{"id":6899,"date":"2011-05-30T02:27:26","date_gmt":"2011-05-30T00:27:26","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=6899"},"modified":"2011-06-22T12:03:21","modified_gmt":"2011-06-22T10:03:21","slug":"ipostaze-ale-terorii-in-literatura-romana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=6899","title":{"rendered":"Ipostaze ale terorii \u00een literatura rom\u00e2n\u0103"},"content":{"rendered":"

[C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103, Deimografia. Scenarii ale terorii \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Prefa\u0163\u0103 de \u015etefan Borbely, Colec\u0163ia \u201eAcademica\u201d, Editura Institutul European, Ia\u015fi, 2011]<\/strong><\/p>\n

de Petri\u015for Militaru<\/p>\n

\nDup\u0103 ce a debutat cu o carte despre poezia vizionar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Lumile lui Argus<\/em>. O morfotipologie a poeziei vizionare <\/em>(2005), urmat\u0103 \u00een acela\u015fi an de o culegere de eseuri \u015fi cronici literare – Ipostaze ale actului critic. Eseuri \u015fi cronici literare<\/em>, C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103 a revenit asupra temei din prima sa carte, dar mult mai focalizat \u2013 Revealer of the Fourfold Secret: William Blake\u2019s Theory and Practice of Vision<\/em><\/em> (2008), reu\u015find ca, \u00een acela\u015fi an, s\u0103 \u00ee\u015fi dezv\u0103luie pasiunea pentru orientalistic\u0103 \u00een Darurile zei\u0163ei Amaterasu<\/em> (\u00een colaborare cu Roxana Ghi\u0163\u0103), ce este rodul unei experien\u0163e directe \u00een urma ob\u0163inerii unei burse a guvernului nipon (2003-2007) ce i-a permis s\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foare activitatea de cercetare \u00een cadrul Departamentului de Literatur\u0103 Englez\u0103 al Graduate School of Arts and Letters<\/em>, de la Tohoku University. Dat fiind faptul c\u0103 la fiecare interval de trei ani el a scos c\u00e2te dou\u0103 c\u0103r\u0163i, ne a\u015ftept\u0103m ca spre sf\u00e2r\u015fitul anului s\u0103 apar\u0103 o nou\u0103 carte, fapt ce nu face dec\u00e2t s\u0103 confirme poten\u0163ialul creator al tinerei genera\u0163ii de critici \u00een ciuda oric\u0103ror cli\u015fee apocaliptice ce subapreciaz\u0103 capacitatea genera\u0163iilor noi de a-\u015fi crea sau apropia noile tipuri de cititori.
\n<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte cea de-a cincea carte a universitarului craiovean, Deimografia. Scenarii ale terorii \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, ea reprezint\u0103 primul studiu de la noi care analizeaz\u0103 teroarea fictiv\u0103 din operele literare rom\u00e2ne\u015fti. Studiul este \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103 sec\u0163iuni: i) una teoretic\u0103, o adev\u0103rat\u0103 introducere \u00een universul guvernat de zeul Deimos (menit\u0103 s\u0103-i ofere cititorului un background<\/em> \u015fi s\u0103-i trezeasc\u0103 curiozitatea) \u015fi se continu\u0103 cu delimit\u0103ri terminologice fundamentale (ca distinc\u0163ia dintre \u201eteroare\u201d \u015fi \u201egroaz\u0103\u201d), ceea ce ne favorizeaz\u0103 \u00een\u0163elegerea evolu\u0163iei acestui \u201esentiment estetizat\u201d \u00een literatura universal\u0103, cu referiri la terifiantul din literatura autohton\u0103 \u015fi ii) cea de-a doua sec\u0163iune, o aplica\u0163ie a teoriei din prima parte, cu nuan\u0163e \u015fi subtilit\u0103\u0163i \u00een func\u0163ie de universul prozodic al autorilor aborda\u0163i (Miron Costin, Costache Negruzzi, I.L. Caragiale, Gala Galaction, Gib I. Mih\u0103escu, Alexandru Philippide, Cezar Petrescu sau Mircea Eliade).<\/p>\n

\nStabilind de la \u00eenceput c\u0103 \u201eliteratura terorii depinde cel mai mult de dozajul de la nivelul vocabularului\u201d, C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103 ne pune la dispozi\u0163ie o succint\u0103 descriere a principalelor concep\u0163ii despre terifiantul literar (H.P. Lovecraft, N\u00f6el Carroll, Edmund Burke, Ann Radcliffe, Jack Sullivan etc.) care apar\u0163in exclusiv teoreticienilor str\u0103ini, prezenta carte fiind o premier\u0103 \u00een spa\u0163iul critic rom\u00e2nesc. Urm\u0103rind geneza \u015fi autonomizarea acestui tip de literatur\u0103, exegetul discut\u0103 despre trei tipuri de proz\u0103 terifiant\u0103: \u201eteroarea natural\u0103\u201d, \u201eteroarea supranatural\u0103\u201d \u015fi \u201eteroarea de frontier\u0103\u201d. Teroarea natural\u0103<\/em> este asociat\u0103 unor personaje \u015fi ac\u0163iuni verosimile, \u201eanxietatea rezult\u00e2nd doar din combina\u0163iile actan\u0163iale insolite sau din stranietatea atmosferei\u201d, \u00een timp ce teroarea supranatural\u0103<\/em> este specific\u0103 unor scenarii fantastice \u00een care personajele \u015fi ac\u0163iunea ies din sfera plauzibilului. La grani\u0163a dintre cele dou\u0103 tipuri de teroare se afl\u0103 teroarea de frontier\u0103<\/em> ce se refer\u0103 la situa\u0163iile \u00een care personajul \u015fi ac\u0163iunea se men\u0163in \u00een sfera ambiguit\u0103\u0163ii, put\u00e2nd apar\u0163ine dintr-un unghi de vedere sferei verosimilului, iar din alt\u0103 perspectiv\u0103 apropiindu-se mai mult de literatura fantastic\u0103. \u00cen acest caz, talentul scriitorului \u015fi antrenamentul cititorului par s\u0103 joace un rol mai pronun\u0163at dec\u00e2t \u00een cazul prozelor ce apar\u0163in primelor dou\u0103 categorii ale terifiantului literar: pe principiul – \u201ecu c\u00e2t \u015ftim mai pu\u0163ine, cu at\u00e2t ne \u00eenfior\u0103m mai mult\u201d.<\/p>\n

\nDe\u015fi elemente terifiante g\u0103sim \u00een Biblie (Cartea \u00eent\u00e2i a lui Enoh)<\/em>, Cheia lui Solomon<\/em>, Oedip rege<\/em> de Sofocle, Satyricon de Sofocle sau \u00een Edda<\/em> \u015fi Saga<\/em> islandeze, stricto sensu<\/em> nu se poate vorbi de teroare literar\u0103 \u00een sensul actual al termenului dec\u00e2t \u00eencep\u00e2nd cu 1760-1765, dat fiind faptul c\u0103 literatura anterioar\u0103 romanului gotic are numai trimiteri par\u0163iale care pot provoca o anumit\u0103 anxietate \u00een psihicul cititorului. De la autorii consacra\u0163i ai romanului gotic ca Horace Walpole (The Castle of Otranto<\/em>, 1764), Ann Radcliffe (The Mysteries of Udolpho<\/em>, 1794), care cultiv\u0103 intertextualitatea \u015fi face prima distinc\u0163ie dintre teroare<\/em> \u015fi groaz\u0103<\/em>, Matthew Gregory Lewis cu terror-romance<\/em>-ul s\u0103u The Monk<\/em> (1796), care prin elementele de \u201ehorror \u015focant\u201d aminte\u015fte de romanul Adam \u015fi Eva<\/em> a lui Liviu Rebreanu, sau Charles Robert Maturin \u015fi celebrul s\u0103u Melmoth the Wander<\/em> (1820), la William Beckford cu \u201eexcentricul \u015fi luxuriantul s\u0103u roman Vathek (1786)\u201d, spaima fic\u0163ionalizat\u0103 este integrat\u0103, \u00een secolul al XIX-lea, \u00een opera lui E.T.A. Hoffmann (Scrieri fantastice \u00een maniera lui Callot<\/em>, Elixirele Diavolului<\/em>), Mary Shelley (Frankenstein<\/em>), Nikolai Gogol \u2013 la care ironicul se amestec\u0103 cu terifiantul, \u015fi va atinge apogeul o dat\u0103 cu scrierile lui Edgar Allan Poe (Pr\u0103bu\u015firea casei Usher<\/em>, Masca mor\u0163ii ro\u015fii<\/em>), Henry James (The Turn of the Screw<\/em>) \u015fi cele ale lui Guy de Maupassant (Le Horla<\/em>).<\/p>\n

\nSituate \u00eentre \u201edefazare \u015fi sincronizare\u201d, operele literare rom\u00e2ne\u015fti \u00een care teroarea este prezent\u0103 apar \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Boierul moldovean Miron Costin, prin Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Moldovei<\/em>, <\/em>este primul scriitor rom\u00e2n capabil s\u0103 ne ofere \u201ec\u00e2teva oaze de teroare scriptural\u0103\u201d. Apoi, C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103 ne conduce cuviincios spre alte ipostaze ale terorii ca sadismul istoric al lui L\u0103pu\u015fneanu (Constantin Negruzzi) sau ca naturalismul tenebros din O f\u0103clie de Pa\u015fti<\/em> (Caragiale), f\u0103r\u0103 a uita \u201edou\u0103 din cele mai puternic aglutinate scenarii de teroare din literatura autohton\u0103\u201d: fuga nebuneasc\u0103 a Agripinei \u015fi uciderea lui P\u0103una\u015f de vulturii \u00eenfometa\u0163i din nuvela La Vulturi!<\/em> (1912) de Gala Galaction. Dup\u0103 aceste forme de teroare natural\u0103, ne familiariz\u0103m cu teroarea de frontier\u0103 \u2013 specific\u0103 unor prozatori ca Henry James sau Sheridan Le Fanu \u2013 care la Caragiale are la baz\u0103 o tensiune ce se creeaz\u0103 \u00eentre prezentarea ac\u0163iunii prin prisma naratorului omniscient \u015fi modul \u00een care personajul principal (Stavrache) aduce \u00een prim plan prezen\u0163a fantomatic\u0103 a fratelui s\u0103u. La Gib I. Mih\u0103escu (Frigul<\/em>) sexualitatea obsesiv\u0103 se \u00eembin\u0103 cu pagofobia (teama de frig, de ghea\u0163\u0103), amintind de eroticul supranatural al victorienei Marry Bradon, iar Dinu pare un John Colt, celebrul protagonist din povestirea The Wind<\/em> a lui Ray Bradbury. Un alt exemplu de teroare la grani\u0163a dintre natural \u015fi supranatural \u00eel g\u0103sim \u00een nuvela \u00cembr\u0103\u0163i\u015farea mortului<\/em> de Alexandru Philippide pe care C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103 \u201euna dintre cele mai conving\u0103toare instrument\u0103ri ale anxiet\u0103\u0163ii criminale, beneficiind, simultan, de o cople\u015fitoare \u0163es\u0103tur\u0103 de atmosfer\u0103\u201d. Categoria terorii supranaturale acord\u0103 cea mai pu\u0163in\u0103 aten\u0163ie verosimilului, fiind mai degrab\u0103 asociat\u0103 fantasticului pur \u015fi chiar dac\u0103 la nivel psiho-literar generatorii de teroare sunt cam aceea\u015fi, nivelul estetic \u015fi modul \u00een care este el distribuit difer\u0103. Reprezentative din acest punct de vedere sunt Moara lui C\u0103lif\u0103r<\/em> de Gala Glaction, Aranka, \u015ftima lacurilor<\/em> de Cezar Petrescu \u015fi Domni\u015foara Christina<\/em> de Mircea Eliade. Pentru a nu leza sim\u0163ul diversit\u0103\u0163ii cu care sunt \u00eenzestra\u0163i unii cititori, exegetul nu ezit\u0103 s\u0103 fac\u0103 referire \u015fi la opere din divizia B a literaturii rom\u00e2ne: de exemplu, nuvelele C\u00e2nele Balan<\/em> (1876) \u015fi Sf\u00e2ntul Andrei<\/em> (1879) ale lui Nicolae Gane. Ambele ar fi putut fi un bun exemplu de teroare supranatural\u0103 dac\u0103 spiritul excesiv de cartezian al naratorului nu ar fi eliminat la final orice urm\u0103 de \u00eendoial\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen plus fa\u0163\u0103 de cele trei tipuri de teroare scriptural\u0103, cea mai valoroas\u0103 contribu\u0163ie teoretic\u0103 a acestui studiu este distinc\u0163ia subtil\u0103 pe care C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103 o face \u00eentre teroare \u015fi groaz\u0103: dac\u0103 teroare<\/em>a este \u00een general, expansiv\u0103 la nivel scriptural, ascu\u0163ind sim\u0163urile personajelor implicate \u00een ac\u0163iune, <\/em><\/strong>groaza <\/strong><\/em>este mai degrab\u0103 retractil\u0103 \u015fi u\u015for conservatoare \u00een planul scriiturii, paraliz\u00e2nd cumva evolu\u0163ia personajului \u015fi \u00eemping\u00e2ndu-le \u00een zona patologicului. Astfel, acolo unde prozele de teroare tind s\u0103 pun\u0103 accentul pe sugestie \u015fi ambiguitate, povestirile de groaz\u0103 mizeaz\u0103 pe elementul direct \u015fi \u015focant. De aceea, se poate u\u015for \u00een\u0163elege de ce autorul prezentului studiu deimografic vede \u00een armonia simultan\u0103 dintre groaz\u0103 (dominant extrovertit\u0103 \u015fi comercial\u0103) \u015fi teroare (introvertit\u0103 \u015fi estetizant\u0103) formula magic\u0103 a unei opere literare reu\u015fite, menit\u0103 s\u0103 ofere lectorului at\u00e2t pl\u0103cere estetic\u0103, c\u00e2t \u015fi un anumit tip de cunoa\u015ftere.<\/p>\n

\nCa orice demers critic izbutit, lectura c\u0103r\u0163ii lui C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103 \u00ee\u0163i las\u0103 impresia c\u0103 studierea, identificarea \u015fi descrierea formelor de terifian\u0163\u0103 \u00een domeniul culturii \u015fi implicit al literaturii este un domeniu fascinant ce merit\u0103 s\u0103 fie extins prin cercet\u0103ri ulterioare, dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi sugereaz\u0103 \u00een capitolul conclusiv al c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[C\u0103t\u0103lin Ghi\u0163\u0103, Deimografia. Scenarii ale terorii \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103, Prefa\u0163\u0103 de \u015etefan Borbely, Colec\u0163ia \u201eAcademica\u201d, Editura Institutul European, Ia\u015fi, 2011] de Petri\u015for Militaru Dup\u0103 ce a debutat cu o carte despre poezia vizionar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare (2005), urmat\u0103 \u00een acela\u015fi an de o culegere de eseuri \u015fi cronici literare […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[731,125],"tags":[746,1152,1129,293],"class_list":["post-6899","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-31","category-invitat","tag-catalin-ghita","tag-egophobia-31","tag-invitat","tag-petrisor-militaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1Nh","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6899","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6899"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6899\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6938,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6899\/revisions\/6938"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6899"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6899"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6899"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}