{"id":6849,"date":"2011-05-30T11:41:07","date_gmt":"2011-05-30T09:41:07","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=6849"},"modified":"2011-06-22T12:01:43","modified_gmt":"2011-06-22T10:01:43","slug":"prozele-de-teroare-se-multumesc-sa-sugereze-acolo-unde-cele-de-groaza-expun-fara-menajamente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=6849","title":{"rendered":"Prozele de teroare se mul\u0163umesc s\u0103 sugereze acolo unde cele de groaz\u0103 expun f\u0103r\u0103 menajamente…<\/em>"},"content":{"rendered":"

[Interviu cu C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103 – invitatul nostru din EgoPHobia #31]<\/strong><\/p>\n

de Petri\u015for Militaru<\/p>\n

\nC\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103 (n.1976) este lector universitar la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Craiova. A desf\u0103\u015furat mai multe stagii de cercetare \u00een Germania, ultimul ca Gastdozent la Fakult\u00e4t f\u00fcr Philologie, Ruhr-Universit\u00e4t, Bochum (2009). Cercet\u0103tor \u00een cadrul Graduate School of Arts and Letters, Tohoku University, unde a beneficiat de Bursa Guvernului Japoniei (2003-2007). A ob\u0163inut dou\u0103 doctorate: \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 (Universitatea din Craiova, 2003) \u015fi \u00een literatura englez\u0103 (Tohoku University, 2007). A publicat volumele: Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare<\/em> (cuv\u00e2nt \u00eenainte de Eugen Negrici, Ed. Paralela 45, Pite\u015fti, 2005), Ipostaze ale actului critic. Eseuri \u015fi cronci literare<\/em> (Ed. Universitaria, Craiova, 2005), Revealer of the Fourfold Secret: William Blake\u2019s Theory and Practice of Vision<\/em> (Foreword by David Worrall, Ed. Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2008), Darurile zei\u0163ei Amaterasu<\/em> (coautor: Roxana Ghi\u0163\u0103, cuv\u00e2nt \u00eenainte de Alexandru C\u0103linescu, Ed. Institutul European, Ia\u015fi, 2008), precum \u015fi numeroase articole \u00een reviste de specialitate din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate (Germania, Japonia, Spania). Cea mai nou\u0103 cartea a sa se nume\u015fte Deimografia. Scenarii ale terorii \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103<\/em> (prefa\u0163\u0103 de \u015etefan Borbely, Ed. Institutul European, Ia\u015fi, 2011) \u015fi dialogul nostru porne\u015fte de la subiectul acestei c\u0103r\u0163i.
\n<\/p>\n

\nCrezi c\u0103 modul \u00een care \u00een\u0163elegem primele experien\u0163e ale fricii din copil\u0103rie poate determina dezvoltarea ulterioar\u0103 a personalit\u0103\u0163ii noastre?<\/strong><\/p>\n

\nNu sunt specialist \u00een psihologie infantil\u0103, \u00eens\u0103 intui\u0163ia \u00eemi spune c\u0103 da. Cel pu\u0163in \u00een cazul meu, personalitatea s-a coagulat, printre altele, \u015fi \u00een jurul unor nuclee de spaime, dintre care cea mai pronun\u0163at\u0103 form\u0103 a fost cea de \u00eentuneric. Mi-am rezolvat problema urm\u0103rind filme de groaz\u0103 cu lumina stins\u0103; treptat, medicamentul util s-a transformat \u00een desert savuros. Ca s\u0103 fiu sincer p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, nyctofobia a fost doar una dintre spaimele mele din copil\u0103rie: la ele, a\u015f putea ad\u0103uga acrofobia (teama de \u00een\u0103l\u0163ime), tafofobia (teama de a fi \u00eengropat de viu, motiv pentru care, dup\u0103 ce dau col\u0163ul, a\u015f prefera s\u0103 fiu incinerat), scolecifobia (teama de viermi). Oricum, registrul temerilor este o oper\u0103 deschis\u0103 (anticipez, astfel, referin\u0163a la Eco, prezent\u0103 \u00een ultima ta \u00eentrebare): niciodat\u0103 nu po\u0163i fi sigur ce sectoare se pot (re)activa.<\/p>\n

\nPlec\u00e2nd de la faptul c\u0103 frica de Dumnezeu<\/em> domin\u0103 \u00eentreg Vechiul Testament \u015fi reprezint\u0103, \u00een acela\u015fi timp, o etap\u0103 necesar\u0103 \u00een evolu\u0163ia spiritual\u0103 a umanit\u0103\u0163ii, cum vezi raportul om-fric\u0103-Divinitate<\/em>?<\/strong><\/p>\n

\nAm g\u0103sit \u00eentotdeauna indigest, ca s\u0103 nu spun de-a dreptul pervers, raportul antropic-divin modulat de fric\u0103. \u015ei \u00een Biblie, \u015fi \u00een Coran, adev\u0103rate cataloage de bestialit\u0103\u0163i etice (sper ca interna\u0163ionala fundamentalist\u0103 s\u0103 nu-mi citeasc\u0103 textele scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103), omului i se cere s\u0103 se team\u0103 de Dumnezeu, s\u0103 i se supun\u0103 cu umilin\u0163\u0103, chiar s\u0103-i fie recunosc\u0103tor pentru darul vie\u0163ii. \u00cenc\u0103 din adolescen\u0163\u0103 mi se p\u0103rea suspect acest troc sentimental (eu te creez, tu m\u0103 venerezi), mai ales c\u0103 el se bazeaz\u0103 pe o premis\u0103 fals\u0103. Astfel, chiar \u00een situa\u0163ia \u00een care admite c\u0103 este creat de Divinitate, nu de un fericit dans al moleculelor, omul nu are nici o datorie fa\u0163\u0103 de creatorul s\u0103u, care nu a g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103-i cear\u0103 p\u0103rerea \u00eenainte de a-l proiecta \u00een existen\u0163\u0103 fizic\u0103. Las la o parte faptul c\u0103 o fiin\u0163\u0103 considerat\u0103 perfect\u0103 ar trebui s\u0103 g\u0103seasc\u0103 mijlocul ideal de a se face \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi iubit\u0103, f\u0103r\u0103 a recurge la arma nazist\u0103 a fricii.<\/p>\n

\nCare ar fi semnifica\u0163ia faptului c\u0103, \u00een religia hindus\u0103, cele mai multe zeit\u0103\u0163i, indiferent de atributele specifice fiec\u0103reia dintre ele, cu una dintre m\u00e2inilor lor fac \u201egestul de \u00eendep\u0103rtare a fricii\u201d (Abhaya mudra<\/em>)?<\/strong><\/p>\n


\nA\u015f ad\u0103uga faptul c\u0103 gestul descris de tine se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een religiile budist\u0103 \u015fi jainist\u0103 (Buddha, de pild\u0103, ridic\u0103 m\u00e2na dreapt\u0103 \u00eentr-un gest ce imit\u0103 perfect mimica lui Vishnu). Sensul mi\u015fc\u0103rii este transparent: credinciosului i se ofer\u0103 protec\u0163ie fa\u0163\u0103 de diferite amenin\u0163\u0103ri. Abhaya-mudra<\/em> este, dup\u0103 p\u0103rerea mea, un placebo iconografic, oferit gratis unor oameni care nu cunosc \u201ebeneficiile\u201d psihoterapiei occidentale \u015fi care, angrena\u0163i \u00een economii mai pu\u0163in productive, nu-\u015fi permit s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o sut\u0103 de dolari pe ora de consulta\u0163ie psihiatric\u0103. Spaimele au, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, rolul lor: unele trebuie \u00eendep\u0103rtate, altele ameliorate, dar cele mai multe \u2013 cultivate.<\/p>\n

\n\u00cen cartea ta dedicat\u0103 \u201eterorii scripturale\u201d, faci o distinc\u0163ie destul de fin\u0103 \u00eentre teroare<\/em>, ce este, \u00een general, expansiv\u0103, creatoare la nivelul scriiturii, ascu\u0163ind sim\u0163urile personajului implicat, \u015fi groaz\u0103<\/em>, care este mai degrab\u0103 retractil\u0103, redundant\u0103 \u00een planul scriiturii, bloc\u00e2nd cumva personajul, \u00eemping\u00e2ndu-l \u00een sfera patologicului. \u00cen aceast\u0103 diferen\u0163iere \u00eentre concepte, aten\u0163ia<\/em> joac\u0103 rolul criteriului de departajare \u2013 ea fiind activat\u0103 la maxim \u00een primul caz (al terorii) \u015fi paralizat\u0103 \u00een cel de-al doilea caz (al groazei)?<\/strong><\/p>\n

\nElementul punctat de tine ofer\u0103 o perspectiv\u0103 incitant\u0103 asupra problemei. Aten\u0163ia este, dac\u0103 vrei, o modalitate prin care atmosfera \u0163esut\u0103 fic\u0163ional \u00eentre\u0163ine interesul receptorului. Dac\u0103 universul reificat narativ nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 conving\u0103, aten\u0163ia scade, iar proza \u00ee\u015fi rateaz\u0103 \u0163inta. Spuneam, \u00een paginile teoretice ale c\u0103r\u0163ii, c\u0103 prozele de teroare se mul\u0163umesc s\u0103 sugereze acolo unde cele de groaz\u0103 expun f\u0103r\u0103 menajamente: echilibrul fericit \u00eentre denotativ \u015fi conotativ confer\u0103, simultan, valoare estetic\u0103 textelor \u00een sine \u015fi pl\u0103cere euristic\u0103 lectorului.<\/p>\n

\n\u00cen general, \u201eteroarea natural\u0103\u201d \u0163ine de literatura realist\u0103, \u201eteroarea supranatural\u0103\u201d de literatura fantastic\u0103; va fi atunci \u201eteroarea de frontier\u0103\u201d situat\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 median\u0103, a suspansului, a nelini\u015ftii \u015fi a oscila\u0163iei \u00eentre natural \u015fi supranatural? S\u0103 apar\u0163in\u0103 aceast\u0103 zon\u0103 median\u0103 mai degrab\u0103 poeticului?<\/strong><\/p>\n


\nSincer, nu \u015ftiu dac\u0103 zona de tampon dintre cele dou\u0103 ar putea s\u0103 apar\u0163in\u0103 \u201epoeticului\u201d, pe care \u00eel g\u0103sesc, semantic, prea vag \u015fi general; punctul de vedere avansat de mine \u00een carte este c\u0103 intervalul include un spa\u0163iu negociat \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 de natural \u015fi de supranatural. Acest aspect se poate referi at\u00e2t la caracterul ambiguu de la nivelul unor personaje (ele pot fi, bun\u0103oar\u0103, persoane reale sau fantome, totul depinz\u00e2nd de perspectiva adoptat\u0103 de narator), c\u00e2t \u015fi la definirea unor episoade narative \u00een func\u0163ie de indici reali sau fantastici (de exemplu, un caracter se poate confrunta cu o situa\u0163ie pe care o crede supranatural\u0103, dar care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, se dovede\u015fte pur natural\u0103 \u2013 doar ignoran\u0163a sau jocul circumstan\u0163elor i-au putut imprima, temporar, lui sau, mai rar, chiar lectorului, aceast\u0103 percep\u0163ie).<\/p>\n

\nCum crezi c\u0103 ar ar\u0103ta o lucrare dedicat\u0103 terifiantului \u00een poezia rom\u00e2n\u0103? Nu e\u015fti tentat s\u0103 continui cercetarea \u00eentr-o astfel de direc\u0163ie?<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen r\u00e2ndurile conclusive ale c\u0103r\u0163ii, chiar indic o astfel de posibilitate de continuare a cercet\u0103rii (\u00eemi vin \u00een minte numeroase exemple, de la Bolintineanu la Eminescu \u015fi de la Macedonski la Bacovia). Totu\u015fi, pentru a realiza o exegez\u0103 conving\u0103toare, criticul care \u015fi-ar asuma o astfel de sarcin\u0103 ar trebui s\u0103 redefineasc\u0103 terifiantul \u00een func\u0163ie de indicii specifici poeziei, nu prozei, ceea ce este o opera\u0163iune extrem de delicat\u0103 \u015fi de mig\u0103loas\u0103. Rezultatele ar fi \u00eens\u0103 pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor.<\/p>\n

\nCum am putea justifica lipsa (par\u0163ial\u0103) a literaturii de groaz\u0103 \u00een perioada comunist\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nR\u0103spunsul pe care l-a\u015f oferi sub\u00eentinde dou\u0103 chestiuni. \u00cen primul r\u00e2nd, literatura de teroare \u0219i cea de groaz\u0103 au nevoie de un spa\u0163iu public absolut liber pentru a se manifesta. \u00cen condi\u021biile existen\u021bei cenzurii, a carcanelor realismului socialist, a \u201edirectivelor estetice\u201d ale partidului, care \u00ee\u0219i asum\u0103 rolul suprarealist al unui autor colectiv de manifeste literare, mi se pare evident c\u0103 scriitorii nu s-au putut orienta dec\u00e2t \u00een direc\u021biile esopicului \u0219i parabolicului, ambele servite de retoric\u0103 oblic\u0103 \u0219i de limbaj \u00eencifrat. Cele c\u00e2teva excep\u021bii de la regul\u0103 sunt neglijabile \u2013 de aceea am \u0219i preferat s\u0103 le las deoparte \u00een cercetarea mea. \u00cen al doilea r\u00e2nd, textele ap\u0103rute \u00een perioada comunist\u0103 \u021bin mai degrab\u0103 de patologia literaturii dec\u00e2t de istoria ei, prin urmare, ar trebui tratate separat. Nu \u0219tim cum ar fi ar\u0103tat literatura rom\u00e2n\u0103 \u00eentre 1945 \u0219i 1989 dac\u0103 nu ar fi existat un regim totalitar, \u00eens\u0103 sunt convins c\u0103 acesta din urm\u0103 a modificat radical produc\u021bia literar\u0103 autohton\u0103, fie direct (prin cenzur\u0103), fie indirect (prin autocenzur\u0103, prin injectarea unor doze de inhibi\u021bie sau de conformism \u00een psihicul scriitorilor, determin\u00e2ndu-i pe ace\u0219tia s\u0103-\u0219i aleag\u0103 cu grij\u0103 timorat\u0103 subiectul unui text).<\/p>\n

\nAm putea vedea terorismul<\/em> ca reprezent\u00e2nd, dincolo de realitatea intrinsec\u0103, cel mai nou mit creat \u00een numele terorii? Altfel spus, ce rol joac\u0103, la nivelul mentalului colectiv, un \u201edu\u015fman construit\u201d, ca sa folosim expresia lui Umberto Eco? Sunt teroarea<\/em> \u015fi du\u015fmanul construit<\/em> factori imaginari fundamentali pentru a ob\u0163ine o anumite unitate politic\u0103 \u015fi de interese?<\/strong><\/p>\n


\nSunt de acord c\u0103 terorismul este \u015fi<\/em> un mit, dar nu cred c\u0103 el este cel mai nou. Oricum, \u00een contextul acestei prime interoga\u0163ii, teroarea trebuie definit\u0103 \u00een mod concret, ca amenin\u0163are real\u0103 la adresa vie\u0163ii unuia sau mai multor indivizi; ea nu are nici o leg\u0103tur\u0103 cu teroarea fic\u0163ional\u0103, descris\u0103 \u015fi analizat\u0103 de mine. Prin urmare, pentru a r\u0103spunde conving\u0103tor la ultimele dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri, ar trebui s\u0103 fiu specialist deopotriv\u0103 \u00een istorie militar\u0103 \u015fi \u00een politologie, ceea ce nu sunt (am detestat \u00eentotdeauna s\u0103-mi asum competen\u0163e pe care nu le am). Totu\u015fi, pentru c\u0103 interoga\u0163iile sunt foarte ingenios formulate, voi \u00eencerca s\u0103 ofer un r\u0103spuns modest. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 terorismul este, cum am spus deja, un mit creat \u00een numele terorii, \u201edu\u015fmanul construit\u201d devine o ra\u0163iune suficient\u0103 a terorii \u00eense\u015fi. Apoi, pentru a acoperi \u015fi \u00eentrebarea final\u0103, sunt de p\u0103rere c\u0103 factorii sus-men\u0163iona\u0163i sunt adesea distribui\u0163i \u00eentr-o schem\u0103 comun\u0103: mai precis, teroarea (din nou, definit\u0103 \u00een sens concret) \u015fi \u201edu\u015fmanul construit\u201d se sudeaz\u0103 \u00eentr-o insidioas\u0103 ecua\u0163ie social-politic\u0103, gra\u0163ie c\u0103reia diverse grup\u0103ri sau autorit\u0103\u0163i pot manipula indivizi \u201enealinia\u0163i\u201d, d\u00e2ndu-le, godotian, un sens \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u201e\u015fansa\u201d de a se jertfi pe altarul unei cauze.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Interviu cu C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103 – invitatul nostru din EgoPHobia #31] de Petri\u015for Militaru C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103 (n.1976) este lector universitar la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Craiova. A desf\u0103\u015furat mai multe stagii de cercetare \u00een Germania, ultimul ca Gastdozent la Fakult\u00e4t f\u00fcr Philologie, Ruhr-Universit\u00e4t, Bochum (2009). Cercet\u0103tor \u00een cadrul Graduate School of Arts and Letters, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[731,125],"tags":[746,1152,132,1129,293],"class_list":["post-6849","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-31","category-invitat","tag-catalin-ghita","tag-egophobia-31","tag-interviu","tag-invitat","tag-petrisor-militaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1Mt","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6849","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6849"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6849\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6935,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6849\/revisions\/6935"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}