{"id":751,"date":"2009-06-19T09:38:07","date_gmt":"2009-06-19T07:38:07","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/revista\/?p=751"},"modified":"2009-07-02T11:27:59","modified_gmt":"2009-07-02T09:27:59","slug":"strategii-universitare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=751","title":{"rendered":"Strategii Universitare"},"content":{"rendered":"

de Ormeny Francisc Norbert<\/p>\n

\n\u015eef, Manager, Leader \u2013 3 pentru Globalizare<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen \u00eencheierea articolului s\u0103u intitulat \u201eSocietatea nesigur\u0103\u201d din bilunarul cultural Verso (nr. 54-55, 1-28 februarie 2009, p.3) profesorul Andrei Marga sus\u0163inea c\u0103 \u201easumarea nesiguran\u0163ei este de preferat dogmatismelor naive, care se instaleaz\u0103 odat\u0103 cu fiecare siguran\u0163\u0103, \u015fi permite necesara aerisire a viziunii\u201d.
\n\tCelor care au stat \u015fi s-au \u00eentrebat ce a vrut s\u0103 spun\u0103 (CU ADEV\u0102RAT!) Andrei Marga prin expresia \u201etrebuie s\u0103 ne asum\u0103m nesiguran\u0163a\u201d, le recomand lectura sec\u0163iunii \u201eG\u00e2ndirea Global\u0103\u201d (pp.264-268) din Andrei Marga \u201eDiagnoze Articole \u015fi Eseuri\u201d (Editura Eikon,Cluj-Napoca 2008) unde autorul face distinc\u0163ia \u00eentre o g\u00e2ndire oportunist\u0103 (\u201eacel fel de a g\u00e2ndi ce caut\u0103 conformitatea cu ceea ce accept\u0103 drept adev\u0103r cei din jur \u201d), o g\u00e2ndire superficial\u0103 (\u201ece nu se ostene\u015fte s\u0103 lege faptele\u201d), o g\u00e2ndire dominat\u0103 de dorin\u0163\u0103 (\u201ece substituie faptele cu dorin\u0163ele\u201d), o g\u00e2ndire mitic\u0103 (\u201ece transform\u0103 datele \u00een mituri\u201d), o g\u00e2ndire critic\u0103 (\u201eg\u00e2ndirea ce se \u00eengrije\u015ftede adev\u0103r \u015fi juste\u0163e stabilite pe calea argumentelor, care a\u015fadar pretinde argumente \u015fi recunoa\u015fterea argumentelor\u201d) \u2013 g\u00e2ndiri ce au \u00eembibat societatea (p\u00e2n\u0103 la o funest\u0103 impermeabilitate la idei noi \u015fi la ini\u0163iative valoroase) cu inevitabilele lor specimene ratate (\u201eoportunistul\u201d, \u201esuperficialul\u201d, \u201eiluzionistul\u201d, \u201emitofilul\u201d, \u201ecriticul\u201d) \u2013 specimene care \u015fi azi, din p\u0103cate, informeaz\u0103 \u015fi in-formeaz\u0103 (instrumentalizeaz\u0103 din interior) calitatea (dar \u015fi cantitatea) fluxului de idei ce traverseaz\u0103 nucleele mobile de evolu\u0163ie din straturile, substraturile \u015fi suprastraturile socio-profesionale, transform\u00e2nd aceste nuclee \u00een monade leibniziene, sau, mai simplu spus, \u00een termenii lui Deleuze, recod\u00e2ndu-le (re-ermetiz\u00e2ndu-le) dup\u0103 ce, anterior, ini\u0163iative valoroase le-au decodat glorios.
\n\tEste clar c\u0103 societatea actual\u0103 e \u00een c\u0103utare de oameni care se pot distan\u0163a de propriile lor interese meschine, de oameni cu viziuni sinoptice proiectate corect \u00een ini\u0163iative \u015fi nu \u00een gratuite \u015fi dezl\u00e2nate delire despre destinul puterii (pe care putere, atunci c\u00e2nd le este amenin\u0163at scaunul[pozi\u0163ia \u00een societate], nu o mai \u00een\u0163eleg a\u015fa cum o \u00een\u0163elegea Foucault, \u201eca ac\u0163iune asupra altei ac\u0163iuni, ca influen\u0163are a celuilalt ac\u0163ion\u00e2nd cu ac\u0163iunea ta asupra ac\u0163iunii lui[indirect a\u015fadar]\u201d, ci ca violen\u0163\u0103, ca atac direct \u015fi antidemocratic asupra persoanei adversarului \u015fi nicidecum asupra ac\u0163iunii lui).Tot \u00een \u201eDiagnoze Articole \u015fi Eseuri\u201d, Andrei Marga arunc\u0103 lumin\u0103 asupra problemei, definind aceast\u0103 persoan\u0103 (capabil\u0103 de o viziune sinoptic\u0103) drept leader \u2013 omul a c\u0103rui autoritate este \u201econferit\u0103 de capacitatea de a \u00een\u0163elege organizarea \u00een context, de a-i imprima noi direc\u0163ii \u015fi de a le face conving\u0103toare pentru ceilal\u0163i\u201d ( Diagnoze p.313)
\n\tLeader-ul face parte, \u00een viziunea lui Andrei Marga, dintr-o trihotomie care mai include \u015feful \u015fi managerul. Care este totu\u015fi diferen\u0163a \u00eentre \u015fef, manager \u015fi leader?
\nLeader-ul, spre deosebire de manager (al c\u0103rui ascendent fa\u0163\u0103 de \u015fef[a c\u0103rui putere este dat\u0103 de func\u0163ie, de scaunul mai \u201e\u00eenalt\u201d pe care \u00eel ocup\u0103 \u00een raport cu scaunele celorlal\u0163i] const\u0103 \u00een faptul c\u0103 dispune de cuno\u015ftin\u0163e suficiente privind func\u0163ionarea organiz\u0103rii dar \u015fi de competen\u0163e dob\u00e2ndie \u015fi aplicate \u00een mod corect) este c\u0103 \u00ee\u015fi poate schimba op\u0163iunile majore (nu e prizonierul nici unei viziuni), \u00een vreme ce managerul este obligat, prin natura func\u0163iei lui, s\u0103 lucreze \u00eentr-un cadru \u00eentotdeauna fixat de anumite op\u0163iuni strategice.
\n\u015eefii rezult\u0103 din accesul \u00een func\u0163ie a unor persoane dar \u201enici managerul \u015fi nici leaderul nu se creeaz\u0103 doar prin aceea c\u0103 anumi\u0163i in\u015fi au ajuns \u00een func\u0163ii de conducere (…) pe de alt\u0103 parte, trecerea de la \u015fef la manager sau leader nu se face prin simpla sfor\u0163are a celui \u00een cauz\u0103 («func\u0163iile nu creeaz\u0103 lideri»).\u201d ( Diagnoze p.313) Leader-ul, ne spune mai departe domnul Marga, \u201enu se autoproclam\u0103, ci se recunoa\u015fte, iar leadership-ul nu este, \u00een primul r\u00e2nd, ceremonial, ci lucrativ\u201d ( Diagnoze p.314). Pentru argumentarea acesteiidei, Rectorul UBB-ului aduce \u00een discu\u0163ie lucrarea \u201eGroup Dynamics: Research and Theory, 1968\u201d semnat\u0103 de Carter \u015fi Zader, unde leadership-ul este \u00een\u0163eles drept \u201dansamblul ac\u0163iunilor de a stabili scopuri de grup, de a pune \u00een mi\u015fcare grupul c\u0103tre scopuri, de aameliora calitatea interac\u0163iunilor dintre membrii, de a cl\u0103di coeziunea grupului \u015fi de a face resursele accesible grupului.\u201d Leader-ul, se zice aici, este \u00eentotdeaunaf\u0103cut \u015fi nu \u00een\u0103scut (alias parvenit pe filiera unor cine-\u015ftie-ce \u00eenzestr\u0103ri sau predestin\u0103ri miraculoase). \u201eLeader-ul este, \u00een fapt, rezultatul unui proces de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een cel pu\u0163in treidimensiuni: cuno\u015ftin\u0163e valorificabile tehnic, competen\u0163e de interac\u0163iune \u015fi reflec\u0163ia de sine (…) acesta se face prin munc\u0103 continu\u0103 \u015fi studiu \u015fi nu se reazem\u0103 vreun moment pe laurii ob\u0163inu\u0163i («Talentul trebuie s\u0103 fie hr\u0103nit.»). \u015ei-au pierdut baza at\u00e2t teoria clasic\u0103 a leaderului («conduc\u0103tor», «principe» etc.) ca rezultat al unor «tr\u0103s\u0103turi» aparte («the trait theory»), c\u00e2t \u015fi teoria modern\u0103 a leaderului ca produs al circumstan\u0163elor excep\u0163ionale («the great events theory»), \u00een favoarea conceperii leaderului ca fruct al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii continue («the transformational theory»). (Andrei Marga, Diagnoze, p.314)
\n\t\u00cen orizontul deschis de aceast\u0103 \u201etransformational theory\u201d cea mai important\u0103 idee a profesorului Andrei Marga mi se pare a fi aceea care leag\u0103 ideea \u015fi nevoia de leader de ideea \u015fi nevoia de globalizare:
\n\u201eEste fapt de experien\u0163\u0103 \u00eemprejurarea c\u0103 «\u015fefii» nu lipsesc \u015fi c\u0103 lupta pentru \u015fefie se duce de \u00eendat\u0103 ce c\u00e2mpul este deschis. «Managerii» sunt rari, c\u0103ci, \u00een crearea unui manager veritabil, decisiv este efortul acestuia de a \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi a dob\u00e2ndi astfel competen\u0163ele necesare. Abia cu «leaderi» o organizare este nu doar eficient\u0103, ci \u015fi durabil\u0103, nu doar existent\u0103, ci \u015fi competitiv\u0103, nu doar manifest\u0103, ci \u015fi relevant\u0103. Cu at\u00e2t mai mult \u00een condi\u0163iile globaliz\u0103rii, \u00een care, cum argumenta Robert Reich (The Work of nations, 1990), succesul pe pie\u0163e depinde nu de «high volume» al produsului, ci de «high value», adic\u0103 de inteligen\u0163a \u00eencorporat\u0103 \u00een produs, a c\u0103rei generare presupune manageri califica\u0163i \u015fi leaderi valoro\u015fi (care nu conduc doar fizic, ci sunt efectiv «leaders in ideas, in actions»).\u201d (Diagnoze, p.313)
\nDup\u0103 cum se poate observa \u015fi din aceast\u0103 scurt\u0103 medita\u0163ie (totu\u015fi cartezian\u0103), Andrei Marga a surpins un aspect capital al \u201ediferen\u0163ei de nivel\u201d dintre manager \u015fi leader \u2013 nu at\u00e2t acela c\u0103 leader-ul absoarbe \u00een el managerul \u015fi \u015feful (\u00eentr-o manier\u0103 cumva \u201ede la sine \u00een\u0163eleas\u0103\u201d), c\u00e2t c\u0103 managerul e doar calificat, pe c\u00e2nd leader-ul e cu adevarat valoros \u015fi de aceea cu propensit\u0103\u0163i inevitabile pentru globalizare (propensit\u0103\u0163i venite din chiar vizionarismu-i constitutiv).
\n\tAceast\u0103 plasare a leader-ului \u00een spectrul fenomenului de globalizare pune punctulpe \u201ei\u201d din foarte multe puncte de vedere (ca s\u0103 dau numi un exemplu, globalizarea a\u015feaz\u0103 unitatea \u015fi diversitatea \u00eentr-o rela\u0163ie\/ reciprocitate dinamic\u0103, ecua\u0163ie \u00een care cuv\u00e2ntul cheie este \u201d\u015fi\u201d[\u015fi diversitate \u015fi unitate], put\u00e2ndu-se vorbi de o unitate convergent\u0103 a perechilor antagonice pe solul fertil al dialogului[dialogul fiind \u00een\u0163eles ca o interfa\u0163\u0103 \u00eentre subiect \u015fi obiect a c\u0103rei principal\u0103 func\u0163ie este s\u0103 genereze continuu spa\u0163ii de libertate\/mi\u015fcare pentru subiect, ca o posibilitate, deci ca o metodologie \u015fi nu ca o filosofie]).
\n\t\u015ei, dac\u0103 ne \u00eentoarcem \u00eenapoi la tipurile de g\u00e2ndire propuse de profesorul Marga \u00een studiul s\u0103u (g\u00e2ndirea oportunist\u0103, superficial\u0103, dominat\u0103 de dorin\u0163\u0103, mitic\u0103 \u015fi critic\u0103), vom observa c\u0103 schema g\u00e2ndirii privit\u0103 din perspectiva deschis\u0103 nou\u0103 de un leader venit mai \u00eent\u00e2i de toate pe filiera globaliz\u0103rii (care vr\u00e2nd-nev\u00e2nd, sau fie c\u0103 ne place sau nu, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ireversibil chiar sub ochii no\u015ftrii) se mut\u0103 de pe coordonate, s\u0103 le spunem \u201esolipsisite\u201d\/solipsiste pe coordonate geografice\/\u201egeografice\u201d (folosesc perechile de variante termen ghilimelizat-termen neghilimelzat pentru c\u0103 la mijloc poate fi[\u015eI \u015eI ESTE!] la fel de bine vorba de o geografie interioar\u0103, paralel\u0103 \u015fi care \u00een situa\u0163ii ideale devine converent\u0103 cu cea fizic\u0103 propriu-zis\u0103).
\nAstfel, vom fi nevoi\u0163i s\u0103 recurgem odat\u0103 cu profesorul Andrei Marga la o nou\u0103 clasificare a tipurilor de g\u00e2ndire \u00een func\u0163ie de cadrele de g\u00e2ndire: local, regional, na\u0163ional, continental \u015fi, desigur, global.
\n\u201eSe poate observa, chiar la o privire rapid\u0103, c\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte g\u00e2ndirea regional\u0103, prevaleaz\u0103 eseul subiectiv. G\u00e2ndirea na\u0163ional\u0103 este dominat\u0103 \u2013 dup\u0103 un na\u0163ionalism pr\u0103fos \u2013 de un proceduralism sumar (democra\u0163ia r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eenc\u0103 electoral\u0103[n.r. adic\u0103 redus\u0103 la simple proceduri fizice de alegere din patru \u00een patru ani a conduc\u0103torior, la fel cu prin multiculturalism se mai \u00een\u0163elege \u015fi azi, trist dar adev\u0103rat, simpla coabitare\/proximitate fizic\u0103 a dou\u0103 sau mai multe etnii]), incapabil s\u0103 pun\u0103 \u00een mi\u015fcare energiile existente (…) G\u00e2ndirea european\u0103 indigen\u0103 a r\u0103mas, cu o m\u00e2n\u0103 de excep\u0163ii (autori care reg\u00e2ndesc intrarea \u0163\u0103rii \u00een angrenajul european), doar reactiv\u0103 la \u00eemprejur\u0103ri m\u0103runte \u015fi festivist\u0103, urm\u00e2nd curentul european dar f\u0103r\u0103 a contribui semnificativ la acesta. O guvernare diletant\u0103 \u015fi obsedat\u0103 s\u0103 nu piard\u0103 ocazia aranj\u0103rii clientelei, fie \u015fi \u00een dauna interesuluzi public, are pandantul inevitabil \u00een destr\u0103marea imaginii de sine a societ\u0103\u0163ii. Reflexivitatea fiind \u00een suferin\u0163\u0103, g\u00e2ndirea global\u0103 nu are cum s\u0103 se contureze.\u201d (Diagnoze pp.267-268)
\n\tDar, avertizeaz\u0103 profesorul Marga \u201emerit\u0103 s\u0103 cultiv\u0103m g\u00e2ndirea global\u0103 \u2013 nu doar ca opinie conjunctural\u0103 sau eseu subiectiv, ci \u00een mod sistematic \u2013 din considerentul simplu c\u0103 via\u0163a fiec\u0103ruia depinde tot mai mult de cadre translocale \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, globale. Merit\u0103 cel pu\u0163in s\u0103 lu\u0103m \u00een seam\u0103 rezultatele abord\u0103rilor globale, care preg\u0103tesc deja deciziile de m\u00e2ine, cu impact foarte larg.\u201d (Diagnoze, p.268)
\nDe ce abordarea global\u0103? Pentru c\u0103 geniul, a\u015fa cum a aratat-o \u00een primul r\u00e2nd Jules Verne (care a anticipat submarinul, zborul cu balonul \u015fi chiar cu nava spa\u0163ial\u0103 spre lun\u0103) echivaleaz\u0103 cu vizionarul (\u00een ceea ce prive\u015fte universitatatea, Harvard-ul este celebru datorit\u0103 faptului c\u0103 folose\u015fte ca principal criteriu de selec\u0163ie a pre\u015fedin\u0163ilor s\u0103i, \u201eviziunea\u201d ). Este geniu doar omul capabil s\u0103 se implice, adic\u0103 s\u0103 vad\u0103 prin norii grei ai timpului iar, ne spune profesorul Marga, \u201eviziunea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi asumarea viziunii cap\u0103t\u0103 ast\u0103zi importan\u0103 crucial\u0103\u201d (Ibidem. p.267), \u201easumarea viziunii\u201d const\u00e2nd, \u00een esen\u0163\u0103, \u00eentr-o capacitate de a pune \u00een valoare (sau \u201e\u00een mi\u015fcare\u201d) resursele (a face maximumul posibil cu ceea ce ai, f\u0103r\u0103 a te lamenta \u015fi f\u0103r\u0103 a fantaza f\u0103r\u0103 rost, dar totodat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a nega, \u00een virtutea unui pragmatism centrat \u00een mod acerb pe prezent, orizontul posibilit\u0103\u0163ilor – cu alte cuvinte, leader-ul global este o ma\u015fin\u0103 cu toate cele patru ro\u0163ile pe \u015fosea[adic\u0103, cu o aderen\u0163\u0103 irepro\u015fabil\u0103 la \u015fosea-\u00een\u0163eleas\u0103 ca drum \u00eenainte, ca progres] dar \u015fi cu farurile ideatice din fa\u0163\u0103 \u015fi din spate permanent orientate spre istorie \u015fi spre viitor-prezentul neexist\u00e2nd \u00een realitate, nefiind dec\u00e2t combina\u0163ie ideal\u0103 \u00eentre trecut \u015fi viitor, o sintez\u0103 \u00eentre Nord [viitorul] \u015fi Sud[trecutul] \u00eentre care fiin\u0163a noastr\u0103[\u00een sens heideggerian de Sein \u015fi nu de Dasein] trebuie s\u0103 se comporte ca un bun conductor de \u201eelectricitate\u201d…ca aurul, c\u0103 nu degeaba spunea Emerson c\u0103 \u201eman is a golden impossibility\u201d[imposibilitatea fiind cea a unui prezent pur care ne scap\u0103 \u00eentotdeauna \u015fi pe care, f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00een utopie, sentimentalism sau idealism penibil, spre marelenostru noroc, avem, privilegiul de a fi obliga\u0163i s\u0103-l c\u0103ut\u0103m \u00een Sein]). Mai departe, \u201ea pune \u00een valoare resursele\u201d echivaleaz\u0103 cu a fi capabil s\u0103 practici o politic\u0103 bazat\u0103 pe perspective pe termen lung \u015fi pe valori \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite; a fi capabil s\u0103 vezi \u00een provoc\u0103ri (challenges) tot at\u00e2te prilejuri pentru reflec\u0163ii specializate \u015fi ac\u0163iuni sistematice capabile s\u0103 absoarb\u0103 \u00een ele (\u00een sensul de a fagogita, de a arde, de a face s\u0103 dispar\u0103) de\u015feurile ideologice ale istoriei…sau s\u0103 le \u201erecicleze\u201d (\u00een cazul \u00een care a mai r\u0103mas totu\u015fi ceva folositor de salvat din ele). <\/p>\n

\u00cen cartea lor intitulat\u0103 \u201e2006 State of Future (American Council for the UNU, 2006) \u201d, Jerome C. Glenn \u015fi Theodore J. Gordon explic\u0103 cum \u201e Sinergiile create \u00eentre nanotehnologii, biotehnologii, tehnologia informa\u0163iei \u015fi \u015ftiin\u0163a cognitiv\u0103 pot s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 substan\u0163ial condi\u0163ia uman\u0103 sporind accesibilitatea hranei, a energiei \u015fi a apei \u015fi pun\u00e2nd \u00een leg\u0103tur\u0103 oameni \u015fi informa\u0163ii pretutindeni. Efectul va fi cre\u015fterea inteligen\u0163ei colective \u015fi sporirea crea\u0163iei devalori \u015fi a eficien\u0163ei, \u00een condi\u0163ii de reducere a costurilor. Factorii ce accelereaz\u0103 toate aceste schimb\u0103ri se accelereaz\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi, ceea ce va face ca ultimii 25 de ani s\u0103 par\u0103 len\u0163i comparativ cu urm\u0103torii 25 de ani.\u201d
\nAndrei Marga a studiat cu un ochi atent exersat, fin \u015fi de aceea foarte sensibil la nuan\u0163e (\u201epas la couleur, rien que la nuance\u201d cum spunea Paul Verline…culorile fiind superficiale \u015fi \u00een\u015fel\u0103tore, nuan\u0163ele fiind abia cele complexe) aceast\u0103 carte \u015fi \u015fi-a apropriat-o (a apropria \u00een sensul de \u201ea face ca un lucru s\u0103 fie potrivit pentru un anumit scop\u201d) \u00een func\u0163ie de competen\u0163ele sale profesionale. Profesorul Marga, atunci c\u00e2nd s-a decis s\u0103 preia din nou Rectoratul Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai, a f\u0103cut-o pentru c\u0103 a \u00een\u0163eles rolul modelator al culturii asupra evolu\u0163iei societ\u0103\u0163ii umane, o cultur\u0103 care ac\u0163ioneaz\u0103 at\u00e2t pe vertical\u0103 (\u00een sens teologic ascendent sau kantian \u015fi hegelian descendent[de coboar\u00e2re\/forare p\u00e2n\u0103 \u00een cel mai intim \u015fi mai ad\u00e2nc cotlon al experien\u0163ei pentru a g\u0103si acolo un nucleu dur, ordonator al experien\u0163ei-nucleu identificat de Hegel cu spiritul \u015fi de Kant cu ra\u0163iunea ]) c\u00e2t \u015fi pe orizontal\u0103 (la nivelul suprafe\u0163elor, cum frumos spunea Deleuze atunci c\u00e2nd propunea s\u0103 renun\u0163\u0103m la alpinism[pe care-l asocia vechii tradi\u0163ii filosofice grece\u015fti \u015fi germane de c\u0103utare a unui Adev\u0103r ireductibil, monadic, scris cu A mare] \u00een favoarea surfingului, a acelui \u201esport\u201d \u00een care se valorific\u0103 frumosul din ceea ce e la suprafa\u0163\u0103, spuma, sm\u00e2nt\u00e2na…cu alte cuvinte s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 ne l\u0103s\u0103m purta\u0163i de suprafe\u0163e, sau, altfel spus, s\u0103 ne plas\u0103m \u00een orbita activ\u0103 a unei unde de energie deja existente).
\nDar Andrei Marga, \u00een timpul activit\u0103\u0163ii sale de filosof \u015fi de profesor a mers \u015fi merge \u201epu\u0163in\u201d mai departe de simpla acceptare (SALUTAR\u0102! \u00een definitiv) a acestei dihotomii (\u00een\u0163eleas\u0103 ca acceptare a diviziunii \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i a unui concept, f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103-\u015fi piard\u0103 \u00een\u0163elesul ini\u0163ial) formate din verticalitatea \u015fi din orizontalitatea culturii, prefer\u00e2nd o abordare de tip fenomenologic (cel pu\u0163in \u00een esen\u0163a ei, dac\u0103 nu \u00eentotdeauna \u00een mod explicit), prefer\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 cum conteaz\u0103 cultura \u00een timp real (\u201eTO SEE HOW CULTURE MATTERS\u201d).
\nAndrei Marga, \u00een strategiile sale de conducere a Universit\u0103\u0163ii Clujene, a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc (pe vremea c\u00e2nd era Ministrul Educa\u0163iei) \u015fi \u00een \u00een elaboratele analize, este \u015fi a fost adeptul unei filosofii potrivit c\u0103reia cultura, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd e anonimizat\u0103 sau difuz\u0103, r\u0103m\u00e2ne o for\u0163\u0103 vie, deoarece are capacitatea de a condi\u0163iona comportamentele oamenilor. Subiectivitatea \u015fi obiectivitatea uman\u0103 sunt construite cultural \u00een contexte generate de gen, clas\u0103 social\u0103, etnicitate, ras\u0103 \u015fi rela\u0163ii tehnologice.
\nOamenii nu se raporteaz\u0103 niciodat\u0103 direct la realitate, ci o fac printr-un arsenal cultural. Exist\u0103 o mijlocire cultural\u0103 \u00een orice raportare a individului la existen\u0163\u0103 – chiar \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte raportarea omului la el \u00eensu\u015fi. Omul nu ajunge a\u015fadar la realitate ca la ceva dat \u00een mod nemijlocit \u015fi nu reac\u0163ioneaz\u0103 la \u00eemprejur\u0103ri ca atare. Ceea ce este \u00een jur este preluat de c\u0103tre noi prin mijloacele unui simbolism venit din cultur\u0103.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte raportarea lui la realitate, trebuie spus c\u0103 omul e mai \u00eent\u00e2i de toate o \u201cfiin\u0163\u0103 cultural\u0103.\u201d (\u201cEin Kultur Wesen\u201d)
\nOdat\u0103 stabilit faptul c\u0103 societatea e mijlocit\u0103 cultural; c\u0103, cultura are un caracter constitutiv pentru toate structurile societ\u0103\u0163ii – urm\u0103torul pas care trebuie f\u0103cut trebuie s\u0103 constea \u00eentr-o oarecare distan\u0163are (de\u015fi nu definitiv\u0103-deoarece o distan\u0163are definitiv\u0103 ar fi un gest anti-intelectual) de tendin\u0163ele \u201cclasice\u201d specifice sistemelor de filosofie grece\u015fti \u015fi germane (care erau obsesiv centrate pe misiunea de a g\u0103si un nucleu tare al culturii \u015fi al constituirii \u00een general [de exemplu, Schopenhauer vorbea despre voin\u0163\u0103, Husserl despre inten\u0163ionalitate, iar Hegel despre spirit ca fiind astfel de nuclee tari, indestructibile \u015fi constitutive ale realita\u0163ii de la care \u015fi \u00een jurul c\u0103rora se pot construe galaxii de reprezent\u0103ri \u015fi interpret\u0103ri]; de a c\u0103uta cu o rigoare analitic\u0103 ce se dorea a fi aproape \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een serozitatea ei, moduri sigure de a gravita c\u00e2t mai mult timp posibil \u00een jurul acestor structuri generative[generative-care tind s\u0103 stabileasc\u0103 regulile de formare a realit\u0103\u0163ii]; \u015fi de a vedea cum se desf\u0103\u015foar\u0103 \u015fi se ramific\u0103 \u00een istoria umanit\u0103\u0163ii[ca ochii de pe coada p\u0103unului] aceste nuclee generative, pentru a reface astfel experien\u0163a unui a\u015fa-zis \u201cadev\u0103r bine stabilit\u201d).
\nIdeea este, dimpotriv\u0103, de a p\u0103stra aceste sisteme at\u00e2t de laborious construite de greci \u015fi de nem\u0163i \u015fi, folosindu-le ca baz\u0103\/temelie, dar \u015fi ca \u201ctrambulin\u0103\u201d, s\u0103 \u00eencerci s\u0103 te aventurezi \u00een necunoscut \u015fi s\u0103 sesizezi ponderea efectiv\u0103 a culturii \u00een realit\u0103\u0163ile tr\u0103ite de oameni, \u00een schimb\u0103rile pe care ei le resimt sau le efectueaz\u0103.
\nCu alte cuvinte, trebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m, pe c\u00e2t posibil, s\u0103 ne plas\u0103m direct \u00een fenomen (direct \u00een \u201cinima furtunii\u201d, direct \u00een \u201creactor\u201d-\u00ceNS\u0102, \u00ceNC\u0102 O DAT\u0102 O SPUN, FOLOSIND UN ECHIPAMENT DE \u201cSCAFANDRU\u201d FURNIZAT DE VECHILE \u015eI RIGUROASELE SISTEME GRECE\u015eTI \u015eI GERMANE DE FILOSOFIE), de unde s\u0103 putem \u00eencepe a decripta impactul real pe care cultura \u00eel are asupra \u201cvie\u0163ii tr\u0103ite\u201d.
\n\u00cen tradi\u0163ia husserlian\u0103, acest lucru se va face prin plasarea observatorului \u201cdirect \u00een fenomen\u201d (\u00een \u201cvia\u0163a tr\u0103it\u0103\u201d, \u00een Lebenswelt) \u015fi nu at\u00e2t la nivelul cauzei, al efectului sau al scopului (de\u015fi aceste lucruri fasoneaz\u0103 \u015fi sub\u00eentind sistemele noastre de valori \u015fi de reprezent\u0103ri[uneori merg\u00e2nd chiar p\u00e2n\u0103 la a crea efectiv scopurile \u015fi orizonturile de a\u015fteptare subiacente acestora\u2026av\u00e2nd o putere nea\u015fteptat\u0103 de coagulare \u015fi canalizare a energiilor]), c\u00e2t la nivelul constela\u0163iei efective de senza\u0163ii ce pot fi experimentate \u015fi valorificate \u00een plin\u0103 procesualitate, \u00een plin \u201cpalpit\u201d, \u00een vortex (\u00een\u0163eles ca punct de maxim\u0103 energie).
\nMai simplu spus, e l\u0103udabil s\u0103 fii un specialist fin \u00eentr-ale filosofiei vechi grece\u015fti (a\u015fa cum a fost Gadamer-\u00een ceea ce prive\u015fte activitatea sa profesional\u0103 la universitate) dar aceast\u0103 competen\u0163\u0103 ascunde totu\u015fi \u00een ea \u015fi o comoditate, \u00een sensul c\u0103 e u\u015for s\u0103 te preocupi de problemele Greciei Antice (unde lucrurile sunt ast\u0103zi foarte clare), mai greu e s\u0103 po\u0163i veni cu solu\u0163ii viabile pentru lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fti. Iar vizionarul \u00een\u0163eles ca leader \u015fi ca filosof autentic e acela ancorat, \u00eenainte de toate, \u00een contemporaneitate \u015fi \u00een dilemele \u015fi r\u0103t\u0103cirile ei (al c\u0103ror ghem el trebuie s\u0103 \u00eencearce s\u0103-l dezlege; al c\u0103ror nod al lui Gordion el trebuie s\u0103 \u00eencerce, asemeni lui Macedon, s\u0103-l taie precis \u015fi perfect, cu o t\u0103ietur\u0103 curat\u0103 de diamante ra\u0163ional).
\nSau, ca s\u0103 mergem totu\u015fi la surs\u0103, \u00een frumoasele cuvinte ale domnului Marga (\u015fi aici facem iar jonc\u0163iunea cu 2006 State of Future \u00een ceea ce prive\u015fte fuziunea sintetizatoare \u015fi completiv\u0103 a disciplinelor \u015fi a concep\u0163iilor \u00een mediul coagulant al culturii \u015fi \u00een oriontul teleologic al unei globaliz\u0103ri edificate pe ideea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii calit\u0103\u0163ii generale a vie\u0163ii umane),
\n\u201cNe afl\u0103m \u00een Europa dup\u0103 o schimbare semnificativ\u0103 a «factorilor» de care depinde via\u0163a noastr\u0103. Tehnologia, economia, oganizarea politic\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 importan\u0163a dintotdeauna, dar cultura este cea de care depindem mai mult dec\u00e2t de altceva.Nu este vorba, c\u00e2nd vorbim de cultur\u0103, de \u00een\u0163elegerea uzat\u0103, ce o reduce la literatur\u0103, la eseuri \u015fi la capacitatea fraz\u0103rii, oric\u00e2t de indispensabile sunt acestea. Este vorba, odat\u0103 cu cultura, \u00een fond, de comportamente motivate de idealuri, de institu\u0163ii, de abilit\u0103\u0163i ale persoanelor de a se administra, de a produce, a analiza, a organiza, a promova argumente. Pe fundalul «cotiturii culturale» (prefigurat\u0103 de Tenbruck \u015fi consacrat\u0103 \u00een anii no\u015ftri de Inglehart \u015fi Huntington), educa\u0163ia, ca principal sistem al form\u0103rii persoanelor, \u00ee\u015fi amplific\u0103 importan\u0163a \u00een lumea ce vine. Alt\u0103dat\u0103 «ai carte, ai parte» era o maxim\u0103 valabil\u0103 la scara persoanelor. Ast\u0103zi, «ai educa\u0163ie, ai parte» a devenit regula pentru comunit\u0103\u0163i.[n.r. sublinierea noastr\u0103]\u201d (Diagnoze, Somnul Ra\u0163iunii, p.404)
\nProfesorul Marga, ca intelectual ghidat de convingerea c\u0103 ra\u0163iunea trebuie folosit\u0103 pentru a crea condi\u0163iile plenare \u015fi planetare pentru cunoa\u015ftere, \u00ee\u015fi trage din toate acestea, \u00een calitatea sa de Rector al UBB-ului, propria-i maxim\u0103 de conduit\u0103 (a\u015f spune indispensabil\u0103 din punctul de vedere deontologic al situa\u0163iei dumnealui) : \u201cReformezi, deci exi\u015fti!\u201d (Diagnoze, p.404) \u2026spun\u00e2nd despre acest tip de atitudine c\u0103 \u201ceste convingerea celor ce dau tonul \u00een cele mai importante educa\u0163ii de pe continent\u201d (Ibidem. p.404) <\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte g\u00e2ndirea global\u0103, sinoptic\u0103 (dar nu utopic\u0103 \u015fi ira\u0163ional\u0103!!!), reformatoare \u015fi nu revolu\u0163ionar\u0103, Habermas poate fi considerat un exemplu de astfel de filosof – angrenat cu toate \u201cro\u0163ile-i din\u0163ate\u201d \u00een \u201clucrurile mecanice\u201d ale contemporaneit\u0103\u0163ii.
\nAndrei Marga, a\u015fa cum bine se \u015ftie, a fost elevul lui Habermas \u00een anii \u201970, c\u00e2nd, \u00een \u0163ar\u0103, limba de lemn a Partidului nu l\u0103sa nici o porti\u0163\u0103 deschis\u0103 teoriilor habermsiene despre comunicare \u015fi despre valen\u0163e transformatoare ale acesteia. Azi, Andrei Marga e un continuator inovator \u015fi energic al sistemului de g\u00e2ndire inaugurat de Habermas, pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103-l extind\u0103 pe noi paliere \u015fi s\u0103-l \u201c\u00eempace\u201d cumva cu realitatea rom\u00e2neasc\u0103 destul de funest\u0103 de tip \u201cla Carpa\u0163i totul se poate.\u201d
\n\t\u00centr-o sintetizare foarte superficial\u0103, aceste sunt principlele idei din spatele programelor de cercetare \u015fi inovare ale profesorului Marga.
\nRevenind \u00eenc\u0103 o dat\u0103, la cartea lui Glenn \u015fi Gordon -\u201e2006 State of Future\u201d \u015fi la ideea acestora de sinergii (\u201easocia\u0163ii a mai multor organe sau \u0163esuturi pentru \u00eendeplinirea aceleia\u015fi func\u0163iuni; ac\u0163iune simultan\u0103, \u00eendreptat\u0103 \u00een acela\u015fi sens, a mai multor organe sau a mai multor agen\u0163i\u201d DEX) ale nanotehnologiilor cu biotehnologiile, cu informatica \u015fi cu \u015ftiin\u0163a cognitiv\u0103 (capabile s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 condi\u0163ia uman\u0103, sporind accesibilitatea hranei, a energiei, \u015fi a informa\u0163iei), e clar c\u0103 Andrei Marga s-a reg\u0103sit at\u00e2t de mult \u00een aceast\u0103 carte din dou\u0103 motive: 1. scopul ultim \u015fi ideea-motor din spatele acestor sinergii este globalizarea \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor de via\u0163\u0103 a oamenilor la nivelul \u00eentregii planete; 2. datorit\u0103 faptului c\u0103 ideile acestei c\u0103r\u0163i rezoneaz\u0103 puternic cu preocup\u0103ri mai vechi de-ale sale legate de posibilitatea de emancipare prin interdisciplinaritate \u015fi transdisciplinaritate (sau, mai simplu spus prin dialog \u00eentre discipline aparent antagoniste).
\nIdeea profesorului Basarab Nicolescu (pe care Andrei Marga \u00eel invit\u0103 anual la UBB s\u0103 \u0163in\u0103 cursuri inedite de transdisciplinaritate-o noutate absolut\u0103 pentru Rom\u00e2nia, universitatea clujean\u0103 fiind singura din \u0163ar\u0103 care se poate l\u0103uda o ofert\u0103 de acest gen), potrivit c\u0103reia exist\u0103 un ter\u0163 ascuns, magic \u015fi capabil s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 opacitatea vechilor opozi\u0163ii binare \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un punct de convergen\u0163\u0103 \u00eentre discipline \u201eradical\u201d diferite – punct magic care nu anuleaz\u0103 disciplinele pe care le une\u015fte, nu le dizolv\u0103 una-ntr-alta, ci, dimpotriv\u0103 ac\u0163ioneaz\u0103 ca un catalizator asupra lor intensific\u00e2ndu-le schimburile\/reciprocitatea – pare s\u0103 aib\u0103 r\u0103d\u0103cini mai vechi \u00een Cluj, Facultatea de Studii Europene (facultate construit\u0103 efectiv de la zero de Andrei Marga, omul care a f\u0103cut posibile studiile de europenistic\u0103 \u00een acesat\u0103 zon\u0103 a \u0163\u0103rii) de aici av\u00e2nd o ofert\u0103 de cursuri variat\u0103 \u015fi orientat\u0103 \u00een mod evident de ideea construirii de poduri dialogale \u00eentre discipline.
\n Aceast\u0103 facultate ofer\u0103 cursuri de filosofie, istorie, literatur\u0103, istoria \u015ftiin\u0163ei, economie, politologie, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 creeze oameni cu viziuni sinoptice, globale asupra realit\u0103\u0163ilor contemporane. A\u015fadar, prezen\u0163a lui Basarab Nicolescu la Facultatea de Studii Europene din Cluj nu este deloc o \u00eent\u00e2mplare, ci o continuare fireasc\u0103, oarecum normal\u0103 \u015fi chiar anticipabil\u0103 a eforturilor f\u0103cute aici \u00een mod constant de Andrei Marga \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputulo anilor \u201890, eforturi ce au vizat \u00een mod clar diversificarea \u015fi \u00eennoirea viziunii academice, ca \u015fi racordarea ei efectiv\u0103 la principalele evolu\u0163ii \u015fi tendin\u0163e din cultura interna\u0163ional\u0103 contemporan\u0103 (\u00eentr-un cuv\u00e2nt – globalizarea).
\nEfectul urm\u0103rit\/vizat, ar spune probabil Andrei Marga \u00een ton cu Glenn \u015fi Gordon \u201eva fi cre\u015fterea inteligen\u0163ei colective \u015fi sporirea crea\u0163iei devalori \u015fi a eficien\u0163ei, \u00een condi\u0163ii de reducere a costurilor.\u201d <\/p>\n

\tRezum\u00e2nd pu\u0163in, putem spune despre Andrei Marga, av\u00e2nd \u00een vedere activitatea lui filosofic\u0103, profesoral\u0103 \u015fi managerial\u0103 (\u015eef al Catedrei de Studi Europene, Co-Directoral Institutului de Studii Europene, Rector al Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai, fost Ministru al Educa\u0163iei \u00een perioada 5 decembrie 1997 \u015fi 28 decembrie 2000,\u015fi lista poate continua…) c\u0103 e un om care a avut curajul ini\u0163iativei (\u015fi deci al asum\u0103rii proactive, dar \u00een acela\u015fi timp responsabile a riscului), c\u0103 este \u015fef (de catedr\u0103), director (de institut), manager\/rector al universit\u0103\u0163ii (adic\u0103 un om care dispune de cuno\u015ftin\u0163e suficiente privind func\u0163ionarea organiz\u0103rii, de competen\u0163e dob\u00e2ndite \u015fi aplicate \u00een mod corect, dar, ceea ce este cel mai important, de o disponibilitate continu\u0103 la efortul de a \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi de a ob\u0163ine astfel, prin perseveren\u0163\u0103, \u00een flux continuu, competen\u0163ele necesare – m\u0103rturie \u00een acest sens fiind multitudiniea de conferin\u0163e, colocvii \u015fi dialoguri organizate de el la universitate, nenum\u0103ra\u0163ii profesori invita\u0163i pe care acesta i-a chemat s\u0103 \u0163in\u0103 cursuri la univesitatea clujean\u0103 pentru a asigura contactul studen\u0163ilor cu evolu\u0163iile din alte p\u0103r\u0163i ale Europei \u015fi ale lumii, particip\u0103rile la evenimente \u015fi institu\u0163ii interna\u0163ionale de prim rang[Andrei Marga a f\u0103cut cercet\u0103ri \u00een universit\u0103\u0163i din Germania{ca bursier DAAD}\u015fi SUA{ca fellow al Woodrow Wilson Center \u015fi al National Endowment for Democracy}, ca profesor invitat la universit\u0103\u0163i prestigioase{Munchen, Viena, Montpellier}\u015fi ca membru \u00een organisme europene{Committee of Higher Education and Research of the Council of Europe, Board EUA, Collegium Magna Charta Observatory}\u015fi a luat parte la conducerea unor institute de cercetare din Germania. A publicat studii \u015fi articole \u00een SUA, Japonia, Germania, Austria, Cehia, \u00een 1998 a fost vice-president of UNESCO World Conference on Higher Education, \u00een 2000 a deschis Conferin\u0163a B\u0103ncii Mondiale asupra educa\u0163iei, iar \u00een 2006 a fost nominalizat pe o list\u0103 scurt\u0103 a candida\u0163ilor de c\u0103tre Nominatng Committee pentru alegerea Rectorului United Nations University din Tokyio…lista aceasta put\u00e2nd continua, ca \u00eentr-un lung \u015fir deschis de Derrida la dreapta\u2026] dar mai ales de zecile de volume scrise de dumnealui[dintre care putem numi titluri celebre de genul \u201eRelativismul \u015fi Consecin\u0163ele Sale\u201d, \u201eFilosofia Unific\u0103rii Europene\u201d, \u201eFilosofia lui Habermas\u201d, \u201eReligia \u00een Era Globaliz\u0103rii\u201d, sau premiera asigurat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sf\u00e2r\u015fitului anilor \u201970 printr-un studiu unic la acea vreme despre Herbert Marcuse ]) dar, mai presus de acestea c\u0103 este toate acestea la un loc, plus acel \u201eje ne sais quoi\u201d caracteristic oamenilor cu viziuni \u015fi \u00een\u0163elegeri ad\u00e2nci ale relit\u0103\u0163ilor \u00een care tr\u0103iesc \u015fi care-i face s\u0103 se implice \u00eentr-un mod ce las\u0103 \u201eamprente\u201d- \u00eentr-un cuv\u00e2nt, c\u0103 este leader al actualei vie\u0163i culturale transilv\u0103nene \u015fi o voce impozant\u0103 \u00een filosofia, sociologia \u015fi teoria actual\u0103…o voce de calibru global recunoscut\u0103 \u00een acest sens la nivel mondial. \u00cen propriile lui cuvinte \u2013 \u201eVin din Europa Central\u0103 \u015fi R\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi am lucrat pentru tranzi\u0163ia de la autoritarism la democra\u0163ie, ca rector al unei mari universit\u0103\u0163i (11 ani) \u015fi ministru al educa\u0163iei na\u0163ionale (4 ani), roluri \u00een care am conceput \u015fi pus \u00een mi\u015fcare reforma comprehensiv\u0103 a educa\u0163iei \u015fi am asigurat \u00eenchiderea capitolului «Educa\u0163ie» \u00een negocierile de aderare a Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103. Vin din Transilvania (jum\u0103tatea nordic\u0103 a \u0163\u0103rii) \u015fi am experien\u0163a multilingualismului \u015fi multiculturalismului, organiz\u00e2nd \u00een profil multicultural cea mai mare universitate din Rom\u00e2nia. Am f\u0103cut cercet\u0103ri \u015fi am publicat c\u0103r\u0163i nu numai \u00een c\u00e2mpul filosofiei generale (Cunoa\u015ftere \u015fi sens, 1982; Introducere \u00een metodologia \u015fi argumentarea filosofic\u0103, 1992; Introducere \u00een filosofia contemporan\u0103, 2002, Filosofia lui Habermas, 2006 etc.), ci \u015fi \u00een teoria moderniz\u0103rii (Ra\u0163ionalitate, comunicare, argumentare, 1992), teoria tranzi\u0163iei (Die kulturelle Wende, 2004), reforma educa\u0163iei (University Reform Today, 2005), teoria societ\u0103\u0163ii contemporane (La sortie du relativisme, 2006), \u00een\u0163elegerea religiei \u015fi a rela\u0163iei dintre religii ast\u0103zi (Religia \u00een era globaliz\u0103rii, 2003).\u201d (Diagnoze, pp.459-460)
\n\tAv\u00e2nd \u00een vedere toate acestea, orele grele pe care profesorul \u015fi cercet\u0103torul Marga le aloc\u0103 zilnic studiului \u015fi MAI ALES FAPTUL C\u0102 E PREOCUPAT S\u0102 PERMANENT LA ZI ULTIMELE C\u0102R\u0162I MARACANTE AP\u0102RUTE PE PIA\u0162\u0102 (care de altfel e \u015fi cerin\u0163a lui principal\u0103 de la studen\u0163ii, masteranzii \u015fi doctoranzii s\u0103i) \u015eI MEREU DISPUS S\u0102 VIN\u0102 CU PROPRIA SA VARIANT\u0102LA ACESTE ULTIME TEORII cred c\u0103 putem spune despre Andrei Marga c\u0103 a dep\u0103\u015fit de mult sferele \u00eenguste ale \u015fefului \u015fi chiar ale managerului \u015fi c\u0103 a devenit un leader \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului \u2013 adic\u0103, a\u015fa cum am mai spus, un om a c\u0103rui autoritate este \u201econferit\u0103 de capacitatea de a \u00een\u0163elege organizarea \u00een context, de a-i imprima noi direc\u0163ii \u015fi de a le face conving\u0103toare pentru ceilal\u0163i\u201d; un om
\neste c\u0103 \u00ee\u015fi poate schimba op\u0163iunile majore (de unde \u015fi preocuparea sa pentru reforme) ; un om care \u00ee\u015fi \u00een\u0163elege leadership-ul \u00een primul r\u00e2nd lucrativ \u015fi abia apoi ceremonial; un om care \u00een\u0163elege fenomenul puterii \u00een termenii lui Foucault (de ac\u0163iune asupra altei ac\u0163iuni, mai precis, de discurs[habermasian]…de ac\u0163iune comunicativ\u0103 ).
\nMai presus de toate, viziunea este \u015fi a fost aceea care a f\u0103cut din Andrei Marga un leader, secondat\u0103 de faptul c\u0103 toate eforturile sale enumerate mai sus au convers c\u0103tre ideea de globalizare \u2013 idee pe care el a \u00een\u0163eles s-o aplice concret, pe plan local, \u00eentr-o politic\u0103 de extindere \u015fi diversificare a universit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Sporirea Num\u0103rului de Studen\u0163i \u2013 o cerin\u0163\u0103 imperioas\u0103 a Globaliz\u0103rii<\/strong><\/p>\n

\n\u015ei aici ating punctul la care doream de fapt s\u0103 ajung. E o mare problem\u0103 azi \u015fi o discu\u0163ie foarte nepl\u0103cut\u0103 (\u00een sensul c\u0103 arat\u0103 de fiecare dat\u0103 un adev\u0103r trist, \u015fi anume c\u00e2t de retrograde au r\u0103mas totu\u015fi multe dintre cadrele didactice ce se vor a fi respectabili \u201eformatori de opinie\u201d) aceea legat\u0103 de m\u0103rirea num\u0103rului de locuri la universitate \u2013 alias \u201emasificarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\u201d. \u00cemi aduc aminte cum \u00eenc\u0103 din liceu, doamne profesoare de altfel respectabile, dr\u0103gu\u0163e \u015fi amabile deveneau deodat\u0103 foarte veninoase c\u00e2nd venea vorba de aceast\u0103 problem\u0103, declam\u00e2nd \u00een fraze caustice a\u015fa-zise vorbe \u201egnomice\u201d de genul \u201epe vremea nostr\u0103 nu era a\u015fa domne\u2019…pe vremea noastr\u0103 numai cine merita cu adev\u0103rat f\u0103cea facultate, pe c\u00e2nd acum tot prostul face facultate…nuuu…a\u015fa ceva e dezgust\u0103tor!!!\u201dEi, mai c\u0103 a\u015f fi \u00eenclinat s\u0103 le dau dreptate (eram \u00een clasa a 12-a pe atunci \u015fi aceasta era, \u00een fapt, \u201epropaganda pentru educa\u0163ie \u201epe care o f\u0103ceau ele acolo) p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, la master, am avut pl\u0103cerea s\u0103 am foarte multe colege din genera\u0163ia lor (care acum au fost trimise \u201efor\u0163at\u201d s\u0103-\u015fi fac\u0103 \u015fi ele masteratul ca s\u0103 nu-\u015fi piard\u0103 postul) \u015fi s\u0103 v\u0103d imensa pr\u0103pastie ce-i desp\u0103r\u0163ea pe colegii mei care \u00een facultate s-au ar\u0103tat nihili\u015fti \u00eentr-un sens obosit (superficiali…deci nu m\u0103 refer la \u015fefi de promo\u0163ie \u015fi al\u0163ii de acest gen, c\u0103ci \u00eentre ei \u015fi ele e o distan\u0163\u0103 c\u00e2t de la P\u0103m\u00e2nt la Marte) \u015fi aceste doamne profesoare mai \u00een v\u00e2rst\u0103 (care pe vremea c\u00e2nd eram \u00eenc\u0103 \u00een liceu \u015fi nu colegi \u201ede banc\u0103\u201d ca acum, o f\u0103ceau pe GURU cultural d\u00e2nd diagnoze \u201ede stadion\u201d \u00een st\u00e2nga \u015fi \u00een dreapta) : profesoarele mai \u00een v\u00e2rst\u0103 venite s\u0103 fac\u0103 masteratul s-au f\u0103cut de toat\u0103 ru\u015finea (rar reu\u015feau s\u0103 ia un \u015fapte sau un opt) dovedind c\u0103 de c\u00e2nd au terminat facultatea \u015fi p\u0103n\u0103 acum n-au mai citit nimic, c\u0103 abia st\u0103p\u00e2nesc un ghemotoc de concepte de baz\u0103 (de bun sim\u0163) din disciplina lor-nici vorb\u0103 s\u0103 mai citeasc\u0103 ceva din discipline \u201eadiacente\u201d (care de fapt sunt chiar foarte intrinsec legate de ceea ce predau ele zi de zi la licee \u015fi scoli generale-unde unele erau chiar directoare!)…c\u0103, desigur!, au probleme imense \u00een a redacta o tez\u0103 final\u0103 de masterat pentru c\u0103 \u00een tot acest timp (de c\u00e2nd au terminat facultatea \u015fi p\u00e2n\u0103 la masterul f\u0103cut cu 10-20 de ani decalare), metaforic vorbind, n-au mai pus jos stiloul ro\u015fu cu care corecteaz\u0103 extemporalele \u201d\u00eenv\u0103\u0163\u0103ceilor\u201d, ca s\u0103 ia stiloul cu cerneal\u0103 albastr\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 mai scrie m\u0103car un eseu. \u015ei iar \u015fi iar jungem la vorba lui Adrian N\u0103stse c\u0103 \u201eexist\u0103 de fapt dou\u0103 Rom\u00e2nii, una rural\u0103 \u015fi una urban\u0103\u201d, c\u0103 \u00eentre ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ora\u015fele universitare \u015fi ceea ce reverbereaz\u0103 \u00een \u201eprovincie\u201d e un clivaj de-a dreptul geologic.
\nDesigur, astfel de oameni n-au nici un interes ca universitatea s\u0103-\u015fi m\u0103reasc\u0103 num\u0103rul de studen\u0163i, ca nivelul cultural s\u0103 creasc\u0103, c\u0103ci, dac\u0103 acest fenomen va continua, ei, cu capacit\u0103\u0163ile lor culturale incapacitate de lene \u015fi de lipsa oric\u0103rei ambi\u0163ii (motivate doar de snobism \u015fi de provinciala batere cu pumnul \u00een piept \u201euit\u0103-te doumnule la mine, merg pe strad\u0103 cu catalogul sub bra\u0163 s\u0103 m\u0103 vad\u0103 urbea c\u0103 sunt prodesoar\u0103!!!\u201d), ar ajunge, \u00een cel mai bun caz, v\u00e2nz\u0103tori de ziare de scandal la tonete…put\u00e2nd face pensionarilor o recomandare \u00eentre Formula AS \u015fi Can Can (chiar, n-am \u00een\u0163eles niciodat\u0103 de ce se vinde Dilema pe aceea\u015fi tejghea cu astfel de publica\u0163ii).
\nC\u00e2nd nu scrii \u015fi nu cite\u015fti nimic, normal c\u0103 n-ai nici un interes ca universitatera s\u0103 se extind\u0103 \u015fi c\u0103 preferi ca, de exemplu, guvernarea s\u0103 investeasc\u0103 banii \u00een clubul local de popice pe care ai ajuns s\u0103-l frecventezi tot mai asiduu. DAR!, atunci c\u00e2nd te chinui s\u0103 faci cercetare academic\u0103, sau m\u0103car eseistic\u0103, e normal s\u0103-\u0163i dore\u015fti s\u0103 ai c\u00e2t mai mul\u0163i cititori \u015fi oameni interesa\u0163i de subiectele abordate de tine-dac\u0103 nu la nivelul unei recenzii sau polemici academice, m\u0103car la nivelul unei \u201esimple\u201d discu\u0163ii la un suc.
\nAzi o masificare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului nu sperie nici un intelectual adev\u0103rat, pentru c\u0103 acesta \u00ee\u015fi va da seama c\u0103 ea nu e altceva dec\u00e2t echivalentul fostelor \u201e4 clase obligatorii\u201d, cu alte cuvinte c\u0103 societatea a evoluat \u015fi c\u0103 azi diferen\u0163ierile intelectuale nu se mai fac la nivel de \u201dai facultate\/n-ai facultate\u201dci la niveluri superioare de master \u015fi de doctorat, \u00een cadrul a ceea ce profesorul Marga nume\u015fte \u201epreg\u0103tire continu\u0103\u201d.
\nE foarte nedrept \u015fi chiar nazist (\u00een esen\u0163a lui), a\u015f spune, gestul de a face din grupul oamenilor care frecventeaz\u0103 un curs o elit\u0103, de a \u00eenchide \u015fi de a ermetiza accesul la educa\u0163ie-pentru c\u0103 f\u0103c\u00e2nd aceasat tai de fapt accesul la informa\u0163ie \u015fi la cunoa\u015ftere. Informa\u0163ia trebuie l\u0103sat\u0103 s\u0103 circule, nu trebuie stocat\u0103 ci trebuie decodat\u0103 \u00eentr-un sens deleuzian.
\n\tSunt de acord c\u0103 undeva pasiunile \u201esocialiste\u201d trebuie \u00eenfr\u00e2nate \u015fi c\u0103 o meritocra\u0163ie trebuie s\u0103 intre \u00een scen\u0103 pentru a departaja studen\u0163ii sclipitori de c\u0103tre cei plafona\u0163i, dar! sunt sigur c\u0103 restric\u0163ionarea (\u015fi astfel o oarecare misticizare scolastic\u0103 \u015fi bolnav\u0103 a no\u0163iunii de \u201eintelectual\u201d) accesului la cultur\u0103 NU E CALEA DE URMAT \u00ceN ACEST SENS! Restr\u00e2ngerea num\u0103rului de studen\u0163i \u015fi elitizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior e o solu\u0163ie simplist\u0103, radical\u0103 \u015fi brutal\u0103 adorat\u0103 de oameni optuzi \u015fi habotnici. S\u0103 zicem c\u0103, \u00een func\u0163ie de interesul ar\u0103tat de un student \u00een facultate (\u015fi mai ales de munca extracurricular\u0103 depus\u0103 de acesta), d\u0103m diplome de culori \u015fi cu valori diferite: o diplom\u0103 verde pentru cei mai buni, una galben\u0103 pentru cei medii \u015fi una ro\u015fie pentru coda\u015fi \u015fi c\u0103, cu diploma verde po\u0163i lucra \u00een domeniul \u00een care ai f\u0103cut facultatea, cu cea galben\u0103 \u2013\u00een domenii \u201eadiacente\u201d, iar cu cea ro\u015fie \u2013 \u00eentr-o ramur\u0103 mai \u00eenalt\u0103 a unor discipline care nu au at\u00e2t e mult de-a face cu lumea intelectual\u0103. DAR, TREBUIE S\u0102LE D\u0102M TUTUROR \u015eANSA S\u0102 TREAC\u0102 PRINTR-O FACULTATE, indiferent de rezultatele excep\u0163ionale sau medii pe care le vor ob\u0163ine aici \u2013 \u015fi asta pentru c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o er\u0103 a globaliz\u0103rii \u00een care informa\u0163ia (\u00een principal prin intermediul internetului) pare a fi valorea suprem\u0103, iar noi, pentru a supravie\u0163ui, trebuie s\u0103 ne racord\u0103m acestei valori cu lucru mecanic util, cu DISPONIBILIT\u0102\u0162I \u015fi cu motoare motiva\u0163ionale pe m\u0103sur\u0103.
\nCum spunea \u015fi Rectorul Andrei Marga \u00een cadrul unei dezbateri televizate, e important s\u0103 aduci la universitate oameni din provincie, cu sau f\u0103r\u0103 studii superioare, CHIAR \u015eI PENTRU UN SINGUR CURS, pentru c\u0103 acesta \u00eenseamn\u0103 deja, o deschidere c\u00e2t de mic\u0103 (dar existent\u0103 totu\u015fi) de orizont \u015fi, poate, o st\u00e2rnire a curiozit\u0103\u0163ii…o \u201einvitation au voyage\u201d (at\u00e2t geografic\u0103 c\u00e2t \u015fi intelectual\u0103, c\u0103ci, potrivit viziunii transdisciplinare, cele dou\u0103 merg m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, \u00een sensul c\u0103 o geografie fizic\u0103 exterioar\u0103 va exista tot timpul \u00een paralel cu o geografie interioar\u0103, datoria noastr\u0103 fiind s\u0103 le descoperim din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te un punct de convergen\u0163\u0103).
\nPentru a-\u015fi da cu p\u0103rerea \u00een acest sens avem nevoie de un om cu experien\u0163\u0103 \u00een domeniu \u015fi cu lecturile la zi, de un om care munce\u015fte zi \u015fi noapte \u015fi se fr\u0103m\u00e2nt\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii, de un om care g\u00e2nde\u015fte ini\u0163iativa f\u0103r\u0103 prescurt\u0103ri, de un om care nu se fofileraz\u0103 \u015fi care nu umbl\u0103 cu jum\u0103t\u0103\u0163i de idei, deoarece azi, mai mult ca oric\u00e2nd, \u201e\u00een multe sectoare ale societ\u0103\u0163ii actuale (…) au ap\u0103rut semnele dezorient\u0103rii \u015fi ale lipsei de repere c\u0103l\u0103uzitoare (Andrei Marga, Filosofia lui Habermas, Polirom 2006, p.21).\u201d
\nAndrei Marga s-a ar\u0103tat a fi acesat\u0103 persoan\u0103 ori de c\u00e2te ori a fost ascultat \u015fi l\u0103sat s\u0103-\u015fi pun\u0103 la lucru programele de reform\u0103. \u201e\u00cen fapt un nou program de cercetare \u015fi de cunoa\u015ftere a devenit necesar, iar reorganizarea, pe noi concepte directoare, a institu\u0163iilor alocate cunoa\u015fterii este acum premisa indispensabil\u0103.\u201d \u2013 spunea dumnealui \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 prilejuit\u0103 de criza economic\u0103 global\u0103.<\/p>\n

ASTFEL:
\n\u201cPretutindeni \u00een lumea civilizat\u0103 accesul la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior s-a \u00eenlesnit, efectivele de studen\u0163i au crescut masiv. Din decembrie 1997 \u00een Rom\u00e2nia universit\u0103\u0163ile \u00eensele hot\u0103r\u0103sc admiterea. Ca efect, Universitatea «Babe\u015f Bolyai» (fiecare catedr\u0103 \u015fi fiecare facultate stabilindu-\u015fi autonom cifrele de \u015fcolarizare) s-a dezvoltat enorm (de la 11.000 studen\u0163i \u00een 1971, trec\u00e2nd prin 13.000 \u00een 1993, la 53.000 \u00een 2004 \u015fi 55.000 \u00een 2007). Evident c\u0103 \u015fi aici s-a petrecut masificarea – fenomen pozitiv, cel pu\u0163in din motivul c\u0103 mai mul\u0163i tineri dec\u00e2t oric\u00e2nd au \u015fansa studiilor universitare, iar nivelul cultural \u00een societate spore\u015fte. \u00cen fa\u0163a masific\u0103rii s-au profilat \u00eens\u0103 dou\u0103 opinii: unii consider\u0103 c\u0103, fenomenul fiind pozitiv, numai este nevoie s\u0103 se fac\u0103 altceva dec\u00e2t s\u0103 se \u00eencaseze banii studen\u0163ilor, \u00een timp ce al\u0163ii atac\u0103 m\u0103rimea efectivului de studen\u0163i (r\u0103sp\u00e2ndind abera\u0163ia «sunt prea mul\u0163i studen\u0163i»).
\nUltima atitudine este cel pu\u0163in infantil\u0103 \u015fi este promovat\u0103, paradoxal, de universitari care nu au studen\u0163i \u015fi de unii care, la vremea lor, au devenit studen\u0163i tocmai deciziei de m\u0103rire.[n.r. dup\u0103 cum se poate observa, nu de pu\u0163ine ori, din frazele lui Andrei Marga r\u0103zbate \u00eenspre cititor un fin \u015fi foarte rafinat iz satiricesc, competen\u0163\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 de dumnealui, cel mai probabil, \u00een cadrul carierei de jurnalist pe care a prestat-o \u00een paralel cu cea de filosof, \u00een lungii ani de formare a unei personalit\u0103\u0163i culturale plurivalente \u015fi care a fost \u015fi ea parte integrant\u0103 \u00een cadrul efortului de a reforma g\u00e2nirea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eembibat\u0103 greu de \u201ed\u00e2mbovi\u0163enisme\u201d…\u015fi pe care a materializat-o, pe l\u00e2ng\u0103 multitudinea de emisiuni culturale televizate la care a participat sau pe care le-a organizat, \u00een interviuri memorabile cu personalit\u0103\u0163i de prim-rang ale culturii europene \u015fi interna\u0163ionale{Hans Kung, Giani Vatimo} cuprinse \u00een dou\u0103 celebre volume-\u201eSperan\u0163a Ra\u0163iunii\u201d. Interviuri, EFES, Cluj-Napoca, 2006 \u015fi \u201eDialoguri\u201d. Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, 2008].Ambele atitudini sunt gre\u015fite, c\u0103ci masificarea nu te las\u0103 s\u0103 stai cu bra\u0163ele \u00eencruci\u015fate; pe de alt\u0103 parte, sporirea efectivelor de studen\u0163i (amintesc c\u0103 \u00een SUA 81% dintr-o cohort\u0103 urmeaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, \u00een Europa actual\u0103 57%, \u00een Rom\u00e2nia semnificativ mai pu\u0163ini[n.r. sublinierea noastr\u0103]) trebuie folosit\u0103 pentru o diversificare a nivelelor de preg\u0103tire \u015fi o intensificare a studiilor superioare\u201d (Diagnoze, pp.416-417) <\/p>\n

Noile cerin\u0163e pentru cadrele universitare<\/strong><\/p>\n

\nA\u015fa cum se poate observa \u015fi din frazele de mai sus, ca un leader adev\u0103rart (a c\u0103rui misiune este \u015fi aceea de a aduce \u201enoul\u201d, \u201eoxigenul proasp\u0103t\u201d vital oric\u0103rei tip de institu\u0163ie \u015fi experien\u0163\u0103), Andrei Marga cere trecerea la un nou tip de g\u00e2ndire.
\n\u015ei anume la g\u00e2ndirea strategic\u0103 (orientat\u0103 spre formarea decompeten\u0163e \u015fi spre aspectele efective de crea\u0163ie[dezvoltarea g\u00e2ndirii creatoare]), cer\u00e2nd \u00een acest sens fiec\u0103rui cadru didactic al UBB-ului \u201eproduc\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103 continu\u0103 (\u015fi nu ocazionat\u0103 doar de avivers\u0103ri sau concursuri!), ce const\u0103 din studii preluate \u015fi recenzate interna\u0163ional (evaluate deci nu doar \u00een recenzii amiabile din publica\u0163ii locale!), \u015fi, desigur, o competen\u0163\u0103 \u00een a face ceva competitiv cu speciali\u015fti din domeniu\u201d (Diagnoze pp.374-375), dar \u015fi lichidarea ne\u00eent\u00e2rziat\u0103 a unui \u201ecurriculum \u00eenc\u0103rcat cu discipline impuse de subiectivitatea deciden\u0163ilor, defazate \u00een raport cu nevoile calific\u0103rii \u015fi solu\u0163iile europene; combaterea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii nesistematice, de tip toceal\u0103, ce nu duce la formarea de competen\u0163e; o autocritic\u0103 cinstit\u0103 pentru a evita confundarea producerii de lucr\u0103ri oarecare cu libertatea academic\u0103 \u015fi a abord\u0103rii antreprenoriale cu comercialismul;[n.r. alte aspecte asupra c\u0103rora domnul profesor nu a \u00eent\u00e2tziat s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia fiind -]subestimarea importan\u0163ei limbilor moderne \u00een comnicarea scris\u0103 \u015fi oral\u0103; desconsiderarea disciplinelor formative (teoria argument\u0103rii, metodologia \u015ftiin\u0163elor, epistemologia disciplinelor, filosofia istoriei, economie general\u0103, sociologie general\u0103, management etc.) ; confundarea cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice cu publicarea de lucr\u0103ri \u015fi a public\u0103rii cu publicarea \u00een edituri \u015fi reviste nesemnificative pentru nivelul actual al cunoa\u015fterii; tolerarea unui nivel aproximativ, «inspirat», cu importan\u0163\u0103 pur local\u0103, de predare a disciplinelor; diluarea exigen\u0163ei pofesionale sub premisa politiz\u0103rii \u015fi aranjamentelor de grup; impactul grupurilor politizate, ce ac\u0163ioneaz\u0103 pentru a distruge criteriile serioase de performan\u0163\u0103 profesional\u0103 \u015fi a «legitima» indirect diplome ob\u0163inute la «universit\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 valoare»\u201d (Diagnoze p.375). Totodat\u0103, el le mai cere cadrelor universitare s\u0103 nu-\u015fi mai \u201etri\u015feze studen\u0163ii lucr\u00e2nd la mai multe «universit\u0103\u0163i»\u201d (Ibidem. p.397) ; s\u0103 nu mai abuzeze de dreptul de a critica \u015fi protesta \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi fac\u0103 protestul legitim chiar \u015fi atunci c\u00e2nd \u015fi-l \u00eendreapt\u0103 \u00eempotriva dreptului comun (\u201e\u00een care democra\u0163ie agresiunea este socitit\u0103 form\u0103 a libert\u0103\u0163ii?\u201dIbidem. pp.397-398), s\u0103 renun\u0163e la \u201ebunul\u201d obicei demn de fosta Jude\u0163ean\u0103 de Partid de a \u201ecrede c\u0103 func\u0163ia confer\u0103 valoare persoanei \u015fi nu invers\u201d; sau de a folosi \u201eregula majorit\u0103\u0163ii pentru a stabili «adev\u0103rul»\u201d…de \u201ea c\u0103\u0163\u0103ra \u00een roluri na\u0163ionale persoane vulnerabile \u015fi u\u015for de instrumentat\u201d (Ibidem p.399).
\n\tEl \u00eeneamn\u0103 universitarii de pretutindeni s\u0103-\u015fi pun\u0103 cu cea mai mare seriozitate urm\u0103toarele \u00eentreb\u0103ri:\u201dcare este relevan\u0163a operei profesionale a fiec\u0103ruia dintre cei care a reu\u015fit s\u0103 devin\u0103 universitar? P\u00e2n\u0103 unde conteaz\u0103 opera respectivului? C\u00e2te limbi str\u0103ine vorbe\u015fte? C\u00e2te ore pe zi face cercetare \u015ftin\u0163ific\u0103? Ce problem\u0103 a oamenilor din jur, a comunit\u0103\u0163ii \u00een care r\u0103im, a rezolvat respectivul prin competen\u0163a sa? \u201d (Ibidem. p.398)
\n\t\u00cen ceea ce prive\u015fte studiile doctorale, Andrei Marga atrage \u00eenc\u0103 o dat\u0103 aten\u0163ia asupra \u201eimportan\u0163ei preg\u0103tirii candidatului \u00een discipline formative, precum teoria \u015ftiin\u0163ei, metodologie, teoria argument\u0103rii\u201d (Ibidem. p.402), deoarece \u201epu\u0163ini candida\u0163i la doctorat sunt con\u015ftien\u0163i de teoria, tradi\u0163ia \u015fi paradigma \u00een care se \u00eencadreaz\u0103 formarea \u015fi cercetarea pe care o angajeaz\u0103\u201d (Ibidem. p.402). \u201eSe poate preveni aceast\u0103 situa\u0163ie orient\u00e2nd lucr\u0103rile de doctorat spre punerea la \u00eencercare a teorilor, tradi\u0163iilor, paradigmelor consacrate \u015fi observarea problemelor \u00een care acestea «nu mai lucreaz\u0103»\u201d. (Ibidem. p.402) \u201eNu ies teze relevante f\u0103r\u0103 curaj intelectual\u201d (Ibidem. p.402), f\u0103r\u0103 ca candidatul s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 bine literatura problemei, f\u0103r\u0103 \u201ea lua \u00een seam\u0103 contextul mai larg al disciplinei\u201d (Ibidem. p.403) \u015eI!, MAI ALES!!, F\u0102R\u0102 \u201eA AJUNGE LA «FRONTIERELE» DISCIPLINELOR-UNDE SE PRODUC, \u00ceN EPOCA NOASTR\u0102, MULTE DINTRE \u00ceNNOIRILE CUNOA\u015eTERII\u201d (Ibidem. p.403)
\n\tEste clar azi c\u0103, \u00een absen\u0163a globaliz\u0103rii \u015fi a transdisciplinarit\u0103\u0163ii, viziunea se vede alungat\u0103 (\u00eei este luat arealul) \u015fi \u00een locul ei vin specializarea prematur\u0103 \u015fi fragmentarea cunoa\u015fterii.
\n\tAlegerea subiectului \u015fi transdisciplinaritatea joac\u0103 \u015fi aici rolul de piloni de sus\u0163inere a \u00eentregii teze de doctorat: \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere importan\u0163a \u00eentreb\u0103ii \u00een orice demers de cunoa\u015ftere, trebuie spus c\u0103 formularea subiectului tezelor de doctorat ar trebui s\u0103 fie alta \u00een sistemul din Rom\u00e2nia. C\u00e2nd spun aceasta am \u00een vedere nevoia de a se lua \u00een considerare «harta» disciplinei respective, de a se asuma probleme transdisciplinare \u015fi, de asemenea, de a se cerceta probleme deschise, cu relevan\u0163\u0103 pentru cre\u015fterea cunoa\u015fterii (nu doar sub aspectul acumul\u0103rii de date, ci \u015fi sub cel al integr\u0103rii argumentative a acestora) \u015fi dezleg\u0103rile practice. Numai sub aceste condi\u0163ii minimale ale formul\u0103rii problemei o lucrare de doctorat este, \u00een acela\u015fi timp, o cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi-\u015fi merit\u0103 numele\u201d (Ibidem. pp. 401-402) Tezele de doctorat care \u201eculmineaz\u0103 cu descrieri de stare nu devin competitive. Candidatului i se cere s\u0103-\u015fi profileze solu\u0163ia pe care o propune, s\u0103 fie capabil s\u0103 o integreze \u00een «c\u00e2mpul disciplinei», s\u0103 argumenteze relevan\u0163a cognitiv\u0103, dar \u015fi relevan\u0163a de alt\u0103 natur\u0103 (pragmatic\u0103, social\u0103, cultural\u0103 etc.) a solu\u0163iei sale. Aceasta \u00eei pretinde \u00eens\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, s\u0103 fie con\u015ftient de fundamentele, istoria, evolu\u0163ia disciplinei\u201d (Ibidem. p.403).<\/p>\n

R\u0103t\u0103cirile universitare \u015fi Refuzul Globaliz\u0103rii<\/strong><\/p>\n

\nLa acest capitol Andrei Marga semnleaz\u0103 de-o manier\u0103 foarte focusat\u0103, principalul clivaj al erei \u00een care tr\u0103im, \u015fi anume, sl\u0103birea leg\u0103turii dintre viziune \u015fi cunoa\u015ftere (cu cazurile extrem de grave de rupere a ei) :
\n \u201eDin problemele izvor\u00e2te din situa\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi a universit\u0103\u0163ilor \u00een Europa de ast\u0103zi a\u015f men\u0163iona, \u00een primul r\u00e2nd, \u00eemprejurarea c\u0103 globalizaea este perceput\u0103 mai mult ca stimulent la uniformizare dec\u00e2t ca obliga\u0163ie de a inova, c\u0103 leg\u0103tura dintre cunoa\u015ftere \u015fi viziune este redus\u0103, c\u0103 deschiderea sistemelor na\u0163ionale pentru competi\u0163ie este limitat\u0103, c\u0103 rela\u0163ia dintre cercetare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt este prea slab\u0103, c\u0103 politicile pe termen scurt \u015fi cele pe termen lung nu sunt legate, c\u0103 a r\u0103mas modest\u0103 capacitatea de reform\u0103 din universit\u0103\u0163i, iar r\u0103spunsul acestora la pia\u0163a global\u0103 bazat\u0103 pe cunoa\u015ftere este prea \u00eencet.\u201d (Ibidem. p.392)
\nProfesorul Marga mai semnaleaz\u0103, printre alte sincope\/disfunc\u0163ii grave ale istoriei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc (\u00een care nu o dat\u0103 s+a \u00eent\u00e2mplat ca \u201ediverse persoane s\u0103 \u00ee\u015fi promoveze interese de grup, chiar private, \u00een articolede lege, pe seama interesului public\u201d] – \u201eoptica ce domin\u0103 la noi, conform c\u0103reia dac\u0103 se ob\u0163in note mari, c\u00e2t mai mari, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul este \u00een regul\u0103 (…) \u00een evaluare, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de la noi au ajuns s\u0103 prevaleze optici cantitativiste (notele mari!) \u015fi empirice (reu\u015fite izolate \u00een profesie!) (Ibidem p.395) \u201d
\nAstfel de \u201cr\u0103t\u0103ciri\u201d (am dat doar c\u00e2teva exemple) se cer a fi studiate cu luare aminte, pentru a nu mai fi repetate.
\n\tPriorit\u0103\u0163ile \u00een acest context devin clare, \u015fi anume autonomia institu\u0163ional\u0103 \u015fi descentralizarea sistemului,depolitizarea acestuia, ameliorarea infrastructurii, formarea continu\u0103 a dasc\u0103lilor.<\/p>\n

Pe post de concluzii\u2026<\/strong><\/p>\n

\tPe data de 20 februarie 2009, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai, Zenon Cardinal Grocholewski a \u0163inut un discurs deosebit de modern \u015fi orientat spre nevoile cele mai stringente\/acute ale culturii actuale, discurs \u00een care a subliniat faptul c\u0103 \u201c\u00centemeierea unei universit\u0103\u0163i nu poate fi comparat\u0103 cu pista de decolare a unui aeroport, care are o importan\u0163\u0103 relativ mic\u0103 pentru zborul \u015fi destina\u0163ia unui avion. Mai degrab\u0103 ne putem g\u00e2ndi la un izvor din care se na\u015fte un r\u00e2u care va continua s\u0103 curg\u0103 de-a lungul istoriei av\u00e2nd mereu alt\u0103 ap\u0103, dar din acela\u015fi izvor \u015fi av\u00e2nd acela\u015fi \u0163el, care a fost trasat de la \u00eenceput.\u201d
\nCardinalul polonez este \u015fi el adeptul unei g\u00e2ndiri ce vizeaz\u0103 globalizarea, \u015fi \u00ee\u015fi sus\u0163ine acest punct de vedere pornind chiar de la etimologia cuv\u00e2ntului \u201cuniversitate\u201d: \u201cEsen\u0163a universit\u0103\u0163ii \u015fi misiunea ei (\u2026) ni se dezv\u0103luie deja din cuv\u00e2ntul latin «Universitas», adic\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte «totalitate». La originea acestui cuv\u00e2nt se afl\u0103 adjectivul«universus» («\u00eentreg», «\u00een totalitate», «cuprinz\u0103tor»), format din «uni» \u015fi «versus», care textual \u00eenseamn\u0103 «pus laolalt\u0103\/adunat»\u201d. Mai simlu simplu spus, e vorba de o unitate \u00een diversitate care e motorul logocentric \u00een sensul deja celebrului \u201cla \u00eenceput a fost cuv\u00e2ntul\u201d. Unitate \u00een diversitate \u00eenseamn\u0103, mai precis, FOR\u0162\u0102 DE SINTEZ\u0102. Sau, cum spune \u015fi Cardinalul, \u201cUnitatea \u00een diversitate este unul dintre factorii determinan\u0163i ai ideii de Europa. Aceasta se refer\u0103 la limbile, culturile \u015fi la institu\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului universitar.Trebuie s\u0103 subliniem c\u0103 diversitatea nu este cea care caracterizeaz\u0103 singur\u0103 Europa, ci for\u0163a ei de sintez\u0103 de care a dat dovad\u0103 mereu.\u201d Pentru ca caracterul interdisciplinar \u015fi capacitatea neobi\u015fnut\u0103 de sintez\u0103 s\u0103 nu se piard\u0103 sau s\u0103 se altereze, recomandarea Cardinalului vizeaz\u0103 agrandizarea rolului pe care \u00eenv\u0103\u0163\u0103mntul \u00eel are \u00een conturarea profilului european: \u201cNoi avem motive suficiente s\u0103 pornim de la premise c\u0103 \u2013 ne afl\u0103m \u00een primul r\u00e2nd \u00eentr-un punct fierbinte \u015fi de cotitur\u0103 al istoriei Europei, \u015fi c\u0103 \u2013\u00een al doilea rand, preg\u0103tirea academic\u0103 are un rol decisiv tocmai acum (\u2026) \u00cen Europa «Universitatea» trebuie s\u0103 redevin\u0103, chiar \u00eentr-un sens mai larg «Universitas»; ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 de\u0163in\u0103 capacitatea de a p\u0103stra elementele diversit\u0103\u0163ii societ\u0103\u0163ii, \u015ftiin\u0163ei \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului universitar, s\u0103 le exprime \u00een concordan\u0163\u0103 cu epoca \u015fi s\u0103 le aduc\u0103 \u00een acela\u015fi timp la nivelul de sintez\u0103.\u201d
\n\tC\u00e2t despre procentul \u00een care Universitatea Babe\u015f-Bolyai reu\u015fe\u015fte s\u0103 r\u0103spund\u0103 acestor, deziderate, Rectorul Andrei Marga, le r\u0103spunde tuturor celor care au ridicat voci (p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 infame – de vipere\u2026) \u00eempotriva ei:
\n\u201eCum se face c\u0103 \u00een cincisprezece ani nu s-a putut identifica nici un caz de discriminare etnic\u0103? Cum se face c\u0103 multiculturalismul este la Universitatea «Babe\u015f-Bolyai» ca oriunde \u00een Europa? Cum se face c\u0103 nenum\u0103ra\u0163i oameni de bun\u0103 credin\u0163\u0103 care tr\u0103iesc sau au fost aici (americani, francezi, germani, rom\u00e2ni, maghiari, evrei, polonezi, italieni,austrieci etc.) \u015fi-au dat seama c\u0103 la universitatea clujean\u0103 este ca \u00een celelalte p\u0103r\u0163i din Europa?\u201d (Ibidem p.398)
\n\tToate acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Universitatea din Cluj, deoarece aici FRONTIERA (lingvistic\u0103, interdisciplinar\u0103 sau de orice alt fel) ESTE CONSIDERAT\u0102 CA FIIND UNA MOBIL\u0102, toate politicile \u015fi programele educa\u0163ionale duse aici viz\u00e2nd un scop supreme DIALOGUL\u2026dialogul \u00eentre relativisme (ideea c\u0103r\u0163ii \u201cRelativismul \u015fi Consecin\u0163ele sale\u201d semnat\u0103 Andrei Marga), dialogul \u00eentre religii (ideea c\u0103r\u0163ii \u201cPhilosophia et Theologia Hodie\u201d semnat\u0103 Andrei Marga) <\/p>\n

\tAcest eseu a folosit din plin cuv\u00e2ntul \u201cCUNOA\u015eTERE\u201d, f\u0103r\u0103 a-l explicita totu\u015fi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t\u2026
\nPentru a putea da o explica\u0163ie fenomenului cunoa\u015fterii trebuie s\u0103 pornim de la conceptele de informa\u0163ie \u015fi comunicare \u015fi de la rela\u0163iile ce se pot stabili \u00eentre ele.
\nInforma\u0163ia, citim \u00een Diagnoze \u201ecum \u015ftie azi prea bine orice lucr\u0103tor, spore\u015fte randamentul muncilor de orice complexitate. Trebuie ad\u0103ugat, \u00eens\u0103, c\u0103, acum, informa\u0163ia este abundent\u0103 \u00een orice domeniu. De cele mai multe ori cantitatea informa\u0163iei este de nest\u0103p\u00e2nit, iar f\u0103r\u0103 tehnici de a o prelucra \u015fi utiliza, informa\u0163ia ne cople\u015fe\u015fte p\u00e2n\u0103 la inhibi\u0163ie. Dac\u0103 avem \u00een vedere vasta infrastructur\u0103 construit\u0103 \u00eentre timp pentru a transmite informa\u0163iile care organizeaz\u0103 fluxurile, atunci se poate vorbi legitim de o «societate a comunica\u0163iilor.» (\u2026) Este \u00eens\u0103 «societatea comunica\u0163iilor» \u015fi o «societate a comunic\u0103rii»? R\u0103spunsul nu mai este deloc sigur sau, mai exact spus, este deocamdat\u0103 mai cur\u00e2nd negativ, dac\u0103 prin comunicare avem \u00een vedere nu doar transmiterea de \u015ftiri, ci ceva mult mai profound \u2013 \u00een\u0163elegerea \u00eentre vorbitor \u015fi ascult\u0103tor asupra a ceva.\u201d (Diagnoze p.45) Andrei Marga ne spune aceste lucruri deoarece, a\u015fa cum bine a observat tot dumnealui, \u201eunii sunt plasa\u0163i ireversibil \u00een rolul de receptor, iar al\u0163ii au instituit monopolul asupra informa\u0163iilor, elegan\u0163a formul\u0103rilor surprinz\u0103toare a cedat \u00een fa\u0163a mecanicii mesajelor economicoase, abordarea birocratic\u0103 a luat sub control con\u015ftiin\u0163a de sine estetic\u0103\u201d (Ibidem p.46)
\nDin p\u0103cate, aceste observa\u0163ii se aplic\u0103 foarte bine modului \u00een care se pred\u0103 \u015fi se evalueaz\u0103 \u00een licee \u015fi universit\u0103\u0163i (unde \u00een majoritatea zdrobitoare a cazurilor seminarul a degenerat de la ceea ce \u00eensemna el \u00een Grecia Antic\u0103[Pe atunci to\u0163i tinerii afla\u0163i sub \u00eendrumarea maestrului lor citeau bibliografia de la cap la coad\u0103 din pur\u0103 pasiune \u015fi \u00eencercau s\u0103 vin\u0103 cu o interpretare c\u00e2t mai original\u0103, c\u00e2t mai diferit\u0103 de ceea ce se \u015ftia deja. Cu c\u00e2t era mai extravagant\u0103 {de\u015fi trebuie f\u0103cut\u0103 precizarea c\u0103 tot timpul p\u0103rerile acolo erau sus\u0163inute cu argumente solide}, cu at\u00e2t mai bine \u2013 deoarece se \u015ftia c\u0103 numai prin \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte asimilarea\/receptarea textului{numai prin for\u0163area grani\u0163elor} se poate \u00eenainta \u00een cercetare.] \u00eentr-o afacere de genul c\u0103 profesorul vine \u015fi verific\u0103 pur \u015fi simplu dac\u0103 studentul a parcurs bibliografia: \u00eei d\u0103 o not\u0103 \u00een func\u0163ie de c\u00e2t de bine e capabil s\u0103 reproduc\u0103 ni\u015fte concepte {nu-l \u00eentreab\u0103 nimc nou \u015fi nici nu vrea s\u0103 aud\u0103, nici \u00een ruptul capului, de nimic nou, pentru c\u0103 e plictisit de meseria pe care o presteaz\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 chef de nimic }. \u015ei aceasta a ajuns s\u0103 se \u00eent\u00e2mple pentru c\u0103 nimeni nu prea mai cite\u015fte nimic pentru seminar – \u015fi nu mai cite\u015fte pentru c\u0103 tot un nimeni n-a reu\u015fit s\u0103-i conving\u0103 c\u0103 au de ce s\u0103 mai citeasc\u0103 ceva.)
\nAcesta este fenomenul pe care Andrei Marga, prin politicile \u015fi strategiile sale de conducere, se chinuie din r\u0103sputeri s\u0103-l combat\u0103…ceea ce vrea dumnealui fiind probabil marele jack-pot al perioadei de tranzi\u0163ie din Rom\u00e2nia: S\u0102 SCHIMBE MENTALITATEA ROM\u00c2NEASC\u0102 CU PRIVIRE LA \u00ceNV\u0102\u0162\u0102M\u00c2NT.
\n\u00cen acest sens domnul profesor observ\u0103 c\u0103, la noi, politicile sunt \u201emai cu seam\u0103 de adaptare la circumstan\u0163e, f\u0103r\u0103 a se angaja vreun proiect propriu. Sunt s\u0103race proiec\u0163iile viitorului \u015fi reflexivitatea (…) Cunoa\u015fterea este considerat\u0103 mai cur\u00e2nd ca adjuvant al altor activit\u0103\u0163i, dar nu ca surs\u0103 \u015fi motor al acestora (…) Interesul public a r\u0103mas mereu subordonat; or, nu po\u0163i proiecta o evolu\u0163ie f\u0103r\u0103 a te dedica interesului public\u201d (Ibidem p.49)
\nToate acestea au survenit, cel mai probabil, din lipsa comunic\u0103rii, din iresponsabilitate \u015fi din dezinteresul generalizat pentru cel\u0103lalt combinat cu o nep\u0103sare cinic\u0103 \u015fi cu o apatiei contagioas\u0103.
\nAndrei Marga propune ca antidot pentru toate acestea, ca ser antiviperin (ca s\u0103 spunem lucrurilor pe nume), educa\u0163ia.
\n\u00cen acest sens domnia sa consider\u0103 universitatea ca institu\u0163ia care poart\u0103 pe umerii ei r\u0103spunderea \u015fi competen\u0163a principal\u0103 pentru dep\u0103\u015firea acestui moment de confuzie angoasant\u0103. Pun\u00e2nd accentul pe cunoa\u015ftere, Andrei Marga cere cultivarea \u00een universit\u0103\u0163i a unui \u201elifelong learning\u201d, d\u00e2nd el \u00eensu\u015fi cel mai tare exemplu \u00een acest sens \u2013 prin preg\u0103tirea, ini\u0163iativa \u015fi viziunea continu\u0103 prin care pompeaz\u0103 pre\u0163ioase jeturi de oxigen proasp\u0103t \u00een pl\u00e2m\u00e2nii usca\u0163i ai unei mentalit\u0103\u0163i deja penibil de \u00eenvechite, ce b\u00e2ntuie ca un blestem plaiurile mioritice, d\u0103r\u00e2m\u00e2nd, asemeni M\u0103n\u0103stirii Arge\u015fului, orice se \u00eencearc\u0103 a se construi pe aici…\u015fi cer\u00e2nd mereu noi \u015fi noi Ane educate la standard european dar pe care le zide\u015fte \u00een call-center-uri, \u00een baruri (pe post de chelneri\u0163e), \u00een gherete pentru \u00eenghe\u0163at\u0103 sau ziare, \u00een hoteluri pe post de recep\u0163ionere.
\nIat\u0103 ce spune Andrei Marga despre ce ar trebui s\u0103 \u00eensemne azi \u201esocietatea cunoa\u015fterii\u201d:
\n\u201e\u00cen ultimele decenii producerea de concepte s-a extins \u015fi s-a accelerat \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t via\u0163a oamenilor depinde (…) de aceast\u0103 producere. Dac\u0103 numim producerea de concepte cunoa\u015ftere, atunci putem spune, cu siguran\u0163\u0103 (…) c\u0103 am intrat \u00een societatea cunoa\u015fterii (…) Performan\u0163ele oric\u0103rei activit\u0103\u0163i sunt competitive numai dac\u0103 \u00eencorporeaz\u0103 cunoa\u015ftere avansat\u0103. Producerea de cunoa\u015ftere nu mai este doar o activitate al\u0103turi de altele, ci condi\u0163ia celorlalte activit\u0103\u0163i, dac\u0103 este ca acestea s\u0103 devin\u0103 competitive. \u00cen vreme ce «societatea informa\u0163iei» ne cere s\u0103 extindem infrastructura circula\u0163iei informa\u0163iilor, «societatea cunoa\u015fterii» ne pretinde s\u0103 absorbim, s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndim \u015fi s\u0103 producem cunoa\u015ftere. (\u2026) O societate a devenit o societate a cunoa\u015fterii atunci c\u00e2nd «cunoa\u015fterea a devenit cel mai important capital» \u00een\u0103untrul ei. «Societ\u0103\u0163ile cunoa\u015fterii au drept caracteristic\u0103 faptul c\u0103 ceea ce numim cunoa\u015ftere formeaz\u0103 componenta major\u0103 a oric\u0103rei activit\u0103\u0163i (…) » Aceste societ\u0103\u0163i sunt ale cunoa\u015fterii \u2013 spre deosebire de societ\u0103\u0163ile informa\u0163iei \u2013 \u00eentruc\u00e2t dau prioritate nu doar activit\u0103\u0163ilor, ci \u015fi activit\u0103\u0163ilor conduse de cunoa\u015ftere, nu numai r\u0103sp\u00e2ndirii cuno\u015ftin\u0163elor, ci, \u00eenainte de orice, gener\u0103rii de cuno\u015ftin\u0163e, nu doar simplei distribuiri de cuno\u015ftin\u0163e, ci \u015fi, mai ales \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii de cuno\u015ftin\u0163e (prelu\u0103rii cuno\u015ftin\u0163elor, deci, \u00een abilit\u0103\u0163i, competen\u0163e, comportamente, ac\u0163iuni). Societ\u0103\u0163ile cunoa\u015fterii sunt «societies which foster lnowledge-sharing». Spre deosebire de societ\u0103\u0163ile informa\u0163iei \u2013 ce au o tendin\u0163\u0103 imanent\u0103 spre uniformizarea abord\u0103rilor \u015fi solu\u0163iilor \u2013 societ\u0103\u0163ile cunoa\u015fterii sunt posibile cultiv\u00e2nd diversitatea abord\u0103rilor \u015fi solu\u0163iilor \u015fi depind de astfel de cultivare. Sunt societ\u0103\u0163i «nurtured by diversity and its capacities.»\u201d (Diagnoze pp.46-47)
\nAceast\u0103 viziune a lui Andrei Marga despre societatea cunoa\u015fterii ca nivel superior de organizare \u015fi integrare \u00een raport cu societatea informa\u0163iei traduce cel mai bine, dup\u0103 p\u0103rerea mea, ideea Rectorului clujean de evolu\u0163ie universitar\u0103: astfel, universit\u0103\u0163ile sunt chemate de dumnealui s\u0103 evolueze, s\u0103 se transforme din societ\u0103\u0163i ale informa\u0163iei (care doar extindeau infrastructura circula\u0163iei informa\u0163iilor; care d\u0103deau prioritate doar activit\u0103\u0163ilor, nu \u015fi activit\u0103\u0163ilor conduse de cunoa\u015ftere; doar r\u0103sp\u00e2ndirii cuno\u015ftin\u0163elor, nu \u015fi gener\u0103rii de cuno\u015ftin\u0163e; nu \u015fi prelu\u0103rii cuno\u015ftin\u0163elor \u00een abilit\u0103\u0163i, competen\u0163e, comportamente, ac\u0163iuni) \u00een societ\u0103\u0163i ale cunoa\u015fterii ( fondate pe premisele mai sus-enun\u0163ate potrivit c\u0103rora \u201eperforman\u0163ele oric\u0103rei activit\u0103\u0163i sunt competitive numai dac\u0103 \u00eencorporeaz\u0103 cunoa\u015ftere avansat\u0103\u201d \u015fi \u201eproducerea de cunoa\u015ftere nu mai este doar o activitate al\u0103turi de altele, ci condi\u0163ia celorlalte activit\u0103\u0163i, dac\u0103 este ca acestea s\u0103 devin\u0103 competitive\u201d), adic\u0103 \u00een societ\u0103\u0163i capabile s\u0103 inter-genereze concepte \u2013 \u00een \u201csocieties which foster knowledge-sharing and which are nurtured by diversity and its capacities\u201d.
\nUBB-ul \u00een general \u015fi Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB-ului \u00een particular sunt locul unde se fac \u00eencerc\u0103ri autentice pentru a \u00eempinge lucrurile \u00een aceste direc\u0163ii.
\nSub deviza potrivit c\u0103reia \u201elibertatea de exprimare \u015fi de cercetare, ca \u015fi pluralismul media, sunt condi\u0163ii esen\u0163iale ale emergen\u0163ei societ\u0103\u0163ilor cunoa\u015fterii\u201d (ibidem. P. 48), Andrei Marga a conceput universitatea clujean\u0103 ca una multicultural\u0103, ca o institu\u0163ie ce \u00eencurajeaz\u0103 puternic mobilit\u0103\u0163ile \u015fi schimburle de experien\u0163\u0103 de orice fel, dar mai ales ca o universitate unde ai libertatea s\u0103 spui oric\u00e2nd ce g\u00e2nde\u015fti \u015fi ce sim\u0163i (\u015fi chiar e\u015fti \u00eencurajat puternic \u00een acest sens) \u2013 \u015eI ACESTA NU E PU\u0162IN LUCRU!
\n\tCa o ultim\u0103 precizare pe care simt nevoia s\u0103 o mai fac, deoarece, cred eu, se impune cu necesitate, este aceea potrivt c\u0103reia, acest eseu \u00eencurajeaz\u0103 sporirea num\u0103rului de studen\u0163i DAR! numai \u00een universit\u0103\u0163ile consacrate din Rom\u00e2nia. El nu \u00eencurajeaz\u0103 colonizarea teritoriului na\u0163ional, pe modelul colectiviz\u0103rii, cu tot felu de universit\u0103\u0163i mici \u015fi mijlocii astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se ajung\u0103 la situa\u0163ia c\u0103 \u201coriunde e o gar\u0103 trebuie s\u0103 fie \u015fi o universitate\u201d. Acest fenomen, pe care-l voi denumi cel al \u201cUniversit\u0103\u0163ii Barbu-\u015etef\u0103nescu Delavrancea din R\u0103scr\u0103ca\u0163ii de Vale\u201d (at\u00e2t numele universit\u0103\u0163ii c\u00e2t \u015fi al ora\u015fului sunt fictive), este reversul masific\u0103rii, \u201cpartea \u00eentunecat\u0103 a lunii\u201d \u00een care trebuie s\u0103 ne ferim s\u0103 orbec\u0103im ca ni\u015fte c\u00e2rti\u0163e transplantate.
\n\tRevenind la Andrei Marga, ceea ce vreau s\u0103 spun \u00een \u00eencheiere este c\u0103 oamenii cu ini\u0163iativ\u0103, cu viziune \u015fi cu (ceea ce e mai rar \u00een ziua de azi, dac\u0103 nu chiar o specie pe cale de dispari\u0163ie!) bun\u0103 inten\u0163ie (\u00een sensul de neinstrumentalizabil\u0103 politic \u015fi dedicat\u0103 sincer contemporaneit\u0103\u0163ii) trebuie l\u0103sa\u0163i s\u0103 se maniferste\/exprime \u015fi c\u0103 elementele retrograde trebuie \u00eempinse \u00een \u201cdecor\u201d.
\nDragi p\u0103rin\u0163i, dec\u00e2t s\u0103 v\u0103 mutila\u0163i intelectual copiii trimi\u0163\u00e2ndu-i la munc\u0103 \u00een Spania \u015fi \u00een Italia, mai bine \u00eencerca\u0163i s\u0103 da\u0163i o \u015fans\u0103 cunoa\u015fterii \u00een detrimentul c\u00e2\u015ftigului imediat \u015fi \u00eenscrie-\u0163i-v\u0103 copilul la universitate. E cea mai bun\u0103 investi\u0163ie pe o pute\u0163i face \u00een el. Mercantilismul se dovede\u015fte \u00eentotdeuna a fi \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 un cinic cal troian.
\n\tUniversitatea r\u0103m\u00e2ne macazul principal pentru imprimarea sensului corect \u00een societate, sens \u00een\u0163eles \u00eentr-o direc\u0163ie deleuzian\u0103 de \u201eprincipiu\u201d, \u201erezervor\u201d (de la care ne aliment\u0103m, surs\u0103 la care venim atunci c\u00e2nd seac\u0103 sensul cu care am operat p\u00e2n\u0103 atunci), \u201erezerv\u0103\u201d (la care apelezi atunci c\u00e2nd \u201etitularul\u201d se accidenteaz\u0103, refugiu ultim) \u015fi \u201eorigine\u201d. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Ormeny Francisc Norbert \u015eef, Manager, Leader \u2013 3 pentru Globalizare \u00cen \u00eencheierea articolului s\u0103u intitulat \u201eSocietatea nesigur\u0103\u201d din bilunarul cultural Verso (nr. 54-55, 1-28 februarie 2009, p.3) profesorul Andrei Marga sus\u0163inea c\u0103 \u201easumarea nesiguran\u0163ei este de preferat dogmatismelor naive, care se instaleaz\u0103 odat\u0103 cu fiecare siguran\u0163\u0103, \u015fi permite necesara aerisire a viziunii\u201d. Celor care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7,125],"tags":[126,9,1129,130],"class_list":["post-751","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-7","category-invitat","tag-andrei-marga","tag-egophobia-22","tag-invitat","tag-ormeny-francisc-norbert"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-c7","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/751","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=751"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/751\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1053,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/751\/revisions\/1053"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=751"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=751"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=751"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}