{"id":6854,"date":"2011-05-29T14:02:17","date_gmt":"2011-05-29T12:02:17","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=6854"},"modified":"2011-06-06T14:34:02","modified_gmt":"2011-06-06T12:34:02","slug":"exercitii-de-rafinament","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=6854","title":{"rendered":"Exerci\u0163ii de rafinament"},"content":{"rendered":"

[Aleksandar Stoicovici – Vineri<\/em>, Herg Benet Publishers, 2011.]<\/strong><\/p>\n

de Petri\u015for Militaru<\/p>\n

\nF\u0103r\u0103 doar \u015fi poate c\u0103 dac\u0103 ar fi s\u0103 descriu volumul de poeme cu care debuteaz\u0103 Aleksandar Stoicovici, intitulat simplu Vineri<\/em>, \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt acela ar fi rafinament<\/em>. \u015ei spun acest lucru \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput nu pentru a face o descrie general\u0103 a poemelor sale, ci pentru c\u0103 g\u0103sesc necesar s\u0103 subliniez c\u0103 \u00een volumul s\u0103u de versuri rafinamentul se manifest\u0103 la mai multe niveluri poetice \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103 se incarneze \u00een mai multe tipuri de subtilitate estetic\u0103.<\/p>\n

\nPrimul ciclu de poeme este un episod liric de o interiorizare maxim\u0103, \u00een care eul liric se cresteaz\u0103 pe sine \u015fi se descoper\u0103 \u00een ipostaza de creator al unui univers de semnifica\u0163ie: c\u0103l\u0103toria interioar\u0103 \u00eencepe de la \u201epiramidele de blan\u0103\u201d din planul alterit\u0103\u0163ii \u015fi coboar\u0103 spre afectivul (inter)personal: \u201edeschid ochii -\/\/ inima\/ se transform\u0103 \u00eentr-o cu\u015fc\u0103\/ bine ascuns\u0103 sub plato\u015fa de carne\u201d (incizie<\/em>). Voit sau nu, imaginea pare s\u0103 ne trimit\u0103 cu g\u00e2ndul la tabloul La Th\u00e9rapeute<\/em> al lui Ren\u00e9 Magritte, iar dac\u0103 \u0163inem cont de faptul c\u0103 exist\u0103 aluzii at\u00e2t la Dali, c\u00e2t \u015fi la Frida \u00een volum, \u00eenclin\u0103m s\u0103 credem c\u0103 trimiterea este inten\u0163ionat\u0103. La \u00eenceputul acestui volum, orice proiec\u0163ie a eului este o trezire, o incizie \u00een realitatea poetic\u0103. Poate c\u0103 prin prisma psihologiei analitice jungiene aceasta ar putea fi o form\u0103 de regresum at uterum<\/em>. Aceast\u0103 stare domin\u0103 \u015fi \u00een poemul \u00een care eul \u00ee\u015fi \u00eencape visul sub o piele de c\u00e2ine unde este lumea sa<\/em> pe care o ia \u00een posesie (matrio\u015fka<\/em>) sau \u00een care solda\u0163ii imaginari sunt sfin\u0163i\u0163i de lacrimile care \u201ele-au umplut gurile\u201d (rinoceriada<\/em>). Exist\u0103 o tensiune ionescian\u0103 \u00een poemul lui Aleksandar Stoicovici, dar care se tempereaz\u0103 sub cupola unui sacru discret (\u201elacrimile ca ni\u015fte limbi de foc\u201d). Sentimentul de resurec\u0163ie este \u00een centrul poemelor care \u00eenchid acest ciclu (ruleta ruseasc\u0103<\/em>, morfin\u0103<\/em>, indigo<\/em>) \u015fi, aproape blagian, s\u00e2ngele mor\u0163ilor (\u201emor\u0163ii stau \u00een cerc \u015fi \u00ee\u015fi paseaz\u0103 via\u0163a de la unul la altul\u201d) devine un fluid al trecerii de la o via\u0163\u0103 la alta, de la o moarte la alta (ruleta ruseasc\u0103<\/em>).<\/p>\n

\n\u00cen cel de-al doilea grupaj de poeme (dinte de lapte<\/em>) Dun\u0103rea este un fel de Gange sau Iordan al copil\u0103riei, v\u00e2rst\u0103 mitic\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 aici de magia ancestral\u0103 (\u201epopa \u00ee\u015fi aranja coada de pe\u015fte dup\u0103 g\u00e2t\/ \u00een loc de patrafir\u201d) care numai \u00een proza lui Voiculescu mai are at\u00e2ta farmec: \u201enoaptea e o felie de lubeni\u0163\u0103\/ prin care \u00eemi voi revedea copil\u0103ria\/ la strigarea Dun\u0103rii \u00een cer\u201d. Eul descrie, \u00een acest grupaj, v\u00e2rsta interioar\u0103 a botezului<\/em>, a pescuitului care este ritual \u015fi o pl\u0103cere, dar \u015fi instrument de prindere a hranei \u015fi poate inclusiv un tip de contempla\u0163ie \u201ec\u00e2nd stai lini\u015ftit pe buturug\u0103 \u015fi \u00eencerci s\u0103 te convingi\/ c\u0103 via\u0163a seam\u0103n\u0103 cu filmul mai mult dec\u00e2t ai fi crezut\u201d (prim\u0103vara<\/em>).<\/p>\n

\n\u201eVinil\u201d este numele urm\u0103torului grupaj de poeme, \u00een care eul poetic evoc\u0103 momentele puternic imprimate pe retina sa interioar\u0103 de unde se proiecteaz\u0103 pelicula \u00een care el \u00eensu\u015fi este aproape personaj, par\u0163ial regizor \u015fi spectator deghizat: \u201eun perete de v\u0103iug\u0103\/ prin care pot vedea viitorul minunat\/ de care voi avea parte\u201d (bujorilor 73<\/em>). Spectacolul lumii contemporane cap\u0103t\u0103 nuan\u0163e grote\u015fti temperate de prezen\u0163a (auto)ironiei, \u00een ciuda unei st\u0103ri de orbire ce nu are nimic c\u0103rt\u0103rescian, nici vizionar, ci doar un aer puternic de incon\u015ftien\u0163\u0103, infantilism, autohipnoz\u0103 \u015fi iner\u0163ie: \u201ec\u00e2nd moartea e cel mai bun pe care-l po\u0163i scoate\/ c\u00e2nd din revolt\u0103 se vars\u0103 r\u00e2nduri de lapte\/ peste corpurile inerte\/\/ reac\u0163iile nu sunt totu\u015fi foarte conving\u0103toare\/ privim cu deta\u015fare un spectacol gratuit \u00een care\/ ni se lipesc h\u00e2rtii de turnesol pe ochi\/ pentru a vedea clar viitorul str\u0103lucit\/ ce ne a\u015fteapt\u0103\/\/ organele noastre sunt proiectate pe sub piele\/ ca ni\u015fte filme de prost gust\/ reluate la nesf\u00e2r\u015fit \u00een acela\u015fi cinematograf ambulant\/ \u00een care se pun la cale revolu\u0163ii s\u00e2ngeroase\/ numai atunci c\u00e2nd se revolta sala\/\/ sunt ore bune de c\u00e2nd vorbim\/ \u015fi parc\u0103 deja o ducem mai bine\u201d (manifest<\/em>).<\/p>\n

\nO dat\u0103 cu poemele din ciclul zaruri<\/em> intensitatea tr\u0103irii cre\u015fte, iar sub pretextul diferitelor blues<\/em>-uri se ascund cele mai intime credin\u0163e ale eului: \u201e\u00een loc de piatr\u0103 s\u0103-mi ar\u0103\u0163i atunci c\u00e2nd \u0163ipi la mine\/ o gingie de hien\u0103 [\u2026]\/\/ aici unde mi-am ridicat propria biseric\u0103\/ ca s\u0103-\u0163i \u00eentind spre s\u0103rutat\/ icoana disper\u0103rii\u201d (Srebrenica blues<\/em>). Eul se \u00eentoarce spre sine \u015fi se descoper\u0103 \u00eentr-o lume din care \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a viului lipse\u015fte: \u201eaici\/ reversul s\u00e2ngelui\/ e \u0163inut la loc de cinste\/ \u00een clasoare\u201d (Cuzco blues<\/em>). Vechile temple, unde era chemat s\u0103 \u00ee\u015fi revigoreze credin\u0163a \u015fi frica de divinitate, urm\u00e2nd s\u0103 participe la un ritual pe care nu \u00eel \u00een\u0163elegea, dar de care se minuna, au acum aerul unor exponate golite de sens: \u201esentimentul de vin\u0103 e at\u00e2t de abstract\/ \u00eenc\u00e2t a\u015f putea s\u0103 umplu g\u0103le\u0163ile cu ap\u0103\/ \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een mijlocul vostru\/ vorbind despre suferin\u0163\u0103\u201d(anticiparea raiului<\/em>).<\/p>\n

\nVineri<\/em> este un ziua facerii<\/em> (a lui poiein<\/em>), este lunea poeziei lui Aleksandar Stoicovici. Dar ar putea fi \u015fi o zi din timpul s\u0103u interior \u00eenchinat alterit\u0103\u0163ii \u015fi dedubl\u0103rii eului, dac\u0103 vrem s\u0103 \u00eel vedem pe poet ca un Robinson naufragiat \u00een propria carte (\u201enimic din ce-ai uitat \u00een mine\/ nu-\u0163i face r\u0103u\u201d, unele probleme a\u015fteapt\u0103 \u00eenc\u0103 nerezolvate<\/em>). Vineri<\/em> este un interval pe care eul poetic \u015fi-l rezerv\u0103 pentru sine sau pur \u015fi simplu ziua \u00een care Aleksandar Stoicovici a avut lansarea la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eAlexandru \u015fi Aristia Aman\u201d din Craiova. Rememorarea (\u201eamprente de aur\/ pe zidurile Dun\u0103rii\u201d) \u015fi transfigurarea mascat\u0103 de titluri precum \u201eobiecte vulgare\u201d, dar tr\u0103date de substan\u0163a poemului (\u201etransparen\u0163a aerului dintre noi\u201d) sunt armele secrete ale t\u00e2n\u0103rului poet care se redescoper\u0103, care se adap\u0103 cu imaginea iubitei ca dintr-o f\u00e2nt\u00e2n\u0103: \u201ene imagin\u0103m c\u0103 suntem dou\u0103 statui\/ \u00een fa\u0163a c\u0103rora \u00eengenunchem\/ \u015fi ne rug\u0103m\u201d (s\u00e2nul de fecioar\u0103. Zidurile Dun\u0103rii<\/em>). Sacralitatea implicit\u0103, situat\u0103 dincolo de orice convingere religioas\u0103, \u015fi erotismul sublimat estetic m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103 suntem \u00een fa\u0163a unui poet de esen\u0163\u0103 prerafaelit\u0103, dar upgradat<\/em> la nivelul sensibilit\u0103\u0163ii contemporane.<\/p>\n


\n[de la lansarea craiovean\u0103 a c\u0103r\u0163ii]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Aleksandar Stoicovici – Vineri, Herg Benet Publishers, 2011.] de Petri\u015for Militaru F\u0103r\u0103 doar \u015fi poate c\u0103 dac\u0103 ar fi s\u0103 descriu volumul de poeme cu care debuteaz\u0103 Aleksandar Stoicovici, intitulat simplu Vineri, \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt acela ar fi rafinament. \u015ei spun acest lucru \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput nu pentru a face o descrie general\u0103 a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,731],"tags":[748,1113,1152,293],"class_list":["post-6854","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-31","tag-aleksandar-stoicovici","tag-critica","tag-egophobia-31","tag-petrisor-militaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1My","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6854","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6854"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6854\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6865,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6854\/revisions\/6865"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6854"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6854"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6854"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}