{"id":7356,"date":"2011-08-04T14:46:23","date_gmt":"2011-08-04T12:46:23","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=7356"},"modified":"2011-08-02T14:54:03","modified_gmt":"2011-08-02T12:54:03","slug":"ioan-slavici-gazetar-al-extremelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=7356","title":{"rendered":"Ioan Slavici – gazetar al extremelor"},"content":{"rendered":"

[fragment]<\/strong><\/p>\n

de Lucian-Vasile Szabo<\/p>\n

\nProzator, ziarist, editor, folclorist, dasc\u0103l \u015fi istoric, ideolog \u015fi promotor cultural, Ioan Slavici este una dintre personalit\u0103\u0163ile complexe \u015fi novatoare ale culturii rom\u00e2ne. S-a afirmat puternic \u00een toate aceste arii de cuprindere. Doar c\u0103 atunci c\u00e2nd face un bilan\u0163, cu pu\u0163in timp \u00eenainte de moarte, se simte stingher. S-a spus c\u0103 are sentimentul rat\u0103rii. Mai degrab\u0103, este dat la o parte \u015fi este judecat de \u00eenving\u0103tori dup\u0103 reguli schimbate din mers. Crede c\u0103 este luat \u00een b\u0103taie de joc, chiar \u015fi de cei pu\u015fi laolalt\u0103 cu el, de cei cu care este judecat. Bilan\u0163ul vie\u0163ii este limpede: \u201e\u015etiam c\u0103 nu li se cuvine s\u0103 fac\u0103 a\u015fa ceva, c\u0103ci eu nu f\u0103ceam parte din nicio tagm\u0103: Societatea Scriitorilor Rom\u00e2ni m\u0103 exclusese din s\u00e2nul ei ca nevrednic de a-i fi membru; sindicatul ziari\u015ftilor m\u0103 declarase \u015fi el nevrednic de a-i fi membru; iar corpul didactic nu m-a socotit niciodat\u0103 dasc\u0103l. Noii mei tovar\u0103\u015fi de suferin\u0163e nu le \u015ftiau \u00eens\u0103 aceste \u015fi puteau, \u00een toat\u0103 vinov\u0103\u0163ia, s\u0103 zic\u0103: \u00abIat\u0103 ziaristul, iat\u0103 dasc\u0103lul rom\u00e2n, iat\u0103 scrietorul care face, ca membru corespondent, parte chiar \u015fi din Academia Rom\u00e2n\u0103\u00bb. \u00cemi f\u0103ceam, f\u0103r\u0103 de vina mea, de ru\u015fine neamul\u201d[1]<\/a>. Sunt r\u00e2nduri scrise dup\u0103 trecerea prin universul carceral de la Domne\u015fti, Modern, Luvru \u015fi V\u0103c\u0103re\u015fti. Este contextul \u00een care Gala Galaction lansa o mare provocare. Ap\u0103r\u0103tor plin de zel al scriitorului \u015fi gazetarului ardelean, acesta va spune r\u0103spicat pe c\u00e2nd Slavici era \u00eenc\u0103 \u00eenchis la V\u0103c\u0103re\u015fti \u015fi se apropia de v\u00e2rsta de 72 de ani: \u201eV\u0103 prorocesc c\u0103 peste zece-dou\u0103zeci de ani, dac\u0103 nu \u015fi mai cur\u00e2nd, ne va fi amar \u015fi ciud\u0103 c\u0103 am \u00eempins urm\u0103ririle \u015fi r\u0103zbun\u0103rile na\u0163ionale p\u00e2n\u0103 peste capetele lui Slavici \u015fi Arghezi\u201d[2]<\/a>. Va exista p\u0103rerea de r\u0103u, \u00eens\u0103 valorizarea operei autorului se va face \u00een principal pentru proz\u0103…<\/p>\n

 <\/p>\n

\nCertitudinea de la care plec\u0103m este c\u0103 despre Ioan Slavici mai sunt multe lucruri de spus. Unele esen\u0163iale. \u00cen ciuda unei bibliografii ce tinde s\u0103 devin\u0103 exaustiv\u0103, petele de umbr\u0103 se men\u0163in. Surprizele pot s\u0103 apar\u0103 de oriunde, c\u0103ci suntem \u00eenc\u0103 departe de a cunoa\u015fte tot ce a scris autorul ardelean. Ca o consecin\u0163\u0103, nici nu putem sus\u0163ine c\u0103 i-am cunoa\u015fte \u00eentreaga activitate \u015fi, mai ales, ideile \u015fi nuan\u0163ele, unele care fac diferen\u0163a. Mai sunt \u00eenc\u0103 fragmente r\u0103mase inedite, destul de pu\u0163ine, e drept. Problema cea mare o constuie \u00eens\u0103 nu editarea, ci reeditarea. Multe, cele mai multe, dintre interven\u0163iile publicistice ale lui Slavici au r\u0103mas acolo, \u00een paginile unor gazete de acum 100-150 de ani. Multe au fost foi efemere, cu o circula\u0163ie restr\u00e2ns\u0103, tip\u0103rite \u00een pu\u0163ine exemplare…<\/p>\n

 <\/p>\n

\nDiversitatea unui mare polemist<\/strong><\/p>\n

\n\u015ei aceasta este o certitudine: Ioan Slavici a scris enorm. A ales diversitatea, abord\u00e2nd domenii nu neap\u0103rat apropiate \u00eentre ele. S-a ocupat de cre\u015fterea junelor rom\u00e2ne \u015fi de Confucius, de cre\u015fterea salc\u00e2mului \u015fi de editarea documentelor istorice, de c\u0103ru\u0163ele pentru r\u0103zboi \u015fi de politica \u00een marile cancelarii ale Europei. Toate au fost ini\u0163ial p\u0103reri exprimate \u00een articole de gazet\u0103. Ziaristica i-a permis s\u0103 noteze aceste fulgura\u0163ii, aceste idei \u015fi opinii. Pe unele le-a dezvoltat \u00een articole scurte, r\u0103mase a\u015fa, ori reluate \u00een altele mai ample. Adesea, a dat studii, tip\u0103rite \u015fi ele \u00een pres\u0103… Toate i-au oferit un cadru de organizare pentru opera de rezisten\u0163\u0103. Iar acum putem formula ipoteza cercet\u0103rii noastre: care este contribu\u0163ia jurnalisticii la conturarea imaginii lui Slavici ca scriitor, om politic (activist, mai degrab\u0103), ca dasc\u0103l, memorialist, editor (literar, de documente sau de pres\u0103), ca istoric? \u00cen ciuda afirma\u0163iei sale: \u201eEu m-am sim\u0163it via\u0163a mea \u00eentreag\u0103 mai presus de toate dasc\u0103l\u201d[3]<\/a>, Slavici s-a ar\u0103tat \u00een toat\u0103 activitatea sa a fi \u00een primul r\u00e2nd ziarist! A luat pana \u00een m\u00e2n\u0103 (la propriu) \u015fi a intervenit energic de c\u00e2te ori a sim\u0163it nevoia. \u00cen acela\u015fi timp, publicistica sa nu este doar o ancor\u0103, doar o suit\u0103 de crochiuri pentru realiz\u0103ri mai ample. Este un domeniu bine conturat, Slavici ziaristul dovedindu-se cel pu\u0163in la fel de solid ca Slavici prozatorul.
\n
 <\/p>\n

\nDin meseria de profesor \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat scriitorul p\u00e2inea zilnic\u0103. O lung\u0103 perioad\u0103 a predat la Azilul Elena Doamna, din Bucure\u015fti. 14 ani a fost director la Institutul Ottetele\u015fanu al Academiei, la M\u0103gurele, aproape de Bucure\u015fti. \u00cenainte de Primul R\u0103zboi Mondial a fost dasc\u0103l la \u015ecoala Evanghelic\u0103, tot din capitala Regatului. A predat \u015fi la alte \u015fcoli. \u00cen anii de foc de la Tribuna<\/em><\/strong> a avut ore ca profesor la \u015ecoala de fete din Sibiu, unde directoare era so\u0163ia sa, Eleonora Slavici, elev\u0103 \u00een anii anteriori la Azilul Elena Doamna. A scris la jurnale chiar \u015fi c\u00e2nd o ducea r\u0103u cu banii. S-a implicat \u00een lupt\u0103 \u015fi a dus nenum\u0103rate campanii. Publicistica i-a pl\u0103cut enorm lui Slavici. \u015ei s\u0103 scrie la gazete, dar \u015fi s\u0103 le fac\u0103. Toate celelalte activit\u0103\u0163i ale sale, profesoratul sau lucrul la Comisia documentelor istorice, \u015fi acesta din urm\u0103 desf\u0103\u015furat pe parcursul a trei decenii, par plase de siguran\u0163\u0103 pentru combatantul ziarist. R\u0103m\u00e2ne de mirare c\u0103 a mai dat \u015fi proz\u0103, teatru sau studii de gramatic\u0103 \u00een acest timp!
\n
 <\/p>\n

\nSlavici a scris la ziar toat\u0103 via\u0163a lui. A \u00eenceput \u00een 1871, cu apelurile pentru organizarea Serb\u0103rii de la Putna. A publicat p\u00e2n\u0103 \u00een ziua \u00een care a murit, \u00een 17 august 1925. Sunt 55 de ani de gazet\u0103rie, adic\u0103 o via\u0163\u0103 de om. Chiar dac\u0103 pe parcurs putem identifica episoade din activitatea jurnalistic\u0103 (la Gura satului<\/em><\/strong>, la Telegraful rom\u00e2n<\/em><\/strong>, la Timpul,<\/em><\/strong> la Tribuna<\/em><\/strong>, la Minerva<\/em><\/strong> \u015fi Ziua, la Gazeta Bucure\u015ftilor <\/em><\/strong>ori la Adev\u0103rul literar \u015fi artistic<\/em><\/strong>), delimitarea este doar una metodologic\u0103, pentru a u\u015fura analiza. \u00cen realitate, geografia sa publicistic\u0103 indic\u0103 o leg\u0103tur\u0103 continu\u0103. Aproape c\u0103 nu conteaz\u0103 titlul foii, c\u0103ci autorul ardelean este permanent prezent \u00een paginile uneia!
\n
 <\/p>\n

\nVom urm\u0103ri acest traseu gazet\u0103resc de o jum\u0103tate de secol folosind intrumentarul pus la dispozi\u0163ie de metoda geografiei literare. A fost sistematizat\u0103 de Cornel Ungureanu, \u00eentr-o cuprindere ce contureaz\u0103 harta imaginarului celor mai importan\u0163i scriitori rom\u00e2ni, dar \u015fi central-europeni. O alt\u0103 direc\u0163ie este una terestr\u0103, o geografie a c\u0103l\u0103toriilor \u015fi popasurilor acelora\u015fi mari scriitori. Din complexitatea vie\u0163ii \u015fi din interac\u0163iunile cu toposul diegetic se nasc armonii, dar mai ales dispute. Vor fi traduse \u00een art\u0103, \u00een opere cu pronun\u0163at relief estetic. Metoda poate fi extins\u0103 la o geografie publicistic\u0103, urm\u0103rind o hart\u0103 a raport\u0103rii despre real, despre factualitatea ce constituie canonul ziaristicii generaliste. \u00cen acest mod, se contureaz\u0103 universul crea\u0163iei complexului scriitor Ioan Slavici. Proza jurnalistic\u0103 nu e doar un domeniu vast \u015fi pu\u0163in exploatat, a\u015fa cum am precizat deja, ci \u015fi unul surprinz\u0103tor, care scoate din umbr\u0103 laturi importante ale portretului lui Ioan Slavici.
\n
 <\/p>\n

\nGeografia publicistic\u0103 a acestui autor se completeaz\u0103 \u00een sute de articole \u015fi studii ce \u00eensumeaz\u0103 mii de pagini. Temele sunt diverse, nu doar ale actualit\u0103\u0163ii gazet\u0103re\u015fti, \u00eens\u0103 \u00eentr-o propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare au fost publicate \u00een periodice, \u00een jurnale cu tematic\u0103 larg\u0103, politice, sociale \u015fi economice, nu doar literar-artistice. Adesea, chiar \u015fi cele declarat literare au g\u0103zduit astfel de produse de actualitate cotidian\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, relevante sunt polemicile, disputele uneori virulente, \u00een care a intrat Slavici, precum \u015fi sistemul de rela\u0163ii dezvoltat cu personalit\u0103\u0163ile cele mai importante ale lumii rom\u00e2ne\u015fti. Iar c\u0103l\u0103toriile \u015fi popasurile nu \u00eenseamn\u0103 doar succese, ci \u015fi petreceri \u00een locuri de deten\u0163ie, c\u0103ci scriitorul-jurnalist a cunoscut universul carceral tocmai pentru c\u0103 era ziarist, unul extrem de incisiv! Sunt motive solide pentru a \u00eencerca s\u0103 descifr\u0103m c\u00e2t mai exact harta activit\u0103\u0163ii gazetarului Ioan Slavici.<\/p>\n

 <\/p>\n

\nUnde c\u0103ut\u0103m, cum ne pozi\u0163ion\u0103m<\/strong><\/p>\n

\nCunoscut \u00een special ca prozator, dar \u015fi cu dese referiri la activitatea sa politic\u0103 (f\u0103r\u0103 a fi cu adev\u0103rat om politic ori fiind chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t!), Ioan Slavici a avut \u00eens\u0103 o activitate intens\u0103 nu doar \u00een domeniul literar (dramaturg, folclorist, redactor literar) sau gazet\u0103resc (jurnalist \u015fi editor). Apropiat\u0103 literaturii este memorialistica sa. Ofer\u0103 informa\u0163ii bogate despre via\u0163a \u015fi activitatea scriitorului, fiind un veritabil capitol de geografie literar\u0103. Memorialistica se constituie \u00eens\u0103 \u015fi ca un pas c\u0103tre geografia publicistic\u0103 a lui Slavici, d\u00e2nd numeroase date \u015fi despre autorul de studii istorice, economice ori pedagogice. Universul s\u0103u publicistic este reconstituit doar fragmentar din scrierile reeditate (proz\u0103, teatru, amintiri, unele studii). Gazetarul a sus\u0163inut \u015fi o bogat\u0103 coresponden\u0163\u0103. Din scrisori aduna multe informa\u0163ii. Le folosea \u00een studii, \u00eens\u0103 unele constituiau o baz\u0103 consistent\u0103 pentru contribu\u0163iile sale la diferite publica\u0163ii. Redescoperirea diversei sale coresponden\u0163e (epistolele fiind publicate disparat, mai degrab\u0103 \u00een volume sau grupaje legate de numele altora!) permite accesul \u00een teritorii nestr\u0103b\u0103tute de pe harta gazet\u0103rieii. \u00cen scrisori, Slavici este mult mai deschis \u015fi aprofundeaz\u0103 idei redate adesea sintetic \u00een articole. Acestea din urm\u0103 nu las\u0103 s\u0103 se vad\u0103 dec\u00e2t rar strategiile autorului, pe c\u00e2nd scrisorile sunt mult mai detaliate, mai explicite asupra \u00eentregii sale activit\u0103\u0163i. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, sunt aici multe nuan\u0163\u0103ri, \u00eens\u0103 goegrafia sa publicistic\u0103 nu poate fi conturat\u0103 dec\u00e2t parcurg\u00e2nd articolele, cele de publicstic\u0103, grosul lor r\u0103m\u00e2n\u00e2nd dispersat \u00een pagini de ziare \u015fi reviste. Iar, \u00een ziua de ast\u0103zi, colec\u0163iile sunt incomplete.
\n
 <\/p>\n

\nMai mult, paternitatea articolelor este uneori greu de stabilit. Se cunosc cazuri de interven\u0163ii ziaristice atribuite uneori lui Slavici, alteori lui Eminescu, iar alt\u0103dat\u0103 lui Caragiale. Cei trei, cel pu\u0163in \u00een perioada c\u00e2t au colaborat la Timpul<\/em><\/strong>, aveau obiceiul s\u0103 discute mult at\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 ce erau scrise articolele. S-au influen\u0163at reciproc enorm. Exist\u0103 chiar m\u0103rturii \u00een privin\u0163a faptului c\u0103 \u00ee\u015fi completau unul altuia articolele, continu\u00e2nd de unde a l\u0103sat cel\u0103lalt. Apoi, multe dintre textele de gazet\u0103 nu au fost semnate. Cercet\u0103torii au \u00eencercat (\u015fi au reu\u015fit, \u00een parte) s\u0103 stabileasc\u0103 paternit\u0103\u0163i. Nu toate sunt acceptate. Alte zeci sau poate sute de articole au r\u0103mas neidentificate, niciodat\u0103 reg\u0103site sau cercetate… \u00cens\u0103 articolele de ziar, mai mult dec\u00e2t opera literar\u0103, mai mult dec\u00e2t memorialistica sau dec\u00e2t studiile pe diferite teme, dau adev\u0103rata m\u0103sura a lui Slavici ziaristul. Aceast\u0103 pozi\u0163ionare se r\u0103sfr\u00e2nge asupra \u00eentregii sale activit\u0103\u0163i, aduc\u00e2ndu-l \u00een prim plan pe gazetar.
\n
 <\/p>\n

\nIoan Slavici a r\u0103mas un \u201ecaz\u201d. Dar nu \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, unde a fost fixat definitiv printre clasici, chiar dac\u0103 unii teoreticieni au fost de p\u0103rere c\u0103 el ofer\u0103 \u201eun osp\u0103\u0163 mai s\u0103rac\u201d, ca s\u0103 relu\u0103m cunoscuta formulare a lui Tudor Vianu. \u00centr-o epoc\u0103 \u00een care na\u0163ionalimul era \u00een floare, generat \u015fi de nevoia fiec\u0103rui neam de a se fixa \u00een istorie, Slavici a fost o figur\u0103 destul de incomod\u0103. Nu literatura sa a fost cauza modului umilitor \u00een care l-au tratat societatea \u015fi cei mai mul\u0163i dintre mai marii zilei, ci publicistica sa. Om cu des\u0103v\u00e2r\u015fire european, \u00een sensul pe care ast\u0103zi \u00eel deslu\u015fim mai bine (chiar dac\u0103 o facem cu greutate!), gazetarul s-a manifestat ca rom\u00e2n \u015fi mai mult dec\u00e2t at\u00e2t: a fost cet\u0103\u0163eanul model nu al Imperiului Habsburgic, nu al Austro-Ungariei, ci al Europei Centrale, Mitteleuropa<\/em>, cum este denumirea \u00een german\u0103.
\n
 <\/p>\n

\nEste un concept care se opune Estului, cu ru\u015fii, cu toat\u0103 zona aceea tulbure, \u015fi se opune Sudului, Balcanilor, o arie receptat\u0103 ca turcizat\u0103, dar \u015fi slavizat\u0103 p\u00e2n\u0103 la un punct. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Slavici era un om a\u015fezat, iar geopolitica personal\u0103 pe aceasta s-a bazat mereu: pe civiliza\u0163ie! Nu \u015fi-a schimbat viziunea, \u00eens\u0103 s-au schimbat vremurile \u015fi l-au dat peste cap. Idealul s\u0103u de ordine \u015fi onoare, de \u00eencredere \u00een for\u0163a \u015fi progresul tehnic generate de Mitteleuropa sunt mai u\u015for de acceptat ast\u0103zi, \u00eens\u0103 \u00een epoc\u0103, una a disputelor nationaliste (fire\u015fti, p\u00e2n\u0103 un punct), putea fi considerat (a\u015fa cum s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat!) o erezie.<\/p>\n

 <\/p>\n

\nS\u0103 deschidem dosarele!<\/strong><\/p>\n

\nTimpurile noastre, de\u015fi \u00eenc\u0103 deosebit de tulburi, las\u0103 \u00eens\u0103 posibilitatea de a deschide dosarul (dosarele!) Slavici. \u015ei problema maghiar\u0103, \u015fi problema cu imperialii, \u015fi problema evreiasc\u0103, \u015fi problema cu ru\u015fii (cu slavii). Dar \u015fi problema cu rom\u00e2nii. Toate sunt \u00een\u015firate pe harta activit\u0103\u0163ii sale gazet\u0103re\u015fti. O geografie publicistic\u0103 este necesar\u0103. Deschiderea a fost f\u0103cut\u0103 prin conceptul de geografie literar\u0103, promovat \u015fi argumentat de Cornel Ungureanu[4]<\/a>. Este un punct de plecare.
\n
 <\/p>\n

\nDe-a lungul timpului, concep\u0163iile politice (mai degrab\u0103 ideologice) ale ziaristului Slavici au fost analizate de nume importante ale literaturii rom\u00e2ne, nume care au dat texte de valoare \u00eentr-o geografie publicistic\u0103 \u00eenc\u0103 nescris\u0103 temeinic. Mihai Eminescu este primul nume. Poetul \u00eei va fi total favorabil. Va fi sus\u0163inut, cel pu\u0163in \u00een anii de \u00eenceput, \u015fi de Titu Maiorescu. Se va schimba \u00eens\u0103 modul de percep\u0163ie. Rela\u0163iile cu marele critic \u015fi marele om politic se vor r\u0103ci. Maiorescu a fost, lucru pu\u0163in dezb\u0103tut, \u015fi un mare om politic. A condus, \u00een calitate de premier al Rom\u00e2niei, scurtul \u015fi eficientul R\u0103zboi din Balcani, \u00eencheiat cu Pacea de la Bucure\u015fti din 1913. Pu\u0163in a lipsit s\u0103 nu fie prim-ministru \u015fi la intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Altfel s-a fi scris atunci istoria. Iar istoriile contrafactuale nu-\u015fi au rostul aici, \u00eentr-un sistem dominat de factual, cum este ziaristica. Poate alta ar fi fost \u015fi soarta lui Slavici…
\n
 <\/p>\n

\nNu au lipsit \u00eens\u0103 adversarii. Octavian Goga este un astfel de nume. Va scrie cunoscutul articol A murit un om: Ioan Slavici<\/em>. Era un necrolog \u00eenchinat lui Slavici cu 15 ani inainte ca acesta s\u0103 moar\u0103 cu adev\u0103rat… Nicolae Iorga a fost un alt adversar. Marele istoric a avut \u00eens\u0103 un comportament oscilant\u0103 fa\u0163\u0103 de marele prozator. Eugen Lovinescu a avut o atitudine de denun\u0163are a lui Slavici, a\u015fa cum avea s\u0103 se manifeste dur \u015fi fa\u0163\u0103 de al\u0163i scriitori importan\u0163i. \u00cei dator\u0103m lui George C\u0103linescu o pozi\u0163ie echilibrat\u0103 fa\u0163\u0103 de scriitorul ardelean. \u00cel readuce \u00een aten\u0163ia public\u0103, mai ales prin referire la activitatea sa literar\u0103 \u015fi \u00eei fixeaz\u0103 locul \u00een monumentala Istorie a literaturii rom\u00e2ne, de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent<\/em>, publicat\u0103 \u00een 1941. Dar nu va fi prea \u00eeng\u0103duitor cu ziaristul Slavici. Sau mai degrab\u0103 cu presupusul imobilism din ideile sale politice…
\n
 <\/p>\n

\nPerioada comunist\u0103 l-a recuperat greu pe Slavici, dar a f\u0103cut-o. Desigur, referirile la sfera politic\u0103 au fost limitate. Ar fi trebuit s\u0103 se fac\u0103 apel la publicistic\u0103, iar acest lucru era imposibil. Totu\u015fi, \u00een 1968, Dimitrie Vatamaniuc a dat studiul s\u0103u de referin\u0163\u0103 Ioan Slavici <\/em>\u015fi lumea prin care a trecut<\/em>[5]<\/a>. R\u0103m\u00e2ne actual \u015fi fundamental \u00een \u00een\u0163elegerea activit\u0103\u0163ii depuse de gazetar ca jurnalist. Tot Dimitrie Vatamaniuc a mai dat volumul Ioan Slavici. Opera literar\u0103<\/em>, important \u015fi acesta pentru activitatea depus\u0103 de scriitor. Fundamental pentru \u00een\u0163elegerea scriitorului este volumul Slavici<\/em>,<\/strong> scris de Magdalena Popescu[6]<\/a>.
\n
 <\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte activitatea sa, \u00een mod particular publicistica, pentru c\u0103 este un domeniu pe care jurnalistul nu l-a abandonat niciodat\u0103, revelatoare este coresponden\u0163a sa. Liviu Popeang\u0103 a publicat c\u00e2teva scrisori, altele au fost studiate de Virgil Vintilescu, autor care a dat \u015fi un volum intitulat Ioan Slavici<\/em>. Alte scrisori au ap\u0103rut \u00een volumele ce-l au ca titular pe prietenul s\u0103u Vasile Mangra. Mai sunt \u015fi epistole prezentate disparat. Altele au r\u0103mas ascunse prin diferite biblioteci. Dimitrie Vatamaniuc a trecut multe \u00een revist\u0103 atunci c\u00e2nd \u015fi-a redactat lucrarea fundamental\u0103 Ioan Slavici <\/em>\u015fi lumea prin care a trecut.<\/em> Nu le va avea atunci la dispozi\u0163ie pe cele editate \u00een volumele Scrisori c\u0103tre Ioan Bianu<\/em>. Vatamaniuc a pus \u00een eviden\u0163\u0103 c\u00e2teva teme abordate constant de Slavici: rela\u0163iile cu maghiarii, cu imperialii, dar \u015fi cu liderii rom\u00e2nilor de la Bucure\u015fti ori din Ardeal. O aten\u0163ie aparte este acordat\u0103 teoriei clasei \u201esuperpuse\u201d, deslu\u015fit\u0103 de gazetar \u00een func\u0163ie de fiecare etnie. Cercet\u0103torul deschide \u015fi \u201edosarul evreiesc\u201d al lui Slavici, rezolvarea g\u0103sit\u0103 fiind prin prisma evreilor de\u0163in\u0103tori de capital, singurii care ar fi fost condamna\u0163i de Slavici… Cazul va fi reluat dup\u0103 1989 de mai mul\u0163i cercet\u0103tori, c\u00e2nd se va pune acut problema antisemitismului autorului. Sugestii pertinente g\u0103sim \u00een studiile lui Cornel Ungureanu, istoric literar \u015fi al culturii care aduce \u201ebibliografia\u201d la zi \u015fi ofer\u0103 interpret\u0103ri nepartizane. Tot criticul b\u0103n\u0103\u0163ean este cel care atrage aten\u0163ia asupra geografiei literare \u015fi publicistice a gazetarului, f\u0103c\u00e2nd \u015fi o \u00eencadrare pe harta Mitteleuropei. Pentru perioada tribunist\u0103 sunt importante \u015fi volumele Momentul Tribunei sibiene<\/em> de Elena Stan, precum \u015fi mai recentul Tribunismul (1884 \u2013 1905),<\/em> semnat de Vlad Popovici.<\/p>\n

 <\/p>\n

\nMitteleuropa sau \u00een c\u0103utarea frontierelor<\/strong><\/p>\n

\nR\u0103m\u00e2n\u00e2nd la conceptul dilematic reprezentat de Europa Central\u0103, remarc\u0103m c\u0103 la Timi\u015foara, una din capitalele importante ale zonei, exist\u0103 ample cercet\u0103ri \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. Titulatura este de A Treia Europ<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>, denumire sub care este cunoscut grupul de studiu coordonat de Adriana Babe\u0163i \u015fi Cornel Ungureanu, precum \u015fi revista editat\u0103 cu participarea unor tineri cercet\u0103tori. A Traia Europ\u0103 nu este doar un alt nume pentru Mitteleuropa, ci \u015fi un vast c\u00e2mp de studiu. Zona are grani\u0163e variabile \u015fi \u00een timp, \u015fi \u00een spa\u0163iu. Abordarea \u00een sistem multidisciplinar este singura fertil\u0103. Nu doar marginile terestre ale zonei sunt greu de delimitat, ci \u015fi cele literare (artistice, ca arie de cuprindere), ori cele geopolitice, geostrategice sau cele ce \u0163in de o posibil\u0103 geografie publicistic\u0103. \u00cen acest imperiu f\u0103r\u0103 grani\u0163e fixe a evoluat \u015fi Slavici, al\u0103turi de al\u0163i mari scriitori \u015fi gazetari ai unor imperii reale ori doar imaginare…
\n
 <\/p>\n

\nC\u00e2teva date din \u201edosarul evreiesc\u201d g\u0103sim \u015fi \u00een ampla sa activitate epistolar\u0103, multe dintre scrisori fiind reproduse, cum aminteam, \u00een Vasile Mangra, Coresponden<\/em>\u0163\u0103<\/em>, <\/strong>II[7]<\/a>. Volumul ofer\u0103 date \u015fi pentru evaluarea tezei rusofobe (slavofobe, de fapt!) la publicistul ardelean, precum \u015fi c\u00e2te ceva despre p\u0103rerile sale antibritanice. Motivele de mai sus nu fuseser\u0103 dezvoltate aproape deloc de D. Vatamaniuc (lucru explicabil \u00een contextul epocii), fiind formulate doar unele referiri la antianglicismul slavician. Dosarul tematic este \u00eens\u0103 completat de o alt\u0103 lucrare important\u0103, \u201eGermanofilii\u201d<\/em>, semnat\u0103 de istoricul Lucian Boia[8]<\/a>. Autorul se m\u0103rgine\u015fte la contextul politic al Primului R\u0103zboi Mondial, \u00eens\u0103 am\u0103nunte importante despre gazetarul ardelean oferise \u015fi mai \u00eenainte, \u00een volumul dedicat tribunistului Eugen Brote, coleg de redac\u0163ie cu Slavici \u00een aventura lor jurnalistic\u0103 de la Sibiu, iar mai apoi \u00een \u00eencercarea de a pune pe picioare o agen\u0163ie de pres\u0103…
\n
 <\/p>\n

\nSlavici era adeptul ideii c\u0103 se poate tr\u0103i al\u0103turi de ceilal\u0163i \u015fi nu vedea necesitatea unirii rom\u00e2nilor \u00eentr-un singur stat. Convie\u0163uirea, mai bun\u0103 sau mai rea, se cerea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103. Aceasta nu excludea \u00eens\u0103, dar nici nu impunea neap\u0103rat, ie\u015firea de sub domina\u0163ia Cur\u0163ii Imperiale de la Viena \u015fi unirea cu \u0162ara. Astfel, unirea este o posibilitate \u015fi un deziderat. O spune \u015fi Eminescu \u00eentr-un loc: \u201eA\u015fadar, idealul rom\u00e2nilor din toate \u0163\u0103rile Daciei lui Traian este men\u0163inerea unit\u0103\u0163ii reale a limbii str\u0103mo\u015fe\u015fti \u015fi a bisericii na\u0163ionale. Este o Dacie ideal\u0103 aceasta, dar ea se realizeaz\u0103 pe zi ce merge\u201d[9]<\/a>.
\n
 <\/p>\n

\nRecunoa\u015ftem aici ideile formulate la Serbarea de la Putna \u015fi la congresul studen\u0163esc \u0163inut cu aceast\u0103 ocazie. Se refer\u0103 la unitatea de limb\u0103 \u015fi cultur\u0103, c\u0103ci curentul latinist prinsese r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een Ardeal \u015fi ca o nevoie de identificare \u00een raport cu austriecii \u015fi maghiarii. Exista \u015fi problema diferen\u0163ierii de cult religios, \u00eentre ortodoc\u015fi \u015fi greco-catolici. Slavici, la scurt timp, va merge \u015fi mai departe, dep\u0103\u015find spusele lui Eminescu, dar \u015fi ideile de ac\u0163iune exprimate la Putna. Geografia publicistic\u0103 indic\u0103 acum pozi\u0163ia sa privind unirea, c\u0103ci \u201eam fi de necredin\u0163\u0103 zic\u00e2nd c\u0103 nu am vrea s\u0103 fim cu to\u0163ii \u00eentr-un stat. Da!\u201d
\n
 <\/p>\n

\nCa profil jurnalistic, dincolo de particularit\u0103\u0163ile sale evidente, Slavici nu poate evolua dec\u00e2t pornind de la o tradi\u0163ie. Este cea a presei de limba rom\u00e2n\u0103 din Transilvania, Banat \u015fi din Austro-Ungaria, c\u0103ci tiluri importante vor ap\u0103rea la Viena \u015fi Budapesta. Existau influen\u0163e ale publica\u0163iilor din Regat, precum \u015fi ale celor \u00een alte limbi, german\u0103 \u015fi maghiar\u0103 \u00een primul r\u00e2nd, cunoscute bine de autor. Este \u00eens\u0103 o tradi\u0163ie modificat\u0103 prin evolu\u0163ie, gazetarul ardelean av\u00e2nd meritul de a aduce inova\u0163ii importante la toate publica\u0163iile intrate pe m\u00e2na sa, de la Gura satului<\/em><\/strong>, la Timpul, Tribuna<\/em><\/strong>, Vatra, Minerva<\/em><\/strong> sau chiar Gazeta Bucure\u015ftilor<\/em><\/strong>. Exist\u0103 o diversitate a temelor, Slavici fiind printre cei care au avut puterea \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele de a aborda probleme economice, pedagogice, interetnice, de politic\u0103 intern\u0103 \u015fi extern\u0103 cu profesionalism. Este o caracteristic\u0103 subliniat\u0103 de Nicolae Iorga la presa din Transilvania: \u201eIstoria ziaristicii ardelene este cea mai frumoas\u0103 pagin\u0103 din istoria Ardealului de o sut\u0103 de ani \u015fi mai bine \u00eencoace. Filele ei cuprind g\u00e2ndirea \u015fi sim\u0163irea celor mai de seam\u0103 b\u0103rba\u0163i pe care i-a dat \u00eentregul neam rom\u00e2nesc \u00een aceast\u0103 provincie. To\u0163i scriitorii, to\u0163i dasc\u0103lii, \u00een coloanele ei \u015fi-au depus tot ce au avut mai curat \u00een sufletele lor \u015fi le-au socotit mai de pre\u0163 pentru vremea lor. Literatur\u0103, istorie, economie \u2013 tot ce s-a produs pe aceste terene \u00een curs de un veac se g\u0103se\u015fte \u00eenchis \u00een colec\u0163iile colbuite ale vechilor noastre gazete\u201d[10]<\/a>.<\/p>\n

 <\/p>\n

\nA \u00een\u0163elege mersul vremii…<\/strong><\/p>\n

\nAdesea vom \u00eent\u00e2lni la publicistul ardelean formul\u0103ri din care vom observa c\u0103 el a \u00een\u0163eles mersul timpului s\u0103u. Spre finalul vie\u0163ii, vor fi mul\u0163i care \u00eei vor repro\u015fa o neadecvare la timpurile acelea, c\u0103 s-a cantonat \u00een principii \u015fi credin\u0163e din epoca de plin av\u00e2nt a Tribunei<\/em><\/strong>, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, culmea jurnalisticii sale. Consecven\u0163a \u00een sus\u0163inerea ideilor \u00eei va deranja pe mul\u0163i. Va fi judecat dup\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare \u015fi statornicie, dup\u0103 faptul c\u0103 va fi inomod. \u015ei nu va fi o analiz\u0103 de idei, o judecat\u0103 estetic\u0103, de pozi\u0163ionare ideologic\u0103 sau de teoria comunic\u0103rii. Va fi judecat de magistra\u0163i adev\u0103ra\u0163i, chiar de Curtea mar\u0163ial\u0103, \u015fi va fi condamnat la temni\u0163\u0103 real\u0103. Va surprinde chiar atunci claritatea cu care ziaristul va denun\u0163a mecanismul unor lucruri a\u015fezate prost, unul ce le va genera \u00een continuu, de la o epoc\u0103 la alta. Criza moral\u0103 eviden\u0163iat\u0103 de Slavici la \u00eenceputul secolului al XX-lea se reg\u0103se\u015fte aproape la fel dup\u0103 un secol: \u201eOameni poci\u0163i, fie pro\u015fti, fie mi\u015fei, au fost \u015fi vor fi totdeauna \u015fi pretutundeni, c\u0103ci natura e nesecat\u0103-n forme \u015fi intrarea-n fiin\u0163\u0103 nu se face dup\u0103 calapoade. Societatea omeneasc\u0103 nu s-ar fi \u00eenchegat \u00eens\u0103 \u015fi n-ar putea s\u0103 d\u0103inuiasc\u0103 dac\u0103 cei mai mul\u0163i dintre oameni n-ar fi cumsecade \u015fi n-ar avea destul\u0103 putere ca s\u0103 \u00eendrumeze pe cei pro\u015fti \u015fi s\u0103 \u0163ie-n fr\u00e2u pe cei mi\u015fei. Ceea ce lip\u015fe\u015fte, dup\u0103 p\u0103rerea lui Eminescu, \u00een societatea noastr\u0103 e aceast\u0103 putere a celor mul\u0163i, care tolereaz\u0103 mi\u015felia \u015fi se las\u0103 s\u0103 fie teroriza\u0163i de mi\u015fei\u201d[11]<\/a>.<\/p>\n

 <\/p>\n

\n


<\/p>\n
\n
\n

[1]<\/a> Ioan Slavici, Amintiri, \u00cenchisorile mele, Lumea prin care am trecut,<\/em> <\/strong>Ed. Albatros, Bucure\u015fti, 1998, p. 62.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Av\u00e2ntul<\/em><\/strong>, I, nr. 39, 12 decembrie 1919, articol reprodus \u00een Gala Galaction, Opinii literare<\/em>, Ed. Minerva, Bucure\u015fti, 1979, p. 270.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Ioan Slavici, Amintiri<\/em>, Editura pentru literatur\u0103, Bucure\u015fti, 1967.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> A se vedea \u00een special Cornel Ungureanu, Geografia literar<\/em>\u0103<\/em>, Ed. Universit\u0103\u0163ii de Vest, Timi\u015foara, 2002, dar \u015fi Ioan Slavici<\/em>, monografie, Ed. Aula, Bra\u015fov, 2002.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Dimitrie Vatamaniuc, Ioan Slavici <\/em>\u015fi lumea prin care a trecut<\/em>, Ed. Academiei, Bucure\u015fti, 1968.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> Magdalena Popescu, Slavici<\/em>, Ed. Cartea rom\u00e2nesc\u0103, Bucure\u015fti, 1977.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> Vasile Mangra, Coresponden<\/em>\u0163\u0103<\/em>, <\/strong>II, Ed. Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, Cluj Napoca, 2007.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> Lucian Boia, \u201eGermanofolii\u201d<\/em>, Ed. Humanitas, Bucure\u015fti, 2010;<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> Curierul de Ia<\/em><\/strong>\u015fi<\/em><\/strong>, IX, nr. 125, 17 (29) noiembrie 1876.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a> Almanahul presei rom\u00e2ne<\/em>, Bucure\u015fti, 1926, p. 3.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a> Ioan Slavici, op. cit<\/em>., p. 358.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[fragment] de Lucian-Vasile Szabo Prozator, ziarist, editor, folclorist, dasc\u0103l \u015fi istoric, ideolog \u015fi promotor cultural, Ioan Slavici este una dintre personalit\u0103\u0163ile complexe \u015fi novatoare ale culturii rom\u00e2ne. S-a afirmat puternic \u00een toate aceste arii de cuprindere. Doar c\u0103 atunci c\u00e2nd face un bilan\u0163, cu pu\u0163in timp \u00eenainte de moarte, se simte stingher. S-a spus c\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,739],"tags":[1113,1153,774,587],"class_list":["post-7356","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-32","tag-critica","tag-egophobia-32","tag-ioan-slavici","tag-lucian-vasile-szabo"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1UE","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7356","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7356"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7356\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7358,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7356\/revisions\/7358"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7356"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7356"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7356"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}