista\/?p=682"},"modified":"2009-06-19T23:30:55","modified_gmt":"2009-06-19T21:30:55","slug":"who%e2%80%99s-afraid-of-darwin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=682","title":{"rendered":"Who\u2019s afraid of Darwin?"},"content":{"rendered":"

(pricinaşul de serviciu)<\/font><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

\nCu ocazia \u00eenceputului anului Darwin fusesem invitat s\u0103 scriu un articol despre Darwin din punct de vedere religios. Linia de g\u00e2ndire \u00een care sintagma de mai sus are sens e lesne recognoscibil\u0103 \u015fi admit, din capul locului, c\u0103 m\u0103 aflu \u00een pozi\u0163ie mai mult sau mai pu\u0163in polemic\u0103 \u00een raport cu aceasta. Nu neg \u015fi n-a\u015f putea nega, f\u0103r\u0103 a m\u0103 descalifica, realitatea unei importante cantit\u0103\u0163i de energie consumate \u00een ceea ce multor min\u0163i umane \u015fi celei a mele odat\u0103 cu acestea le\/ne\/\u00eemi pare o fals\u0103 disput\u0103. Cum nu neg c\u0103 simpla afirma\u0163ie \u00een sensul \u0103sta, f\u0103r\u0103 un e\u015fafodaj argumentativ, (ar) face un deserviciu \u00eens\u0103\u015fi credin\u0163ei (mele) \u00een falsitatea disputei. Cum redac\u0163ia publica\u0163iei digitale EgoPHobia <\/strong> mi-a acordat, ca de altfel tuturor colaboratorilor, libertatea natural\u0103 de a-mi alege subiectele cu asumarea inerent\u0103 a r\u0103spunderii personale asupra trat\u0103rii lor, nimic nu-mi pare mai potrivit pentru un articol agregat sub egida rubricii Pricina\u015ful de serviciu<\/em> scris \u00een a doua zi de pa\u015fte ortodox dec\u00e2t o dezvoltare a analizei rela\u0163iilor \u00eentre Darwin, opera sa \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi dumnezeire, pornind tocmai de la articolul publicat cu c\u00e2teva luni \u00een urm\u0103 \u00een respectiva revist\u0103, tot digital\u0103. Men\u0163ionez c\u0103, solicit\u00e2nd explicit opinia redactorului \u015fef asupra modului Domniei sale de interpretare a copyrightului, \u00een sensul de a defini eventuala mea libertate de a-mi republica articolul care-mi apar\u0163ine, \u015fi pe care nu-l cesionasem formal revistei cu pricina, am primit un r\u0103spuns diplomatic, ambiguu, cu fond negativ. A\u015fadar r\u0103spunderea inser\u0103rii articolului cu pricina \u00een cel de fa\u0163\u0103 \u00eemi apar\u0163ine integral. Iat\u0103-l ca atare. Textul va fi \u00eemp\u0103nat cu intarsii mai mult sau mai pu\u0163in la zi, pe baza lecturilor \u00een materie parcurse de mine de atunci. Doar anul Darwin avanseaz\u0103. <\/p>\n

Dumnezeu \u015fi Darwin, S. A.<\/strong><\/p>\n

Contraria non contradictoria, sed complementaria sunt<\/em>
\n[Niels Bohr]<\/p>\n

\nCe se poate spune despre Darwin dpdv \u201creligios\u201d? M-am obi\u015fnuit ca, \u00eenainte de a spune orice, s\u0103 precizez, pe c\u00e2t posibil, cadrul. E o deforma\u0163ie dac\u0103 nu strict atavic\u0103, cel pu\u0163in ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103. \u00cen loc de \u201ca este p\u201d, spun, \u00een general, \u201cdac\u0103 c atunci a este p\u201d. Evident, limbajul e matematic, iar c reprezinta condi\u0163iile \u00een care fac afirma\u0163ia \u201ca este p\u201d, sau \u201cobiectul a are proprietatea p\u201d. Condi\u0163iile sau cadrul. \u00cenainte de toate, nu \u015ftiu dac\u0103 sunt chiar un om \u201creligios\u201d. \u015etiu \u00eens\u0103 bine ca nu sunt ateu. \u015ei stiu la fel de bine c\u0103 \u00een c\u00e2mpul unor astfel de lucruri logica aristotelic\u0103 e un instrument imprecis \u015fi e nevoie cel pu\u0163in de logica nuan\u0163elor, \u00een care ceea ce nu este negru nu e neap\u0103rat alb. \u015etiu \u015fi de ce nu sunt ateu: deoarece apar\u0163in primei genera\u0163ii postbelice, crescut \u00een regimul colonial \u201cf\u0103r\u0103 neam \u015fi dumnezeu\u201d. S\u0103 se observe c\u0103 am evitat, asta e alt\u0103 nuan\u0163\u0103 relevant\u0103, majuscula. C\u0103ci cuv\u00e2ntul dumnezeu, scris cu majuscul\u0103, e receptat ca divinitate, iar eu \u00eel \u00een\u0163eleg ca un principiu ordonator. Ceea ce, \u00eentr-un fel, e mai mult. \u015ei, cu c\u00e2t sunt mai con\u015ftient de e\u015fecul educa\u0163iei \u201cateist-\u015ftiin\u0163ifice\u201d pe care regimul a \u00eencercat s-o inculce popula\u0163iei controlate – \u00eencep\u00e2nd cu binecuv\u00e2ntata mea genera\u0163ie – cu at\u00e2t sunt mai uimit, p\u00e2n\u0103 la perplexitate, c\u00e2nd v\u0103d resurec\u0163ia mentalit\u0103\u0163ii ce trebuia s\u0103 rezulte dintr-o astfel de educa\u0163ie la unele exemplare ale genera\u0163iei deja oarecum intermediare, care a copil\u0103rit \u00een anii descompunerii regimului comunist, dar a deschis ochii abia dup\u0103 \u201990. Uimirea scade oarecum, c\u00e2nd descop\u0103r o \u015fi mai stranie resurec\u0163ie a \u201cprocesului maimu\u0163elor\u201d \u00een plin\u0103 democra\u0163ie occidental\u0103, cu prec\u0103dere \u00een nucleul american al acesteia. Dar, ca s\u0103 se poat\u0103 \u00een\u0163elege limpede ce vreau s\u0103 spun, revin la schi\u0163a cadrului: mentalitatea religioas\u0103 (f\u0103r\u0103 ghilimele!) se exprim\u0103 pe un foarte larg spectru de nivele. La un cap\u0103t e primitivismul, la cel\u0103lalt dimensiunea spiritual\u0103. \u00centre ele, nenum\u0103rate nuan\u0163e. A\u015fa cum statistici serioase arat\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 \u0163\u0103ri cu economie liber\u0103 \u015fi \u0163\u0103ri cu economie de comand\u0103, ci toate \u0163\u0103rile au un grad m\u0103surabil de libertate economic\u0103, con\u015ftientizarea acestui spectru e o problem\u0103 de sociologia religiilor, disciplin\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 fundamentat\u0103 \u015fi recunoscut\u0103. Primitivismul se manifest\u0103 prioritar prin bigotism, corelabil cu gradul de educa\u0163ie. Latura spiritual\u0103 se manifest\u0103 fie \u00een plan mistic, fie \u00een plan ra\u0163ional. \u015ei aceste alternative sunt corelabile cu cele dou\u0103 arhetipuri cognitive, prin ra\u0163iune \u015fi prin revela\u0163ie. Istoria bisericilor apusene, catolic\u0103, ramuri protestante, anglican\u0103, e plin\u0103 de fluctua\u0163ii \u00een care unul sau altul dintre aceste aspecte domin\u0103. Ori, concep\u0163ia marxist-leninist\u0103 atee, \u00een care genera\u0163ia mea a crescut, oculta deliberat fluctua\u0163iile, lu\u00eend biserica la pre\u0163 redus \u015fi lipindu-i, \u00een numele luptei de clas\u0103<\/em>, eticheta infamant\u0103 de obscurantism. Religia este opium pentru popor, clameaz\u0103 senten\u0163ios Marx, despre care acum \u015ftim c\u0103 a tr\u0103it \u00eentr-o etap\u0103 a tinere\u0163ii \u00een promiscuitatea unor mi\u015fc\u0103ri sataniste. Aceea\u015fi concep\u0163ie reduc\u0163ionist\u0103 a for\u0163at antinomia artefactic\u0103 \u201creligie-\u015ftiin\u0163\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 a observa c\u0103-\u015fi contest\u0103 astfel propria op\u0163iune pentru dialectic\u0103. C\u0103ci, \u00een limitele \u015fi \u00een numele dialecticii, \u201ccontradic\u0163ia\u201d \u00eentre \u201c\u015ftiin\u0163\u0103\u201d \u015fi \u201creligie\u201d ar fi trebuit s\u0103 se poat\u0103 rezolva prin trecerea la o nou\u0103 calitate, care s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 ambii termeni ai contradic\u0163iei, dar care s\u0103 preia \u00een structur\u0103 c\u00e2te ceva din fiecare. Ergo, \u00een plan conceptual conflictul \u00eentre \u201c\u015ftiin\u0163\u0103\u201d \u015fi \u201creligie\u201d e fals.
\nPrimul intars apar\u0163ine domnului Nicolae Constangioar\u0103 din Bucure\u015fti \u015fi este extras dintr-un mesaj adresat revistei Dilema Veche \u015fi publicat de redac\u0163ia s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului cultural \u00een pagina a doua, rezervat\u0103 cititorilor: “\u00cen fond, \u015ftiin\u0163a, prin descoperirile ei, ne-a ar\u0103tat c\u00e2t de perfect\u0103 este lucrarea Domnului \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 pentru om s\u0103 cunoasc\u0103 descoperirile \u015ftiin\u0163ei. \u00cen felul acesta \u015ftiin\u0163a este \u00een slujba Bisericii, iar oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 s\u00eent ale\u015fii lui Dumnezeu, \u00eenzestra\u0163i cu o minte ascu\u0163it\u0103, capabil\u0103 s\u0103 ne dezv\u0103luie splendorile operei divine.” (Dilema veche, nr. 253, 18-22 decembrie 2008)
\nPasajul cere un scurt comentariu: ideea exprimat\u0103 este valabil\u0103 at\u00e2t din interiorul credin\u0163ei, autorul p\u0103r\u00e2nd a fi un credincios rezonabil, cu totul str\u0103in de bigotism \u015fi de misticism, dar r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103 \u015fi dintr-o perspectiv\u0103 mai larg\u0103, mai neangajat\u0103 fa\u0163\u0103 de latura institu\u0163ional\u0103 a credin\u0163ei, dar consecvent\u0103 esen\u0163ei acesteia, \u00een sensul aforismului lui Lucian Blaga (a crede e un talent). \u00cen fond nu am avea de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 d\u0103m cuv\u00e2ntului dumnezeu, din pasajul comentat, semnifica\u0163ia Legile naturii, pentru a r\u0103m\u00e2ne valabil. Meritul ideii, despre care nu putem deduce dac\u0103 autorul ei a fost \u00een \u00eentregime con\u015ftient, e c\u0103 este, cu o expresie matematic\u0103 folosit\u0103 aici ca metafor\u0103, un invariant la spectrul defini\u0163iilor nonmistice ale lui dumnezeu.
\n(sf\u00e2r\u015fitul primului intars)
\nCeea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een evolu\u0163ia (materialist dialectic\u0103!) at\u00e2t a bisericilor apusene, c\u00e2t \u015fi a \u015ftiin\u0163ei bazate pe m\u0103sur\u0103 \u015fi experiment, ambele institu\u0163ii av\u00e2nd fluctua\u0163ii proprii, n-au ap\u0103rut inerente perioade de conflict deschis. Exemplul clasic e for\u0163area abjur\u0103rii lui Galilei. Dar s\u0103 nu uit\u0103m cel pu\u0163in dou\u0103 am\u0103nunte relevante: Dac\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care atmosfera la Vatican era tulbure, un val obscurantist determin\u00e2ndu-l pe papa Urban VIII s\u0103 se retran\u015feze \u00eentr-o pozi\u0163ie rigid\u0103, acela\u015fi pap\u0103, prieten cu Galilei c\u00e2nd nu era dec\u00e2t cardinalul Maffeo Barberini, care-\u015fi \u00eencepuse pontificatul ca un vizionar deschis, \u00eel \u00eencurajase pe savant s\u0103 scrie celebrul tratat de mecanic\u0103 cereasc\u0103. Mai mult, unul din papii preceden\u0163i, Grigore XIII, realizase reforma calendarului, oper\u0103 de mare performan\u0163\u0103 astronomic\u0103. Echipa care rezolvase problema corec\u0163iei exacte, \u00een urma c\u0103reia dup\u0103 data de 4 octombrie 1582 urmase 15 octombrie fusese format\u0103 din membri ai colegiului iezuit, prob\u00e2nd prin asta competitivitatea matematicienilor iezui\u0163i fa\u0163\u0103 de cei din universit\u0103\u0163ile italiene, \u00eendeajuns de celebre \u00een epoc\u0103.
\n(ii) intars: nu numai rom\u00e2nii, recicla\u0163i \u00een ale politichiei p\u00e2n\u0103 sub genunchiul broa\u015ftei, voteaz\u0103 esen\u0163ialemte negativ. Am descifrat, cel pu\u0163in a\u015fa cred, \u00een mecanismul uluitoarei resurec\u0163ii a mentalit\u0103\u0163ii pe care o credeam revolut\u0103, ce vrea cu tot dinadinsul s\u0103 impun\u0103 iar\u0103\u015fi a\u015fa zisul conflict \u00eentre \u201c\u015ftiin\u0163\u0103\u201d \u015fi \u201creligie\u201d, c\u0103 actualii corifei nu sunt at\u00e2t suporterii \u201c\u015ftiin\u0163ei\u201d, de\u015fi unii dintre ace\u015ftia chiar lucreaz\u0103 \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 (far\u0103 ghilimele) \u015fi de\u015fi nu par a fi citit bat\u0103r eseul epistemologic al lui Henri Wald, c\u00e2t contestatarii \u201creligiei\u201d. E de remarcat \u00eencadrarea acestei mici b\u0103t\u0103lii \u00een noul r\u0103zboi ideologic dintre structurile dezvoltate din principiul a\u015fa numitei corectitudini politice (\u015fi invit cititorii s\u0103 vad\u0103 cum nume\u015fte Horia Patapievici acest fenomen \u00eentr-una din primele sale c\u0103r\u0163i) \u015fi reac\u0163ia ineluctabil\u0103, de natur\u0103 conservatoare. M-a\u015f fi a\u015fteptat ca preopinen\u0163ii s\u0103-mi argumenteze subtil c\u0103, la urma urmei, matematicile r\u0103m\u00e2n oarecum \u00een afara \u015ftiin\u0163ei, \u00een sensul acesteia de la Galilei cetire, deci opera papei Grigoere al XIII-lea n-ar fi, astfel, tocmai un exemplu de colucrare \u00eentre institu\u0163ia religioas\u0103 la e\u015falon superior \u015fi \u015ftiin\u0163a la zi, cu aproape jum\u0103tate de mileniu \u00een urm\u0103. Nici vorb\u0103 de a\u015fa ceva.
\nDar subiectul nostru este impactul operei \u015ftiin\u0163ifice a lui Charles Robert Darwin \u00een mediul religios. Sau \u00een mediul social, privit din perspectiv\u0103 religioas\u0103. Lunga introducere semnific\u0103, dincolo de conturarea necesar\u0103 a unui cadru coerent, nevoia de a nu face economie de discern\u0103m\u00e2nt c\u00e2nd abord\u0103m subiectul. Ponderea operei darwiniene \u00een cunoa\u015fterea uman\u0103 e dincolo de orice \u00eendoial\u0103. Am spus inten\u0163ionat uman\u0103, socotind cunoa\u015fterea \u015ftiin\u0163ific\u0103 unul din cele dou\u0103 nuclee \u015fi motoare ale cunoa\u015fterii umane, al\u0103turi de cunoa\u015fterea contemplativ\u0103, prin revela\u0163ie. Darwin este unul din cei mai importan\u0163i oameni pentru umanitate, nu doar pentru \u015ftiin\u0163\u0103. C\u0103 receptarea acestei opere \u00een epoca ei a fost asimetric\u0103, era inevitabil. C\u0103 a fost \u00een general mai bine primit\u0103 \u00een lumea \u015ftiin\u0163ei dec\u00e2t \u00een biseric\u0103 e incontestabil. Dar nimic n-ar fi mai p\u0103gubos dec\u00e2t o judecat\u0103 pripit\u0103, supeficial\u0103. \u00cenainte de a analiza structura impactului a ceea ce avea doar ulterior s\u0103 fie o teorie coerent\u0103 a evolu\u0163iei biologice, \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, s\u0103 amintim soarta oric\u0103rei nout\u0103\u0163i cognitive majore. Iner\u0163ia comunit\u0103\u0163ii umane e mare \u015fi prima reac\u0163ie \u00een fa\u0163a noului e de respingere. Nu am f\u0103cut o cercetare exhaustiv\u0103, dar \u00eemi pare improbabil ca lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 s\u0103 fi trecut instantaneu \u015fi \u00een bloc de partea concep\u0163iei darwiniste. C\u00e2t despre reac\u0163ia bisericii (f\u0103r\u0103 a diferen\u0163ia, pentru a nu lungi inutil articolul, \u00eentre componentele la rigoare greu conciliablie mutual, ale acesteia), nimic mai firesc dec\u00e2t s\u0103 fie contrariat\u0103. La prima vedere, imuabilitatea tabloului lumii vii primea o lovitur\u0103 major\u0103. Dac\u0103 speciile biologice evolueaz\u0103, lumea vie nu e imuabil\u0103. Cum se poate \u00eemp\u0103ca aceast\u0103 viermuial\u0103 cu postulatul cre\u015ftin al crea\u0163iei?
\n(iii) intars: \u00eel aduc la bar\u0103 pe profesorul de biologie Gicu Butoi, din aceea\u015fi pagin\u0103 a cititorilor (Dilema veche nr. 267, 1 aprilie 2009): \u201elucrarea lui Dumnezeu” \u015fi \u201eteoria lui Darwin”, chiar dac\u0103 nu se afl\u0103 \u00eentr-o simbioz\u0103 perfect\u0103, \u00een nici un caz nu se exclud, ci mai degrab\u0103 se completeaz\u0103. Fapt confirmat chiar de teza fundamental\u0103 a teoriei sintetice a evolu\u0163iei care lanseaz\u0103 principiul conform c\u0103ruia \u201eevolu\u0163ia este produsul \u00eent\u00eempl\u0103rii, de\u015fi nu se desf\u0103\u015foar\u0103 la \u00eent\u00eemplare; evolu\u0163ia nu este predeterminat\u0103, dar are un sens, o direc\u0163ie, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a fi dirijat\u0103”. No comment.
\nC\u0103 acest prag al cunoa\u015fterii a cerut, \u00een secolul exploziei \u015ftiin\u0163ifice, un timp pentru \u00eenvingerea unor iner\u0163ii mentale, e iar\u0103\u015fi logic. Dar oare biserica \u00eens\u0103\u015fi nu trecuse, deja, p\u00e2n\u0103 atunci, cel pu\u0163in dou\u0103 alte praguri majore? Ini\u0163iat\u0103 ca o sect\u0103 reformist\u0103 minor\u0103 a cultului mosaic, mi\u015fcarea cre\u015ftin\u0103 se agreg\u0103 de-a lungul c\u00e2torva secole cu prioritate \u00een plan moral, prelu\u00eend implicit concepte cristalizate de experien\u0163a milenar\u0103 a unor triburi de p\u0103stori. Latura gnoseologic\u0103 \u0163ine, p\u00e2n\u0103 cel pu\u0163in \u00een Evul mediu, de un amestec indicibil de contempla\u0163ie, ra\u0163ionament speculativ \u015fi dogmatism. Abia \u00een Evul mediu biserica preia \u015fi \u00ee\u015fi \u00eencorporeaz\u0103 tezaurul de cunoa\u015ftere al antichit\u0103\u0163ii elene, organizat\u0103 pe scheletul aristotelic. Concep\u0163ia despre Univers e cea ptolemeic\u0103, geocentric\u0103. O epoc\u0103 dominat\u0103 de fixism \u015fi de sterilitatea intelectual\u0103 a scolasticii. C\u0103reia \u00ee\u00ee dator\u0103m, totu\u015fi, dezvoltarea peste 14-15 veacuri, a exerci\u0163iului dialectic, a\u015fa de prezent \u00een occidentul european, unde se potrivea mentalului germanic, dar, vai, a\u015fa de absent \u00een r\u0103s\u0103ritul contemplativ \u015fi refractar silogisticii speculative. Rena\u015fterea extinde prin umanism cultul antichit\u0103\u0163ii. Dup\u0103 confrunt\u0103rile din secolele XV – XVI, Biserica sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a-\u015fi ajusta, \u00een timp, concep\u0163ia. Marea lovitur\u0103 \u00eens\u0103 n-o prime\u015fte de la Copernic \u015fi Galilei, personaje de prim plan, ci de la austerul \u015fi cucernicul Johannes Kepler. La vremea public\u0103rii Originii speciilor prin selec\u0163ie natural\u0103, modelul sistemului solar acceptat de biseric\u0103 e practic cel actual. Fixismul rezidual, demolat de ideea evolu\u0163iei, are nevoie de mai pu\u0163in timp pentru a se dizolva, \u00een inevitabilul proces de adaptare a Bisericii la realitate. Dar istoria \u00eens\u0103\u015fi se gr\u0103be\u015fte, curbele evolutive sunt exponen\u0163iale. Recunoa\u015fterea, de c\u0103tre Vatican, a teoriei evolu\u0163iei nu e numai un certificat de adecvare a Bisericii la contemporaneitate, ci \u015fi o datorie de onoare pl\u0103tit\u0103 unui titan al cunoa\u015fterii umane, cu nimic mai pu\u0163in important dec\u00e2t Aristotel, Arhimede, Galilei, Newton, Einstein \u015fi Hawking. Aceea\u015fi biseric\u0103 \u00ee\u015fi pl\u0103tise la fel o datorie similar\u0103 \u015fi fa\u0163\u0103 de Galilei.
\nRela\u0163ia istoric\u0103 \u00eentre Biseric\u0103 \u015fi cunoa\u015fterea \u015ftiin\u0163ific\u0103 nu e \u015fi nu putea fi una liniar\u0103. Dar rela\u0163ia lumii ca atare cu aceea\u015fi cunoa\u015ftre nu e, nici aceasta, liniar\u0103. \u015ei, mai important, rela\u0163ia istoric\u0103 a \u015ftiin\u0163ei cu ea \u00eens\u0103\u015fi a fost marcat\u0103 de defazaje. Altfel configurate, dar nu mai pu\u0163in manifeste. \u015ei care, pentru un observator cu sim\u0163ul (dialectic al) dinamicii, care e de natur\u0103 pur \u015ftiin\u0163ific\u0103, nu sunt \u015fi nu pot fi de mirare. Bun, Biserica a \u00eent\u00e2rziat cu aproape dou\u0103 secole recunoa\u015fterea concep\u0163iei lui Copernic, Cardinalul Barberini a fost silit de \u00eemprejur\u0103ri nepropice s\u0103-\u015fi asume oprobiul istoric al condamn\u0103rii lui Galilei la abjurare, dup\u0103 ce-l \u00eencurajase s\u0103 cerceteze mi\u015fcarea corpurilor cere\u015fti, chiar dup\u0103 ce ajunsese pap\u0103. Biserica a furnizat, cumva malgr\u00e9 soi, o baz\u0103 dogmatic\u0103 pentru o reac\u0163ie contestatar\u0103, de c\u0103tre un segment obscurantist, bigot, deci primitiv al societ\u0103\u0163ii, a descoperirii lui Darwin, contribuind indirect la deformarea grotesc\u0103 a esen\u0163ei descoperirii \u00eense\u015fi. Doar omul nu se trage din maimu\u0163\u0103, sunt doar specii \u00eenrudite \u015fi separate prin evolu\u0163ie. Darwin o spune clar.
\n(iv) intars: \u00eemi asum riscul \u00eentreruperii cursivit\u0103\u0163ii frazeologice, pentru a-l aduce din nou la bar\u0103 pe profesorul de biologie citat mai sus; iat\u0103 cum \u00eel vede D-sa pe Darwin \u00eensu\u015fi: N\u0103scut cu exact 200 de ani \u00een urm\u0103, \u00een prim\u0103vara lui 1809, prin tot ce a f\u0103cut, a \u00eencercat o apro\u00adpiere \u00eentre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi religie. Face trei ani de Medicin\u0103 (1825-1828), apoi continu\u0103 cu trei ani de Teologie (1828-1831). \u015ei ca s\u0103 le \u00eem\u00adpace pe am\u00eendou\u0103 \u015fi s\u0103 nu supere pe nici una, se \u00eembarc\u0103 pe vasul \u201eBeagle” \u015fi face \u00een\u00adconjurul lumii \u00eentre 1831-1836, ca natura\u00adlist. O c\u0103l\u0103torie \u00eenceput\u0103 cu idei fixiste \u015fi \u00een\u00adcheiat\u0103 cu convingeri evolu\u0163ioniste, \u00een care variabilitatea, ereditatea \u015fi selec\u0163ia natu\u00adral\u0103 s\u00eent for\u0163ele motrice ale evolu\u0163iei. De data asta comentariul \u00ee\u015fi are locul. Wikipedia \u00eel socote\u015fte anglican, devenit gnostic, dup\u0103 1851 (prima edi\u0163ie a Originii speciilor fusese publicat\u0103 \u00een 1844), dar din p\u0103rin\u0163i unitarieni. Propriile descoperiri nu l-au dus pe drumul ateismului. Aici vine locul concluziei unui prieten care m-a autorizat s\u0103-l citez la modul anomin, f\u0103r\u0103 a-i pomeni explicit identitatea, ceea ce respect. Poate c\u0103 nu exclusiv din modestie \u015fi dorin\u0163\u0103 de a evita implicarea personal\u0103 \u00een mediul public, c\u00e2t \u015fi din con\u015ftiin\u0163a posibilit\u0103\u0163ii ca la aceea\u015fi concluzie s\u0103 fi ajuns nu pu\u0163ine min\u0163i omene\u015fti: Din opera \u015ftiin\u0163ific\u0103 a lui Darwin nu se poate deduce nici confirmarea, nici infirmarea existen\u0163ei lui Dumnezeu. Ne punem firesc \u00eentrebarea \u00een ce rela\u0163ie se afl\u0103 aceast\u0103 concluzie rezonabil\u0103 cu prima fraz\u0103 citat\u0103 aici ca intars, care afirm\u0103 rolul esen\u0163ial al descoperirilor \u015ftiin\u0163ifice ca argument al \u201eperfec\u0163iunii lucr\u0103rii Domnului\u201d. Nu v\u0103d absolut nici o contradic\u0163ie. Dac\u0103 lu\u0103m \u00een sens primar fraza primului cititor dilematic citat, atunci concluzia prietenului meu, de natur\u0103 logic\u0103, dac\u0103 nu chiar logico-matematic\u0103, se situeaz\u0103 pe un plan complemetar, articulat cu cel spiritual, iar dac\u0103 o lu\u0103m, a\u015fa cum observasem c\u0103 se mai poate citi, \u00een plan pozitivist, atribuind no\u0163iunilor spirituale implicate o valoare metaforic\u0103, atunci concluzia \u00een discu\u0163ie face parte integrant\u0103 din corpusul gmoseologic ra\u0163ional. C\u00e2t despre citarea ambelor aici, \u00eemi pare o obliga\u0163ie elementar\u0103 de onestitate intelectual\u0103.
\n[sf\u00e2r\u015fitul intarsului (iv)]
\nDar, \u00eenainte de a trece \u00een revist\u0103 doar cele mai scandaloase erori ale unei \u201c\u015ftiin\u0163e\u201d \u00eenc\u0103 \u015fi mai dogmatice, s\u0103 nu uit\u0103m exemplul emblematic al lui Einstein \u00eensu\u015fi: Dup\u0103 ce a avut intui\u0163ia de a folosi proasp\u0103ta teorie a quantelor de energie radiativ\u0103 a lui Max Planck (1900) la explicarea fenomenului fotoelectric \u015fi a legilor empirice ale acestuia, \u00een 1905 (pentru care avea s\u0103 capete, \u00een 1921, premiul Nobel), s-a opus cu \u00eend\u0103r\u0103tnicie interpret\u0103rii statistice a solu\u0163iilor mecanicii quantice ondulatorii a lui Erwin Schroedinger, s-a opus principiului nedetermin\u0103rii al lui Wernher Heisenberg (Nu cred c\u0103 Dumnezeu joac\u0103 zaruri*)), a sus\u0163inut \u00e0 outrance determinismul individual la scar\u0103 microscopic\u0103, pentru a sf\u00e2r\u015fi prin a fi infirmat de evolu\u0163ia cunoa\u015fterii unui nou nivel de realitate, cel quantic. Nivel prin excelen\u0163\u0103 de natur\u0103 materialist-dialectic\u0103. Ceea ce e o prob\u0103 de humor imanent.
\nIntars (v): Cel mai vehement dintre oponen\u0163ii articolului disecat aici, de altfel un om onorabil, care lucreaz\u0103 \u00een domeniul \u015ftiin\u0163ei aplicate, \u00eemi oferise versiunea francez\u0103 a unui citat care explica atitudinea lui Einstein fa\u0163\u0103 de credin\u0163\u0103 \u015fi fa\u0163\u0103 de dumnezeu. Rezum\u00e2nd, se afirma acolo c\u0103 Einstein concepea dumnezeirea ca principiu ordonator, iar nu ca divinitate. Nimic mai rezonabil, n-am ascuns c\u0103 eu \u00eensumi, prin fire \u015fi forma\u0163ie, \u00eenclin c\u0103tre aceast\u0103 concep\u0163ie, cu grija de a nu face din ea un argument al contest\u0103rii peremptorii a eventualei laturi divine. La care eu sunt, naturaliter, mai pu\u0163in sensibil. Nu e locul aici \u015fi acum s\u0103 explicitez propria mea concep\u0163ie. Ceea ce vreau, \u00eens\u0103, s\u0103 subliniez, e c\u0103 distuinsul preopinent nu contrazicea nimic din setul de afirma\u0163ii \u015fi ra\u0163ionamente dezvoltate \u00een articol. \u00cel rugasem s\u0103-mi indice sursa, la modul bibliogrfic, pentru a o putea utiliza ca atare. N-am mai primit nici un r\u0103spuns.
\nGenera\u0163ia mea, care a \u00eenv\u0103\u0163at biologia \u00een liceu sub numele par\u0163ial impropriu, de Bazele darwinismului, care era un soi (sic!) de miciurinism confuz \u015fi dogmatic, fusese silit\u0103 s\u0103 \u00eenghit\u0103 ideea c\u0103 Hrehor Mendel, c\u0103lug\u0103rul boemian care descoperise empiric, legile eredit\u0103\u0163ii, integrate \u00eentr-o teorie unitar\u0103 de Thomas Hunt Morgan, a fost idealist ne\u015ftiin\u0163ific (peste abia un an, colegii mei de la biofizic\u0103, aveau s\u0103 urmeze un curs de genetic\u0103 la zi, facult\u0103\u0163ii i se cam rupea de tabuurile venite pe aripi de criv\u0103\u0163). Am fost martorii sentin\u0163ei inspirate de \u00eensu\u015fi Nikita Sergheevici (da, cel cu pantoful pleznit \u00een pupitrul ONU), cum c\u0103 algebra lui Boole e tot idealist-ne\u015ftiin\u0163ific\u0103 (de pe urma c\u0103rei prostii marea \u015ftiin\u0163\u0103 sovietic\u0103 avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o vreme \u00een urm\u0103 \u00een tehnologia calculatoarelor) \u015fi am g\u0103sit \u00een tratate la fel de originale de istoria fizicii c\u0103 Ernst Mach a fot \u015fi el tot idealist ne\u015ftiin\u0163ific. P\u0103i atunci care-i deosebirea \u00eentre dogmatismul unei \u015ftiin\u0163e care se pretindea prima \u00een lume \u015fi al unei etape ineluctabile din evolu\u0163ia (mereu dialectic\u0103!) a Bisericii? \u00centrebarea e pur retoric\u0103. Iar un r\u0103spuns rezonabil la o \u00eentrebare alternativ\u0103 corect\u0103 dar nepus\u0103 e c\u0103 dogma politic\u0103 a hegemonismului mesianic a avut un anume caracter religios. Curioas\u0103 religie \u00een numele ateismului \u201c\u015ftiin\u0163ific\u201d. Dar f\u0103r\u0103 de care ateism impus, ar fi fost mai greu de convertit popoare \u00een popula\u0163ii, pentru a \u015fterge podeaua cu ele.
\nIntars (vi) \u2013 (ultima citare la bar\u0103 a celui de-al doilea cititor dilematic, profesorul de biologie): Neodarwinismul clasic sus\u0163inut de A. Wallace, Th. Huxley, F. Miiller \u015fi cel pro-priu-zis reprezentat de \u201eteoria plasmei ge\u00adnerative” a lui A. Weismann, \u201eteoria factorilor ereditari” formulat\u0103 de Gregor Mendel, \u201eteoria muta\u0163ionist\u0103” elaborat\u0103 de Hugo de Vries \u015fi \u00een sf\u00eer\u015fit \u201eteoria cromozomic\u0103” a lui Thomas Morgan ar fi tot at\u00eetea teme ale virtualului, doritului \u015fi necesarului curs op\u00ad\u0163ional care s\u0103 \u00eempace \u015ftiin\u0163a cu religia. Singurul comentariu se refer\u0103 la un detaliu, probabil minor. Un distins fizician, implicat ad\u00e2nc \u00een medicini neconven\u0163ionale, \u00eemi atr\u0103sese aten\u0163ia, \u00een urma lecturii articolului aici disecat, asupra erorii comise de mine \u00een atribuirea nationalit\u0103\u0163ii boemiene (cehe) a c\u0103lug\u0103rului ce descoperise legile eredit\u0103\u0163ii. Eroarea mea e, iat\u0103, corectat\u0103 implicit de (mult mai) eruditul profesor de biologie, red\u00e2ndu-i c\u0103lug\u0103rului na\u0163ionalitatea germanic\u0103. Ceea ce, la urma urmelor, nu are nici o influen\u0163\u0103 asupra logicii argumentelor.
\n[sf\u00e2r\u015fitul intarsului (vi)]
\nBine, bine, dar care e, la urma urmei, importan\u0163a rolului lui Darwin din perspectiva Biserici(lor) apusene? Unul imens, a\u015f \u00eendr\u0103zni a zice. Comparabil cu rolul lui Copernic, Galilei \u015fi Kepler. A fost esen\u0163a for\u0163ei care a \u00eempins, prin adecvare fie \u015fi \u00eent\u00e2rziat\u0103, limitele cunoa\u015fterii asimilate de Biseric\u0103. \u00cen aproximativ un secol \u015fi jum\u0103tate, prin recunoa\u015fterea teoriei evolu\u0163iei, \u00een datele actuale ale acesteia (care l-ar uimi \u015fi pe Darwin), Biserica apusean\u0103 a dep\u0103\u015fit fixismul lumii vii, deschiz\u00e2nd ferestrele c\u0103tre o concep\u0163ie infinit mai larg\u0103 asupra conceptului de crea\u0163ie. \u00cemi place s\u0103 cred c\u0103 \u00een intimitatea ei ad\u00e2nc\u0103 \u015fi secret\u0103, biserica \u00ee\u015fi r\u00e2de de propria naivitate a concep\u0163iei unei lumi create odat\u0103 pentru totdeauna de un dumnezeu \u00eencremenit \u00een proiect. Prin recunoa\u015fterea evolu\u0163iei, nu \u00een dauna crea\u0163iei ci, dimpotriv\u0103, \u00een beneficiul unei concep\u0163ii c\u00e2t mai flexibile \u015fi dinamice despre crea\u0163ie, Biserica a devenit cutie armonic\u0103 de rezonan\u0163\u0103 pentru cel mai… evoluat concept despre dumnezeu: Este ceea ce conduce lumea prin intermediul legilor fizice. Care, nu-i a\u015fa, nu sunt imuabile, nu putem \u015fti c\u00e2te mai avem de descoperit. Dar care formeaz\u0103 o arhitectur\u0103 coerent\u0103. O ordine care se opune haosului. Dator\u0103m aceast\u0103 exprimare unui oceanolog evreu rus, matematician ca forma\u0163ie.
\nNota bene: *) Celebra fraz\u0103 a fost citat\u0103 \u00een fel \u015fi chip, cu scopuri speculative uneori opuse: pentru a-l scoate pe Einstein ba ateu, ba mai credincios dec\u00e2t a fost. C\u0103ci a fost credincios, f\u0103r\u0103 urm\u0103 de t\u0103gad\u0103. Ceea ce citatul adus de distinsul meu preopinent statuteaza cu claritate de critsal. P\u0103cat doar c\u0103 nu am sursa.
\nUltimul comentariu: cititorul se poate \u00eentreba de ce am restr\u00e2ns la contributorii paginii a doua a Dilemei vechi, s\u0103pt\u0103m\u00e2nal cultural, dar nu filosofic, nici \u015ftiin\u0163ific, aria martorilor chema\u0163i la bar\u0103 \u00een procesul virtual al articolului meu ini\u0163ial. C\u0103ci nu altceva e demersul de fa\u0163\u0103. Cel pu\u0163in din perspectiva pledoariei pro domo. Simplu. Nu mi-am propus o c\u0103utare extins\u0103, cu at\u00e2t mai pu\u0163in una exhaustiv\u0103, a referirilor de context. Mi-au fost de ajuns doar c\u00e2teva din ideile \u00eent\u00e2lnite. Am l\u0103sat deliberat pe din afar\u0103 paginile dedicate on purpose lui Darwin \u015fi st\u0103rii actuale a darwinismului de revista citat\u0103. Care pot fi citite, adiacent, \u00een num\u0103rul 265 (12-18 martie 2009) al revistei. Acces(i\/a)bil \u00een arhiva edi\u0163iei online, care \u015fi ea poate fi g\u0103sit\u0103 cu un simplu search. Probabil un num\u0103r destul de mare de publica\u0163ii se vor fi \u00eenfruptat deja din subiectul anului Darwin. N-am urm\u0103rit fenomenul. Cei interesa\u0163i au la \u00eendem\u00e2n\u0103 intrumentele uzuale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricinaşul de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Cu ocazia \u00eenceputului anului Darwin fusesem invitat s\u0103 scriu un articol despre Darwin din punct de vedere religios. Linia de g\u00e2ndire \u00een care sintagma de mai sus are sens e lesne recognoscibil\u0103 \u015fi admit, din capul locului, c\u0103 m\u0103 aflu \u00een pozi\u0163ie mai mult sau mai pu\u0163in polemic\u0103 \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,7,109],"tags":[1120,111,9,114,110],"class_list":["post-682","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-7","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-darwin","tag-egophobia-22","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-b0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/682","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=682"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/682\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":829,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/682\/revisions\/829"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=682"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=682"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=682"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}