{"id":6896,"date":"2011-05-29T04:24:21","date_gmt":"2011-05-29T02:24:21","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=6896"},"modified":"2011-06-19T00:26:45","modified_gmt":"2011-06-18T22:26:45","slug":"literatura-latina-crestina-perspective-transdisciplinare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=6896","title":{"rendered":"Literatura latin\u0103 cre\u015ftin\u0103: perspective transdisciplinare"},"content":{"rendered":"<p><strong>[Valy Ceia, <em>Literatur\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103. Structuri tematice contrastante \u015fi paradoxale<\/em>, Editura Universit\u0103\u0163ii de Vest, Timi\u015foara, 2009]<\/strong><\/p>\n<p align=right>de Petri\u015for Militaru<\/p>\n<p align=justify>\nIdeea fundamental\u0103 a studiului publicat de Valy Ceia este c\u0103 literatura cre\u015ftin\u0103 integreaz\u0103 \u00eentr-un mod c\u00e2t se poate de armonios aspectele cele mai divergente ale realit\u0103\u0163ii, oferindu-ne astfel posibilitatea de a vedea natura complex\u0103 a realit\u0103\u0163ii ceea ce ne va duce spre <em>unitatea cunoa\u015fterii<\/em> \u015fi de a vedea cum se reflect\u0103 aceast\u0103 complexitate la nivelul fiin\u0163ei umane, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 puteam realiza <em>unitatea fiin\u0163ei<\/em>. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul acestei c\u0103r\u0163i, Valy Ceia afirm\u0103 calitatea de \u201ereper <em>sine qua non<\/em> a literaturii \u015fi culturii\u201d datorit\u0103 valorilor perene pe care le promoveaz\u0103, iar din aceast\u0103 perspectiv\u0103 caracteristicile definitorii ale esteticii literaturii cre\u015ftine, \u00eentre care contradic\u0163ia (\u201ece alunec\u0103, nu de pu\u0163ine ori, p\u00e2n\u0103 la paradox\u201d) ocup\u0103 un loc aparte.<!--more--><\/p>\n<p align=justify>\nDe la Pierre Fontanier (<em>Figurile limbajului<\/em>) care vedea \u00een paradox <img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/31\/copertaValyCeia.jpg?w=150\"  align=right> o figur\u0103 de stil menit\u0103 s\u0103 genereze \u201ecel mai adev\u0103rat, cel mai profund \u015fi cel mai intens \u00een\u0163eles\u201d, la matematicianul Grigore Moisil (\u201eo idee \u00eencepe prin a fi un paradox, continu\u0103 prin a fi o banalitate \u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a fi o prejudecat\u0103\u201d) care asocia paradoxalul cu na\u015fterea ideilor novatoare p\u00e2n\u0103 la S\u00f8ren Kierkegaard (\u201eparadoxul este pasiunea g\u00e2ndirii, iar g\u00e2nditorul f\u0103r\u0103 paradox este ca \u00eendr\u0103gostitul f\u0103r\u0103 pasiune: un tip mediocru\u201d), se poate observa c\u0103 prezen\u0163a paradoxalului \u00een istoria ideilor este una semnificativ\u0103, mai ales c\u0103 \u00een oricare din situa\u0163iile amintite mai sus paradoxul dinamizeaz\u0103 g\u00e2ndirea trimi\u0163\u00e2nd direct spre esen\u0163a semnifica\u0163iei la care se refer\u0103. Ca fundament al literaturii patristice, paradoxul trece dincolo de afirma\u0163ie \u015fi nega\u0163ie suger\u00e2nd o realitate mai bogat\u0103 \u00een semnifica\u0163ii, dec\u00e2t cea concentrat\u0103 \u00een jurul diadei \u201eda\u201d\/ \u201enu\u201d, devenind \u00een viziunea autoarei \u201einstrumentul de instituire a realit\u0103\u0163ii\u201d \u00een integralitatea sa.<\/p>\n<p align=justify>\nLa nivel socio-cultural, dep\u0103\u015firea dualit\u0103\u0163ii dintre interior \u015fi exterior, armonizarea vie\u0163ii spirituale cu cea social\u0103 face ca paradoxul ini\u0163ial dintre eu \u015fi alteritate s\u0103 nu aib\u0103 ca solu\u0163ie solitudinea, ci integrarea \u201eceluilalt\u201d. Acceptarea celuilalt, f\u0103r\u0103 a renun\u0163a la propriile percepte religioase devine idealul vie\u0163ii religioase cre\u015ftine. Acest tip de acceptare, la nivel ideatic, ia forma coexiten\u0163ei filosofiei \u015fi religiei, ceea ce implic\u0103 \u00een cre\u015ftinismul timpuriu necesitatea de a exprima adev\u0103rul cu claritate \u015fi rafinament (<em>elocin\u0163\u0103<\/em>) astfel \u00eenc\u00e2t miezul gnoseologic s\u0103 fie polarizat de un \u00eenveli\u015f estetic corespunz\u0103tor, menit s\u0103 lumineze \u015fi s\u0103 deschid\u0103 mintea cititorului spre \u00een\u0163elegerea \u201eadmirabilei \u00eenl\u0103n\u0163uiri con\u015ftiente\u201d(Marc Aureliu).<\/p>\n<p align=justify>\n\u00cen acela\u015fi timp, provocarea pe care ne-o lanseaz\u0103 cre\u015ftinismul la nivel doctrinar este legat\u0103 de transcenderea dihotomiei g\u00e2ndire-credin\u0163\u0103, fiind vorba de o doctrin\u0103 ce include at\u00e2t cunoa\u015fterea abstract\u0103 a adev\u0103rului, dar \u015fi o cale de m\u00e2ntuire ce are \u00een centru tr\u0103irea religioas\u0103, altfel spus un mod de a \u00een\u0163elege locul omului \u00een lume dublat de un <em>modus vivendi<\/em>.<\/p>\n<p align=justify>\nO alt\u0103 ideea fundamental\u0103 pentru studiul de fa\u0163\u0103 o reprezint\u0103 rela\u0163ia triadic\u0103 dintre vis, cunoa\u015ftere \u015fi realitate. Cei care au considerat cunoa\u015fterea, \u00een <em>unitatea<\/em> ei, ca \u00eempletirea a vizibilului cu invizibilul, s-au raportat \u00eentotdeauna la vis ca la una din sursele esen\u0163iale ale cunoa\u015fterii umane, dup\u0103 cum sugereaz\u0103 diferi\u0163i g\u00e2nditori ca Boethius, Meister Eckhart sau Jakob B\u00f6hme. Din cele mai vechi timpuri, cre\u015ftinii (ca \u015fi alte tradi\u0163ii spirituale precre\u015ftine) au considerat visul una din cele mai bune c\u0103i de captare a adev\u0103rurilor revelate. De asemenea, con\u015ftientizarea celor trei tipuri de iubire (<em>eros<\/em> &#8211; iubirea pasional\u0103, <em>philia<\/em> \u2013 iubirea de p\u0103rin\u0163i, fra\u0163i, prieteni \u015fi <em>agape<\/em>, iubirea christic\u0103, dezinteresat\u0103, pentru Tot \u015fi Toate), a rolului pe care acestea \u00eel joac\u0103 \u00een via\u0163a \u015fi \u00een cunoa\u015fterea uman\u0103 se reg\u0103se\u015fte at\u00e2t la vechii autori cre\u015ftini, c\u00e2t \u015fi la scriitori rom\u00e2ni ca Eminescu, Blaga sau Caraion.<\/p>\n<p align=justify>\nPrin identificarea diferitelor nivele ale fiin\u0163ei \u015fi cunoa\u015fterii din perspectiv\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u015fi prin integrarea ter\u0163ului inclus (ce ia \u00een text chipul <em>paradoxalului dep\u0103\u015fit<\/em>) ca modalitate de transgresare a diferitelor nivele ale cunoa\u015fterii, Valy Ceia ne readuce \u00een aten\u0163ie faptul c\u0103 iubirea \u015fi cunoa\u015fterea sunt cele dou\u0103 fa\u0163ete ale fiin\u0163ei care fac posibile manifestarea divinului \u00een om: \u201eA segmenta realitatea este uneori necesar, \u00eens\u0103 doar viziunea unitar\u0103, coerent\u0103 ne apropie de Adev\u0103r. \u00cen aceast\u0103 articulare epistemologic\u0103, podoab\u0103 a timpurilor e cuv\u00e2ntul; faptele, a\u015fa cum au fost glosate, at\u00e2t de variate, \u00eencastrate \u00een fiin\u0163a lumii, se dovedesc podoaba timpului etern al omenirii\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[Valy Ceia, Literatur\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103. Structuri tematice contrastante \u015fi paradoxale, Editura Universit\u0103\u0163ii de Vest, Timi\u015foara, 2009] de Petri\u015for Militaru Ideea fundamental\u0103 a studiului publicat de Valy Ceia este c\u0103 literatura cre\u015ftin\u0103 integreaz\u0103 \u00eentr-un mod c\u00e2t se poate de armonios aspectele cele mai divergente ale realit\u0103\u0163ii, oferindu-ne astfel posibilitatea de a vedea natura complex\u0103 a realit\u0103\u0163ii [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,731],"tags":[1113,1152,293,752],"class_list":["post-6896","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-31","tag-critica","tag-egophobia-31","tag-petrisor-militaru","tag-valy-ceia"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1Ne","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6896","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6896"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6896\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6898,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6896\/revisions\/6898"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6896"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6896"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6896"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}