de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f<\/p>\n
<\/p>\n
\nS\u0103 nu dore\u015fti imposibilul<\/em> spune o vorb\u0103 a vechilor greci – M\u03b7 \u03b5piq\u03cdmei \u0309\u03b1d\u03cdnata – care, se pare, s-a \u0163inut de Biblia Vulgata Blaj 1760-1761 (Biblia Petru Pavel Aron) timp de 243 de ani. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, apari\u0163ia acesteia \u00een varianta ei tip\u0103rit\u0103 este un act de cultur\u0103. Cele 6000 de pagini de manuscris se p\u0103streaz\u0103 la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne, filiala Cluj, manuscrisul fiind preg\u0103tit de P.P.Aron, \u00eentre anii 1760-1761. Importan\u0163a apari\u0163iei ei vizeaz\u0103 \u00een special factorul lingvistic, aceasta preced\u00eend Biblia lui Samuil Micu (1795). Ca o not\u0103 de originalitate lingvistic\u0103 se cuvine a fi men\u0163ionat\u0103 referin\u0163a de la care pleac\u0103 \u00een munca sa traduc\u0103torul: \u201ePetru Pavel Aron a luat drept punct de reper edi\u0163ia de la Vene\u0163ia a traducerii Vulgatei f\u0103cut\u0103 de Ieronim.\u201d De exemplu, \u00een Psalmul 115, 15: \u201eScump\u0103 e \u00eenaintea Domnului moartea sfin\u0163ilor Lui\u201d, Pavel Aron prefer\u0103 termnul \u201esf\u00e2nt\u201d fa\u0163\u0103 de Samuil Micu la care apare termenul \u201ecuvios\u201d: \u201eScump\u0103 e \u00eenaintea Domnului moartea cuvio\u015filor Lui.\u201d \n\u201eLat. benedicere – afl\u0103m de la Niculina Iacob – este echivalat at\u00eet prin a blagoslovi Aceast\u0103 reprezentare sinusoidal\u0103 a celor doi concuren\u0163i lingvistici, la nivelul \u00eentregii c\u0103r\u0163i \u2013 Biblia Vulgata, 1760-1761 \u2013 se men\u0163ine, mai pu\u0163in, \u00eens\u0103, \u00een interiorul limbajului poetic al psalmilor, unde apeten\u0163a lui Pavel Aron spre factorul occidental-latin este vizibil\u0103. \u00cen Cartea Psalmilor, transcris\u0103 dup\u0103 manuscrisul 21 de Vasile Rus, a blagoslovi Desigur, a\u015fa cum observ\u0103 N. Iacob \u015fi cel care a urm\u0103rit sursa latin\u0103, V.Rus, apari\u0163ia lui \u201eblagoslovi\u201d dovede\u015fte, totu\u015fi, influen\u0163a slav\u0103, de\u015fi \u00een cazul Psaltirei Petru Pavel Aron nu este cov\u00eer\u015fitoare: \u201e\u00een privin\u0163a modelului urmat, \u00een realizarea formei compuse din bine + cuv\u00e2nta este firesc s\u0103 consider\u0103m c\u0103 raportarea s-a f\u0103cut aici, \u00een primul r\u00eend, la modelul latin din textul surs\u0103, \u00eens\u0103 ne mir\u0103 faptul c\u0103 \u00een acest caz traduc\u0103torii s\u00eent \u00een prea mic\u0103 m\u0103sur\u0103 influen\u0163a\u0163i de modelul Vulgata \u015fi prea mult sub influen\u0163a tradi\u0163iei slavone.\u201d \u00cens\u0103, dup\u0103 cum s-a ar\u0103tat, ponderea o are a binecuv\u00e2nta \u00een detrimentul lui a blagoslovi, sensul glis\u00eend de cele mai multe ori spre a l\u0103uda. \u201eBine voiu cuv\u00e2nta pre Domnul, Cel care mi-a d\u0103ruit \u00een\u0163\u0103leagere, \u00eenc\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een noapte m-au pedepsit r\u0103runchii miei.\u201d Ps. 114, 1, 2 \nVarianta greceasc\u0103 p\u0103streaz\u0103 aceast\u0103 nuan\u0163\u0103 cald\u0103 a zicerii, a cuv\u00eent\u0103rii bune, folosindu-se euloges\u014d \u2013 \u03b5\u0309\u03c5\u03bb\u03bf\u03b3\u03ad\u03c9 \u2013 a vorbi cu bun\u0103voin\u0163\u0103 \u2013 Dictionnaire etymologique de la Lanque Grecque, E. Boisacq, Paris, 1916. de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f S\u0103 nu dore\u015fti imposibilul spune o vorb\u0103 a vechilor greci – M\u03b7 \u03b5piq\u03cdmei \u0309\u03b1d\u03cdnata – care, se pare, s-a \u0163inut de Biblia Vulgata Blaj 1760-1761 (Biblia Petru Pavel Aron) timp de 243 de ani. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, apari\u0163ia acesteia \u00een varianta ei tip\u0103rit\u0103 este un act de cultur\u0103. Cele 6000 de pagini […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[739,27],"tags":[1153,1117,63],"class_list":["post-7488","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-32","category-filosofie","tag-egophobia-32","tag-filosofie","tag-lucia-daramus"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1WM","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7488","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7488"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7488\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7490,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7488\/revisions\/7490"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7488"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7488"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7488"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n <\/p>\n
\nIntersul nostru se \u00eendreapt\u0103 \u00een special spre limbajul poeziei psaltice pe care-l descoperim \u00een Vulgata, Psaltirea acesteia, copie fidel\u0103 a edi\u0163iei venete, \u00een varianta ei rom\u00e2neasc\u0103, fiind opera lui Aron, de\u015fi la t\u0103lm\u0103cirea \u00een rom\u00e2ne\u015fte a celorlalte c\u0103r\u0163i au participat: Grigore Maior, Gherontie Cotorea, Atanasie Rednic, Silvestru Caliani, Petru Pop de Daia, fost secretar al lui Inochentie Micu. Dac\u0103 de-a lungul Vulgatei, \u00een manuscrise, se observ\u0103 mai multe stiluri, pe alocuri abateri de la fraza latin\u0103 datorate copi\u015ftilor sau grupului de traduc\u0103tori, Psaltirea, a\u015fa cum ne las\u0103 s\u0103 observ\u0103m colectivul de redactare care a lucrat asupra acestui manuscris, dar \u015fi latinistul Vasile Rus, de\u0163ine acela\u015fi stil, de la primul verset p\u00een\u0103 la ultimul, purt\u00eend amprenta personal\u0103 a lui P.P.Aron. Manuscrisul, maculator 21 din V1, dup\u0103 cum a fost organizat de clasicistul mai sus amintit, de\u0163ine aceea\u015fi expresie literar\u0103, acela\u015fi stil, aceast\u0103 versiune a Psalmilor fiind cea mai important\u0103 contribu\u0163ie adus\u0103 limbii \u015fi culturii rom\u00e2ne, premerg\u0103toare \u015ecolii Ardelene. Originalitatea Psaltirii din Vulgata (Biblia lui Petru Pavel Aron) \u0163ine \u00een special de filia\u0163ia latin\u0103, de noutatea limbii, de fidelitatea fa\u0163\u0103 de latin\u0103, \u00eendep\u0103rt\u00eendu-se net de slavonisme. O compara\u0163ie \u00eentre Psaltirea lui Samuil Micu \u015fi cea apar\u0163in\u00eend lui Petru Aron va eviden\u0163ia \u00een primul r\u00eend stilul retrograd al primului, prin fidelitatea fa\u0163\u0103 de elementul slav, \u015fi inova\u0163ia celuilalt, pun\u00eend ca factor central al vocabularului elementul latin. La Petru Pavol Aron at\u00eet estetica fraz\u0103rii c\u00eet \u015fi cea a filosofiei religiei urmeaz\u0103 evolu\u0163ia.
\n <\/p>\n
\nE evident\u0103 orientarea filosofico-religioas\u0103 a lui Aron, consider\u00eendu-se \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 cread\u0103 c\u0103 nu e suficient\u0103 cuvio\u015fenia \u00een privin\u0163a gra\u0163iei divine. Astfel, ocuren\u0163a termenului \u201esf\u00e2nt\u201d sau a derivatelor acestuia scoase \u00een eviden\u0163\u0103 la Index de colectiv, \u00een Psaltirea Petru Pavel Aron, este cov\u00eer\u015fitoare, \u00een schimb, termenul \u201ecuvios\u201d nu apare la acesta. De asemenea, s-a urm\u0103rit eliminarea elementului maghiar, dar \u015fi a celui german, at\u00eet c\u00eet s-a putut, apoi \u00eentre varianta slav\u0103 \u015fi cea latin\u0103 o prefer\u0103 pe cea din urm\u0103, chiar dac\u0103 recurge uneori la \u00eemprumuturi lingvistice sau la calchiere. Este cazul celui mai evident termen: lat. bene dico (sau benedico), xi, ctum, cere, ini\u0163ial a vorbi de bine, a\u015fa cum apare \u00een latina clasic\u0103 la Cic. Sest.110; Ov. Tr. 5, 9, 9, conform lui F\u00e9lix Gaffiot, Dictionnaire Illustr\u00e9 Latin Fran\u00e7ais, Paris, 1934, unde trimiterile \u015fi adnot\u0103rile s\u00eent extrem de bogate \u015fi bine organizate. \u00cen perioada cre\u015ftin\u0103, ne referim aici la latina cre\u015ftin\u0103 (Mohrmann Christinne, Latin Vulgaire, Latin des chretiens, Paris, 1955, face distinc\u0163ie \u00eentre latina cre\u015ftin\u0103 \u015fi latina eclesiastic\u0103), termenul sufer\u0103 o l\u0103rgire semantic\u0103, ap\u0103r\u00eend benedictia, lat. benedictio, onis, s.f., \u00eentrebuin\u0163at pentru prima dat\u0103 de Q. Septimius Florens Tertullianus \u00een De testimonio animae, 2, cu sensul de consacrare. De la acest termen \u2013 lat. benedicere \u2013 se formeaz\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u201ea binecuv\u00eenta\u201d. \u00cen spa\u0163iul nostru lingvistic, a binecuv\u00eenta are ca model at\u00eet varianta latin\u0103, dar \u015fi termenul grecesc eulogein, Eugen Munteanu \u00een Studii de lexicologie biblic\u0103 explic\u00eend termenul prin \u201ecalchierea compusului grecesc\u201d, f\u0103c\u00eend referire la textele lui Coresi, Ms.45, Ms. 4389, \u00eens\u0103 Vulgata lui Petru Pavel Aron nu este luat\u0103 drept referin\u0163\u0103. Ca \u015fi \u00een alte traduceri, a binecuv\u00e2nta din Psaltire, varianta Petru Pavel Aron, apare la concuren\u0163\u0103 cu a blagoslovi, de\u015fi orientarea coordonatorului nu era \u00een favoarea factorului slav. De aici putem deduce c\u0103 s-a impus \u00een fa\u0163a inova\u0163iei fie preferin\u0163a colectivului, fie elementul tradi\u0163ional slav, existent deja.
\n <\/p>\n
\n <\/p>\n
\nReferindu-ne doar la c\u00eeteva aspecte legate de limba uzitat\u0103 de Petru Pavel Aron care, dup\u0103 cum s-a putut observa, de cele mai multe ori \u00eenclin\u0103 spre inova\u0163ie, subliniem faptul c\u0103 cele mai multe spectaculozit\u0103\u0163i lingvistice se men\u0163in la acest palier al acurate\u0163ii limbii rom\u00e2ne, la \u00eendep\u0103rtarea de elemente slave, maghiare, germane, la impunerea termenilor latini. Limbajul poetic din Psaltirea lui Petru Pavel Aron, din interiorul Vulgatei 1760-1761, r\u0103mas\u0103 \u00een manuscris timp de 243 de ani, \u00ee\u015fi define\u015fte frumuse\u0163ea nu doar la nivelul articul\u0103rii \u00een\u0163elesului major, ci \u015fi la cel lingvistic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"