{"id":748,"date":"2009-06-19T09:31:04","date_gmt":"2009-06-19T07:31:04","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/revista\/?p=748"},"modified":"2009-06-19T09:31:04","modified_gmt":"2009-06-19T07:31:04","slug":"provocarile-religiei-in-noul-mileniu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=748","title":{"rendered":"Provoc\u0103rile religiei \u00een noul mileniu"},"content":{"rendered":"

[Andrei Marga, Religia \u00een era globaliz\u0103rii<\/em>, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006]<\/p>\n

de Otniel Vere\u015f<\/p>\n

Cartea filosofului Andrei Marga are \u00een primul r\u00e2nd meritul de a umple un gol \u00een peisajul teologic rom\u00e2nesc, iar c\u00e2nd afirm aceasta am \u00een vedere faptul c\u0103 \u00een discursul teologic din \u0163ara noastr\u0103 (f\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de diversitatea confesional\u0103) lucr\u0103rile care abordeaz\u0103 subiectul rolului religiei \u00een globalizare lipsesc aproape cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. Este regretabil\u0103 aceast\u0103 lacun\u0103 (mai ales din partea teologilor \u2013 \u00een cele din urm\u0103 avem de-a face cu o carte care vorbe\u015fte despre teologie, scris\u0103 de un filosof) \u00een interac\u0163iunea cu ceea ce se desf\u0103\u015foar\u0103 ast\u0103zi pe scena religioas\u0103 a lumii \u00een urma situa\u0163iei istorice a globaliz\u0103rii, precum \u015fi cu teologii occidentali catolici sau protestan\u0163i care au abordat problemele actuale cu care se confrunt\u0103 teologia cre\u015ftin\u0103 \u00eentr-o lume aflat\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 schimbare \u015fi nivelare a hotarelor culturale, economice, sociale sau religioase. Iat\u0103 de ce \u201eReligia \u00een era globaliz\u0103rii\u201d reprezint\u0103, dincolo de o descriere extraordinar de cuprinz\u0103toare a situa\u0163iei religioase prezente, o avertizare \u015fi \u00een acela\u015fi timp o invita\u0163ie de a ne ridica privirea de la realit\u0103\u0163ile mioritice spre un orizont mai larg de probleme \u015fi de perspective teologice. Cuvintele filosofului vorbesc de la sine \u00een acest sens: \u201e(…) \u00een afara teologiilor \u015fi a bisericilor, este infla\u0163ionar\u0103 o literatur\u0103 despre religie care nu cerceteaz\u0103 starea efectiv\u0103 a religiilor \u015fi a teologiei.\u201d
\nMiza de la care porne\u015fte volumul este reconsiderarea rolului religiei \u00een conjunctura istoric\u0103 a globaliz\u0103rii, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 optica \u201edep\u0103\u015firii\u201d religiei \u2013 dup\u0103 cum se exprim\u0103 autorul \u2013 sau teza diminu\u0103rii religiozit\u0103\u0163ii a fost la r\u00e2ndul ei dep\u0103\u015fit\u0103. Prin urmare se impune o analiz\u0103 a provoc\u0103rilor pe care lumea aflat\u0103 pe direc\u0163ia globaliz\u0103rii le aduce religiei, care trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi reconfigureze discursul pentru a r\u0103spunde acestor provoc\u0103ri. Aceast\u0103 analiz\u0103 nu este f\u0103cut\u0103 \u00eens\u0103 \u00eentr-un mod pur conceptual \u015fi general, ci este ad\u00e2nc ancorat\u0103 \u00een realit\u0103\u0163ile contemporane efective ale teologiei \u015fi c\u0103l\u0103uzit\u0103 de principiul conform c\u0103ruia nu putem oferi solu\u0163ii \u015fi discursuri prescriptive f\u0103r\u0103 o cunoa\u015ftere temeinic\u0103 a situa\u0163iei pe care o evalu\u0103m. Prea multe lucr\u0103ri teologice se gr\u0103besc s\u0103 ofere solu\u0163ii \u015fi evalu\u0103ri f\u0103r\u0103 a-\u015fi fundamenta analiza pe o cercetare detaliat\u0103 a situa\u0163iei specifice \u015fi a stadiului \u00een care se afl\u0103 problematic\u0103 supus\u0103 discu\u0163iei. Din aceast\u0103 cauz\u0103 filosoful circumscrie problematica supus\u0103 discu\u0163iei \u00eentr-un cadru care porne\u015fte de la diagnosticarea situa\u0163iei religioase a timpului nostru (vezi capitolele III, IV \u015fi V).
\n\u00centotdeauna schimb\u0103rile istorice majore \u2013 a\u015fa cum este ast\u0103zi noul context al globaliz\u0103rii \u2013 au impus o reformulare \u015fi o reconstruire a r\u0103spunsurilor pe care teologia le-a oferit confruntat\u0103 fiind cu noile solicit\u0103ri ap\u0103rute. \u00cen contextul actual reconfigurarea religiei \u015fi a rolului acesteia are loc \u00eentr-un orizont deosebit de complex marcat de filosofia postmodern\u0103, pluralismul religios \u015fi cultural, mondializarea \u015fi omogenizarea economic\u0103, politic\u0103, social\u0103, expansiunea \u015ftiin\u0163elor. \u00cen fa\u0163a unor astfel de provoc\u0103ri \u00eentemeierea argumentelor teologiei trebuie s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 pe baze mult mai complexe dec\u00e2t, s\u0103 zicem, un simplu apel la \u00eenr\u0103d\u0103cinarea \u00een tradi\u0163ie, dac\u0103 e ca religia s\u0103 poat\u0103 avea un cuv\u00e2nt de spus \u00een prezent.
\nCartea de fa\u0163\u0103 d\u0103 seama de toate aceste schimb\u0103ri \u015fi de impactul produs \u00een discursul religios al vremii noastre. Din acest punct de vedere trebuie recunoscut\u0103 extraordinara capacitate a autorului de sintetizare a unei cantit\u0103\u0163i enorme de informa\u0163ie, prezent\u00e2nd cititorului o imagine deosebit de cuprinz\u0103toare a situa\u0163iei religioase actuale \u015fi \u00een acela\u015fi timp provoc\u00e2ndu-l la o aprofundare continu\u0103 a subiectului. Este de re\u0163inut interac\u0163iunea cu o gam\u0103 larg\u0103 de teologi, \u00een special catolici \u015fi protestan\u0163i, mul\u0163i dintre ei pu\u0163in sau chiar deloc cunoscu\u0163i \u00een \u0163ara noastr\u0103 (de la F. F. Bruce, Alvin Plantinga, E.P. Sanders, p\u00e2n\u0103 la numele mai sonore care rezoneaz\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iul nostru, dar sunt studia\u0163i superficial sau numai aminti\u0163i: J\u00fcrgen Moltmann, Rudolph Bultmann, Walter Kasper, Johann Baptist Metz, Hans K\u00fcng sau chiar Joseph Ratzinger, actualul pap\u0103 Benedict al XVI-lea).
\nDin aceast\u0103 imagine a religiozit\u0103\u0163ii timpului nostru, pe care autorul o descrie cu at\u00e2t de mult\u0103 acribie, nu puteau lipsi abordarea trialogului religiilor monoteiste, care a cunoscut \u00een ultimele decenii un nou impuls, printr-o recunoa\u015ftere a r\u0103d\u0103cinilor \u015fi tradi\u0163iilor comune, precum \u015fi impactul globaliz\u0103rii asupra eticii care poate reprezenta, prin ac\u0163iunea unui ethos global, \u00een accep\u0163iunea instaurat\u0103 de Hans K\u00fcng, baza unui dialog fructuos \u00eentre marile tradi\u0163ii religioase ale umanit\u0103\u0163ii.
\n Cartea filosofului Andrei Marga invit\u0103 cititorul \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie, nu lipsit\u0103 de eforturile pe care le impune asimilarea unor informa\u0163ii at\u00e2t de dense \u015fi cuprinz\u0103toare, la cap\u0103tul c\u0103reia concluzia lucr\u0103rii se desprinde de la sine: \u201ecredin\u0163a religioas\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103 o nou\u0103 pondere, iar religia are o nou\u0103 r\u0103spundere.\u201d Iar aceast\u0103 r\u0103spundere o poart\u0103 to\u0163i cei care se revendic\u0103 \u00eentr-un fel sau altul dintr-o tradi\u0163ie religioas\u0103 \u015fi care sunt \u00eendemna\u0163i s\u0103 dea seama de rolul pe care \u00eel au \u00een fa\u0163a noilor provoc\u0103ri pe care istoria umanit\u0103\u0163ii le pun \u00eenainte. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Andrei Marga, Religia \u00een era globaliz\u0103rii, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006] de Otniel Vere\u015f Cartea filosofului Andrei Marga are \u00een primul r\u00e2nd meritul de a umple un gol \u00een peisajul teologic rom\u00e2nesc, iar c\u00e2nd afirm aceasta am \u00een vedere faptul c\u0103 \u00een discursul teologic din \u0163ara noastr\u0103 (f\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de diversitatea confesional\u0103) lucr\u0103rile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7,125],"tags":[126,9,1129,129],"class_list":["post-748","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-7","category-invitat","tag-andrei-marga","tag-egophobia-22","tag-invitat","tag-otniel-veres"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-c4","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/748","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=748"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/748\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":750,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/748\/revisions\/750"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=748"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=748"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=748"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}