{"id":7336,"date":"2011-05-30T07:54:31","date_gmt":"2011-05-30T05:54:31","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=7336"},"modified":"2011-12-23T14:43:48","modified_gmt":"2011-12-23T12:43:48","slug":"artistul-un-chip-al-spaimei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=7336","title":{"rendered":"Artistul – un chip al spaimei"},"content":{"rendered":"

[C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103, Deimografia<\/em>, Institutul European, 2011]<\/p>\n

de Cristina Nemerovschi<\/p>\n

Deimografia<\/em>, lucrarea lui C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103 subintitulat\u0103 Scenarii ale terorii \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, \u00ee\u0219i uime\u0219te la primul contact cititorul prin vivacitatea \u0219i stilul antrenant cu care se prezint\u0103 de la un cap\u0103t la cel\u0103lalt. Este o carte care te captiveaz\u0103; se cite\u0219te cu aceea\u0219i pl\u0103cere \u0219i participare afectiv\u0103 cu care cite\u0219ti un roman \u0219i, de-a lungul celor aproape 200 de pagini, uneori ui\u021bi c\u0103 ai \u00een fa\u021b\u0103 un studiu literar. Nimic din emfaza, suficien\u021ba \u0219i plictisul cu care ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 de cele mai multe ori astfel de lucr\u0103ri nu ve\u021bi g\u0103si \u00een Deimografia<\/em> lui C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103.<\/p>\n

\nEste cumva dificil de spus dac\u0103 meritul pentru atractivitatea lucr\u0103rii de fa\u021b\u0103 este dat de tema incitant\u0103, plin\u0103 de mister \u0219i ofertant\u0103 literar aleas\u0103 de criticul craiovean, sau este exclusiv meritul \u00een care autorul \u0219tie s\u0103 \u00ee\u0219i seduc\u0103, s\u0103 \u00ee\u0219i captiveze cititorul. Cert este c\u0103 avem de-a face cu o lucrare variat\u0103, ce \u00ee\u0219i schimb\u0103 tonul \u00een func\u021bie de opera la care face referin\u021b\u0103 \u00eentr-un anumit moment, f\u0103r\u0103 a fugi nici de accentele grave, dar nici de notele umoristice.<\/p>\n

\nPentru a r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 un moment la forma c\u0103r\u021bii, p\u00e2n\u0103 la a atinge discu\u021bii legate de con\u021binut, ar trebui remarcat c\u0103 Deimografia<\/em> are un stil accesibil, prietenos, a\u0219a cum rar descoperi \u00eentr-o carte ce poate fi \u00eencadrat\u0103 \u00een genul larg al criticii literare; prin urmare, opinia mea este c\u0103 volumul poate fi savurat de un public deloc restr\u00e2ns, at\u00e2t de pasiona\u021bii genului horror\/gothic\/thriller, c\u00e2t \u0219i de \u00eemp\u0103timi\u021bii literaturii autohtone, c\u00e2t \u0219i de cei care, pur \u0219i simplu, vor s\u0103 citeasc\u0103 ni\u0219te pagini ce te \u00eendeamn\u0103 la reflec\u021bie.<\/p>\n

\nPornind de la Deimos, fiul lui Ares \u0219i al Afroditei \u00een mitologia greac\u0103, Deimografia<\/em> \u00ee\u0219i propune s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 abord\u0103rile din jurul temei terorii sau groazei pe care le \u00eent\u00e2lnim \u00een literatura autohton\u0103, de la Letopise\u021bul \u021a\u0103rii Moldovei<\/em> de Miron Costin \u0219i ajung\u00e2nd la Orbitor<\/em>-ul lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu. Observa\u021biile pe care le face autorul de-a lungul analizelor pe text sunt, deopotriv\u0103, at\u00e2t originale c\u00e2t \u0219i pline de aten\u021bia incontestabil\u0103 pentru detaliile care \u00een mod uzual scap\u0103 unui ochi mai gr\u0103bit.<\/p>\n

\n\u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul lucr\u0103rii, autorul opereaz\u0103 o distinc\u021bie interesant\u0103 \u00eentre groaz\u0103<\/em> \u0219i teroare<\/em>, prima fiind atributul operelor literare cu caut\u0103 senza\u021bionalul \u0219i provoac\u0103 frica de moment a publicului, \u00een timp ce teroarea este mai degrab\u0103 un atribut sugerat, care deschide u\u0219ile imagina\u021biei; dac\u0103 groaza<\/em> este denotativ\u0103, ea ar\u0103t\u00e2nd direct obiectul spaimei, teroarea<\/em> este conotativ\u0103, ea pe de o parte dezv\u0103luie, pe de alt\u0103 parte ascunde, l\u0103s\u00e2nd imagina\u021bia cititorului s\u0103 umple golurile acolo unde autorul doar sugereaz\u0103. \u00cen concluzie, teroarea este nuan\u021bat\u0103, fiind astfel ingredientul operelor literare cu valoare artistic\u0103. Operele asupra c\u0103rora se apleac\u0103 studiul Deimografia<\/em> au ca atribut comun aceast\u0103 teroare, care se poate manifesta sub diferite forme: natural\u0103, supranatural\u0103, de frontier\u0103. Dac\u0103 opere precum Alexandru L\u0103pu\u015fneanul<\/em> sau La Vulturi!<\/em> se \u00eencadreaz\u0103 \u00een tipologia terorii naturale, cea \u00een care obiectul spaimei vine de undeva din grani\u021bele lumii noastre, din \u00eent\u00e2mpl\u0103ri familiare ce nu cer \u00een\u021belegerea unor fenomene ie\u0219ite din r\u00e2nduiala universului \u00een care vie\u021buim, \u00cen vreme de r\u0103zboi<\/em> sau Frigul<\/em> fac parte din acea teroare de frontier\u0103, \u00een care naturalul se \u00eemplete\u0219te cu supranaturalul.<\/p>\n

\n\u00cen cazul nuvelei lui I.L. Caragiale, \u00cen vreme de r\u0103zboi<\/em>, teroarea \u00eel asalteaz\u0103 pe cititor odat\u0103 cu introspec\u021bia din ce \u00een ce mai accentuat\u0103, mai obsesiv\u0103 \u0219i mai abisal\u0103 a personajului principal. A\u0219a cum spune autorul C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103, elementele \u201chorror\u201d ale acestei nuvele sunt date de confruntarea personajului cu demonii propriei min\u021bi. Reac\u021biile psihice ale personajului sunt notate minu\u021bios \u0219i sunt \u00eenso\u021bite de cele mai multe ori de elemente fizice, foarte expresive: \u201cHangiul deschise gura mare s\u0103 spun\u0103 ceva, dar gura f\u0103r\u0103 s\u0103 scoat\u0103 un sunet nu se mai putu \u00eenchide. Ochii clipir\u0103 de c\u00e2teva ori foarte iute \u0219i apoi r\u0103maser\u0103 mari, privind \u021bint\u0103, peste \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area aceea, \u00een dep\u0103rt\u0103ri ne\u00eenchipuite; m\u00e2inile voir\u0103 s\u0103 se ridice, dar c\u0103zur\u0103 \u021bepene de-a lungul trupului, care se-ntinse \u00een sus\u201c. \u00centr-adev\u0103r, aceast\u0103 teroare de frontier\u0103 pare a fi cea mai atractiv\u0103, \u00eentruc\u00e2t autorul are o larg\u0103 gam\u0103 de emo\u021bii pe care le poate exploata pentru a-\u0219i impresiona auditoriul, de la cele foarte familiare, p\u00e2n\u0103 la straniul care \u00eei produce fiori pe \u0219ina spin\u0103rii. Tot cu introspec\u021bii, spaime \u0219i demoni psihici ne \u00eent\u00e2lnim \u0219i \u00een Frigul<\/em> lui Gib Mih\u0103escu, de aceast\u0103 dat\u0103 transpuse pe plan erotic, unde, a\u0219a cum scrie Ghi\u021b\u0103, \u201cluxurian\u021ba fenomenologic\u0103 a realului gliseaz\u0103 cu abilitate \u00een trena fantasticului\u201d.<\/p>\n

\nUltima din cele trei \u201cdirec\u021bii\u201d ale terorii, cea supranatural\u0103, se reg\u0103se\u0219te \u00een nuvele precum Aranka, \u0219tima lacurilor<\/em>, de Cezar Petrescu, \u0219i \u00een mult-discutata \u0219i \u00eenc\u0103 fascinanta Domni\u0219oara Christina<\/em> a lui Mircea Eliade. Aranka, \u0219tima lacurilor<\/em> face parte din registrul unui fantastic interior<\/em>, a\u0219a cum scrie chiar Cezar Petrescu. \u00cen acela\u0219i timp, a\u0219a cum spune C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103, nuvela reia o atmosfer\u0103 specific\u0103 gothicului preromantic. Aceste elemente gothice ar fi, \u00een opinia autorului Deimografiei<\/em>: plasarea \u00eentr-un spa\u021biu izolat \u0219i straniu, istoria unei familii dec\u0103zute, personaje bizare ce \u00eentregesc atmosfera neobi\u0219nuit\u0103, unele cu aplecare spre ocultism. Aranka, o figur\u0103 plin\u0103 de magie, aminte\u0219te cumva de Lostri\u021ba lui Vasile Voiculescu de\u0219i, evident, \u00een nuvela lui Cezar Petrescu \u00eent\u00e2lnim o altfel de dimensiune, \u00eens\u0103 nu mai pu\u021bin tragic\u0103. Autorul rom\u00e2n exceleaz\u0103 \u00een descrierea locurilor p\u0103r\u0103site, aceast\u0103 descriere fiind, a\u0219a cum sugereaz\u0103 \u0219i Ghi\u021b\u0103, cu nimic mai prejos fa\u021b\u0103 de cele ale vesti\u021bilor scriitori ai vremii. Atmosfera gothic\u0103 este dat\u0103 \u00een plus de tr\u0103s\u0103turile personajelor, adesea grote\u0219ti.<\/p>\n

\nTot din categoria terorii supranaturale, Domni\u0219oara Christina<\/em> are \u00een prim-plan mitul strigoiului, previzualizat pe un fundal folcloric autohton. O observa\u021bie excelent\u0103 a autorului Deimografiei<\/em> este aceea c\u0103 vampirul\/strigoiul poate fi privit nu doar ca un factor destructiv, inevitabil aduc\u0103tor de moarte, ci \u0219i ca un vehicul prin care sacrul\/numinosul<\/em> lui Rudolf Otto p\u0103trunde \u00een universul nostru, o foarte interesant\u0103 corela\u021bie cu o distinc\u021bie foarte \u00eendr\u0103git\u0103 de Eliade, cea dintre sacru \u0219i profan. \u00cen plus, C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103 propune \u0219i o alt\u0103 variant\u0103 de interpretare: am putea fi pu\u0219i \u00een fa\u021ba inepuizabilului tandem artist \u2013 opera sa de art\u0103, mai precis, Egor \u2013 artistul, iar Christina \u2013 opera de art\u0103 rebel\u0103, cu voin\u021b\u0103 \u0219i suflet propriu, care dob\u00e2nde\u0219te la un moment dat autonomie \u0219i \u00ee\u0219i confrunt\u0103 creatorul. Distrugerea portretului Christinei din finalul nuvelei lui Eliade poate fi asemuit\u0103 cu cea din celebrul roman Portretul lui Dorian Gray<\/em>, \u00een care subiectul artei se confrunt\u0103 cu produsul ce este opera artistic\u0103 \u00een sine, implicit cu creatorul acesteia. Ca \u0219i \u00een cazul nuvelei Aranka, \u0219tima lacurilor<\/em>, \u00eent\u00e2lnim \u00een Domni\u0219oara Christina<\/em> numeroase elemente gothice: plasarea \u00een cadrul izolat care este conacul, pove\u0219ti ce \u00ee\u021bi trezesc spaima vehiculate de personaje, mult mister ce \u00eenconjoar\u0103 diferite fe\u021be din trecut. Chiar \u0219i portretul Christinei se \u00eencadreaz\u0103 \u00een tiparul gothic- romantic: \u201cEra o fat\u0103 foarte t\u00e2n\u0103r\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-o rochie lung\u0103, cu talia sub\u021bire \u0219i \u00eenalt\u0103, cu buclele negre l\u0103sate pe umeri\u201d. \u0218i, cel mai expresiv dintre toate, chiar acest mit erotic al vampirului \u00eentors din mor\u021bi pentru a-\u0219i g\u0103si \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00eemplinirea \u00een lumea pe care a l\u0103sat-o \u00een urm\u0103. Un personaj teribil de interesant al nuvelei este Simina, despre care adesea ai impresia c\u0103 a fost deja atins\u0103 de \u201caripa\u201d vampiric\u0103 a Christinei; \u00een orice caz, strigoiul feminin \u00ee\u0219i proiecteaz\u0103 atrac\u021bia nep\u0103m\u00e2ntean\u0103 \u0219i obsesiile erotice \u00een feti\u021ba ce pare din ce \u00een ce mai pu\u021bin din aceast\u0103 lume, ea reu\u0219ind de altfel s\u0103 stabileasc\u0103 un transfer afectiv \u0219i o comunicare stranie cu personajul principal feminin. Servitorii p\u0103r\u0103sind mo\u0219ia \u0219i abandon\u00e2ndu-\u0219i st\u0103p\u00e2nii, de teama elementelor supranaturale amenin\u021b\u0103toare, amintesc de celebrele romane ale lui Anne Rice.<\/p>\n

\nStarea de expectativ\u0103 despre care vorbe\u0219te C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103 este unul dintre cele mai atr\u0103g\u0103toare elemente ale nuvelei. Dac\u0103 ne amintim distinc\u021bia dintre teroare<\/em> (ca modalitate prin care doar este sugerat\u0103 spaima, prin care este l\u0103sat suficient loc imagina\u021biei cititorului, care astfel \u00ee\u0219i poate proiecta \u00een lectur\u0103 propriile spaime \u0219i co\u0219maruri) \u0219i groaz\u0103<\/em> (\u00een care obiectul fricii ne este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at f\u0103r\u0103 echivoc chiar de la \u00eenceput), Eliade reu\u0219e\u0219te aici o m\u00e2nuire senza\u021bional\u0103 a primeia dintre acestea. Egor este confruntat cu tot felul de nelini\u0219ti f\u0103r\u0103 nume, amplificate de pove\u0219tile pline de mister care se \u021bes \u00een jurul lui, p\u00e2n\u0103 la momentul \u00een care este aproape de a elucida natura personajului feminin, lucru ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 treptat, gradual , la fel cum este dozat\u0103 \u0219i teroarea din nuvel\u0103. Prin urmare, ipoteza din prima parte a Deimografiei<\/em> este c\u00e2t se poate de just\u0103 \u2013 o oper\u0103 artistic\u0103 are cu at\u00e2t mai mult efect cu c\u00e2t p\u0103streaz\u0103 misterul, echivocul asupra unor situa\u021bii \u0219i personaje. Dac\u0103 reflect\u0103m pu\u021bin, acest fapt este cu at\u00e2t mai evident \u00een cazul filmelor \u2013 ne \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 mai mult acele thrillere \u00een care nu \u0219tim din ce parte ne va lovi elementul terifiant, dec\u00e2t acele pelicule, uneori rizibile chiar, \u00een care mon\u0219tri diformi \u0219i neverosimili apar \u0219i \u00ee\u0219i r\u00e2njesc din\u021bii negri spar\u021bi la noi, ei fiind exclusiv rezultatul unor tehnici de prelucrare a imaginii pe calculator.<\/p>\n

\nO scen\u0103 erotic\u0103 dintre Egor \u0219i Christina se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een acela\u0219i registru gothic-romantic: \u201cCarnea lui se risipea \u00eennebunit\u0103, c\u0103ci voluptatea \u00eel sugruma, \u00eel umilea. Gura Christinei avea gustul fructelor din vis, gustul tuturor be\u021biilor ne\u00eeng\u0103duite, blstemate. Nici \u00een cele mai dr\u0103ce\u0219ti \u00eenchipuiri de dragoste nu picurase at\u00e2ta otrav\u0103, at\u00e2ta rou\u0103\u201d. Peisajul gothic-terifiant este \u00eentregit de prezen\u021ba s\u00e2ngelui care p\u0103r\u0103se\u0219te corpul de mult lipsit de via\u021b\u0103 al Christinei. Dup\u0103 cum scrie Doina Ru\u0219ti, citat\u0103 de C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103, \u201cVederea s\u00e2ngelui \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103, c\u0103ci rostul s\u0103u este de a fi \u00eenchis \u00een trup, \u00een vasul Graal; s\u00e2ngele expus vederii este cel care curge, se risipe\u0219te \u0219i moare.\u201d Tot din prism\u0103 gothic-romantic\u0103 poate fi privit \u0219i incediul din finalul nuvelei.<\/p>\n

\nLucrarea asupra c\u0103reia se apleac\u0103 C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103 \u00een finalul Deimografiei<\/em> este primul volum al fascinantei trilogii Orbitor<\/em>, de Mircea C\u0103rt\u0103rescu, anume episodul invaziei strigoilor. Avem de-a face aici, din c\u00e2te se pare, cu o teroare de ordin supranatural, descris\u0103 extraordinar de expresiv. \u0218i \u00een celelalte opere ale lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u00eent\u00e2lnim intr\u0103ri \u00een for\u021b\u0103 ale elementelor terorii, de multe ori ale celei de frontier\u0103 sau, mai bine spus, realul care alunec\u0103 firesc \u0219i pe nesim\u021bite \u00een fantastic \u2013 de pild\u0103 \u00een Gemenii<\/em>, REM <\/em>\u0219i, bine\u00een\u021beles, \u00een multe alte fragmente din trilogia Orbitor<\/em>.<\/p>\n

\n\u00cenchei cu o precizare extrem de captivant\u0103 pe care o face \u0218tefan Borbely \u00een prefa\u021ba Deimografiei<\/em> \u2013 acesta noteaz\u0103 c\u0103, \u00een diverse culturi, de-a lungul timpului, artistul a fost privit ca un agent al terorii, al necunoscutului care invadeaz\u0103 via\u021ba comun\u0103 a oamenilor. Fiind asociat de cele mai multe ori cu lipsa de activitate, cu medita\u021bia, artistul p\u0103r\u0103sea acea sfer\u0103 a familiarului, a vie\u021bii de zi cu zi cu care se confrunt\u0103 cel ce munce\u0219te \u00eentr-un domeniu ferm stabilit. Pe scurt, artistul este \u201cun chip al spaimei\u201d, echivalentul imprevizibilului deci, prin sine \u00eensu\u0219i, o surs\u0103 a terorii pentru omul banal, f\u0103r\u0103 exces de imagina\u021bie. Concep\u021bii extreme au asemuit, de altfel, artistul cu \u00eensu\u0219i diavolul\u2026 L\u0103s\u00e2nd la o parte acest imaginar poate exagerat, nu putem s\u0103 nu constat\u0103m c\u0103, privind din aceast\u0103 perspectiv\u0103, suntem \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi s\u0103 sus\u021binem c\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t vom avea art\u0103 \u0219i arti\u0219ti, vom avea \u0219i opere ce abund\u0103 de elemente terifiante. C\u0103ci, \u00een cele din urm\u0103, crea\u021bia \u00een sine este un proces terifiant \u2013 acela \u00een care artistul se confrunt\u0103 cu sine \u0219i nu are habar cu ce demoni va da piept, \u00een diferite momente, ie\u0219i\u021bi din ungherele min\u021bii sale pe care o desf\u0103\u0219oar\u0103 pe foaia \u00eenc\u0103 alb\u0103 de h\u00e2rtie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103, Deimografia, Institutul European, 2011] de Cristina Nemerovschi Deimografia, lucrarea lui C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103 subintitulat\u0103 Scenarii ale terorii \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103, \u00ee\u0219i uime\u0219te la primul contact cititorul prin vivacitatea \u0219i stilul antrenant cu care se prezint\u0103 de la un cap\u0103t la cel\u0103lalt. Este o carte care te captiveaz\u0103; se cite\u0219te cu aceea\u0219i pl\u0103cere \u0219i participare […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[731,125],"tags":[746,516,1152,1129],"class_list":["post-7336","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-31","category-invitat","tag-catalin-ghita","tag-cristina-nemerovschi","tag-egophobia-31","tag-invitat"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1Uk","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7336","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7336"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7336\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7342,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7336\/revisions\/7342"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7336"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7336"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7336"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}