{"id":7551,"date":"2011-09-27T21:48:24","date_gmt":"2011-09-27T19:48:24","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=7551"},"modified":"2011-09-27T21:48:24","modified_gmt":"2011-09-27T19:48:24","slug":"viata-din-culise","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=7551","title":{"rendered":"Via\u0163a din culise"},"content":{"rendered":"

[fragment]<\/strong><\/p>\n

de Ecaterina Bargan<\/p>\n

 <\/p>\n

\nDiminea\u0163a, c\u00e2t s\u0103team \u00eenm\u0103rmurit\u0103 \u00een fa\u0163a aparatului de cafea, \u0163in\u00e2nd un pahar pe vertical\u0103, Sergiu s-a apropiat cu pa\u015fi rapizi, \u015fi-a lipit m\u00e2na de podul m\u00e2inii mele st\u00e2ngi \u015fi m-a \u00eentrebat dac\u0103 \u00eemi place aici, dac\u0103 m-am acomodat, apoi m-a \u00eentrebat ce prefer s\u0103 beau \u015fi dac\u0103 a\u015f vrea s\u0103 ies cu el la un ceai.\u00a0
\n <\/p>\n

\nAm acceptat \u015fi atunci el s-a \u00eendep\u0103rtat de mine cu aceea\u015fi vitez\u0103 cu care venise. A doua zi, dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul programului de lucru, am luat un microbuz \u00eenspre Ciocana, acolo urma s\u0103 m\u0103 v\u0103d cu Sergiu.
\n <\/p>\n

\n\u00cen maxi taxi era o mam\u0103 cu un copil. Copilul a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 puternic Uhgaaaaa uhgaaaaaaa. M\u0103mica i-a aratat un om prin fereastra ma\u015finii, spun\u00e2ndu-i copilului \u201eUite, tanti face nani. Hai s\u0103 nu o trezim pe tanti\u201d. Dup\u0103 fereastr\u0103 era un b\u0103rbat care nu dormea deloc. Dar, ciudat, copilul s-a lini\u015ftit. Avea con\u015ftiin\u0163a aceea c\u0103 nu e bine s\u0103 treze\u015fti str\u0103inii, chiar dac\u0103 nu exista nicio logic\u0103 \u00een ideea c\u0103 str\u0103inul acela poate fi o tanti \u015fi c\u0103 tanti doarme \u015fi c\u0103 urletele copilului din maxi taxi puteau trezi m\u0103car vreo musc\u0103 aflat\u0103 \u00een afara automobilului.\u00a0
\n <\/p>\n

\nAm cobor\u00e2t pe bulevardul Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u015fi am c\u0103utat cafeneaua. Ne-am \u00een\u0163eles s\u0103 ne vedem la Bunker. Sergiu a ajuns primul, era deja acolo c\u00e2nd eu am venit. S-a a\u015fezat la o mas\u0103 cu \u015fase scaune \u00eenalte. Dup\u0103 ce am intrat, m-am a\u015fezat \u015fi eu la masa lui. \u00ce\u015fi luase un ceai. \u015ei l-a f\u0103cut dintr-un plicule\u0163 pe care l-a rupt, l\u0103s\u00e2nd funzele s\u0103 se a\u015feze \u00een cea\u015fc\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t atunci c\u00e2nd o s\u0103-\u015fi fi sorbit ultima pic\u0103tur\u0103 din b\u0103utura fierbinte, felul cum se va uita lung pe fundul ce\u015ftii va fi justificat pe deplin de posibilitatea lui de a \u00eencerca s\u0103 ghiceasc\u0103 \u00een ierburi.\u00a0
\n <\/p>\n

\n– \u00cemi d\u0103 senza\u0163ia c\u0103 e mai natural a\u015fa, \u00eemi zice, \u015fi mestec\u0103 cu linguri\u0163a con\u0163inutul ce\u015ftii, suficient de consistent \u00een culoare \u00een minutul acela, ca s\u0103 par\u0103 c\u0103 \u015fi zah\u0103rul a reu\u015fit s\u0103 se dizolve p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.\u00a0
\n– E bine s\u0103 consumi dezastrul c\u00e2te pu\u0163in, \u00eemi spune, \u015fi \u00ee\u015fi \u00eenclin\u0103 un pic cea\u015fca la gur\u0103. Ceaiul, pe care-l v\u0103d prin pere\u0163ii transparen\u0163i ai c\u0103nii, e destul de \u00eentunecat ca s\u0103 par\u0103 \u015fi am\u0103rui la gust. Ce faci, \u00ee\u0163i iei ceva?
\n– Da, acu\u015fi o s\u0103-mi iau o Cola.
\n– \u0162i s-a ur\u00e2t via\u0163a?
\n– Nu, dimpotriv\u0103, \u00eemi place gustul dulce, iar ceea ce se vorbe\u015fte, cum c\u0103 ar d\u0103una, e o t\u00e2mpenie. \u015ei nu e adev\u0103rat\u0103.
\n– Nu te-ai s\u0103turat de Cola pe care o bei gratis \u00een pauzele de lucru?
\n– Aceea nu-mi place. Din sticl\u0103 e altfel. Ce ziceai de dezastru?
\n– Ah, deja nimic, pe l\u00e2ng\u0103 porc\u0103ria pe care o bei tu, ceaiul meu miroase a rai.
\n– Mie nu mi se pare o porc\u0103rie. Prostesc e s\u0103 dai o gr\u0103mad\u0103 de bani pe ceai, c\u00e2nd \u0163i-l po\u0163i face acas\u0103. Aici au un o marj\u0103 de profit oho!
\n– Conteaz\u0103 \u015fi atmosfera \u00een care-l consumi. La fel e \u015fi cu muzica. Una e s\u0103-\u0163i ascul\u0163i piesa preferat\u0103 la mp3 player, alta e s\u0103 o ascul\u0163i la tonomat \u00eentr-un bar \u015fi alta e s\u0103 \u0163i-o pui acas\u0103 pe youtube. Sau po\u0163i s\u0103 o auzi \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een pia\u0163a central\u0103, ori s\u0103 dai de ea la televizoarele mai nou montate prin troleibuze. \u00cen\u0163elegi?
\n– Cred c\u0103 da, dar nu se merit\u0103 banii. Adic\u0103, \u00ee\u0163i po\u0163i cump\u0103ra 40 de plicule\u0163e de ceai de banii pe care \u00eei dai aici pe-o infuzie. \u00ce\u0163i cumperi de la magazin 40 de plicule\u0163e, sau chiar 50, \u0163i le faci acas\u0103, \u015fi po\u0163i ie\u015fi cu ceaiul \u00een strad\u0103. Po\u0163i schimba atmosfera oric\u00e2nd. A\u015fa e irosire.\u00a0
\n– Eh, trebuie s\u0103-mi cheltuiesc \u015fi eu cumva banii, dup\u0103 at\u00e2ta munc\u0103. Nu?
\n– Dac\u0103 tu \u00eemi spui c\u0103 trebuie, atunci a\u015fa este. Piesa preferat\u0103 \u00een pia\u0163a central\u0103, asta chiar n-am mai auzit-o. Ai auzit vreun c\u00e2ntec bun la pia\u0163a central\u0103?
\n– Nu. Chiar n-am auzit.
\n <\/p>\n

\nDup\u0103 ultima replic\u0103, s-a instalat o t\u0103cere de vreun sfert de or\u0103, timp \u00een care mi-au adus \u015fi mie b\u0103utura. Era o t\u0103cere trist\u0103 \u015fi obosit\u0103. Am\u00e2ndoi am primit-o ca pe cel mai firesc lucru care putea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. \u00centr-un moment s-a uitat la mine \u015fi m-a \u00eentrebat:
\n <\/p>\n

\n– E\u015fti fericit\u0103?
\n– De ce?
\n– Din curiozitate.
\n– Sunt, dar nu cred \u00een prevalen\u0163a sentimentului acesta, sau c\u0103 ar fi necesar s\u0103 fie prezent \u00eentotdeauna.\u00a0
\n– Te macin\u0103 ceva? E\u015fti \u00eentotdeauna at\u00e2t de serioas\u0103, mi-a spus, apoi \u015fi-a \u00eentors capul \u00een st\u00e2nga mea, oprindu-\u015fi privirea asupra unui grup de obiecte situate peste um\u0103rul meu.
\n– Nu, dar, \u015ftii cum, port griji, pentru tot felul de fleacuri, e \u015fi firesc, de aici fr\u0103m\u00e2ntarea, ea trebuie s\u0103 fie, ca s\u0103 i se dea impulsuri actului de a face.
\n– Prea serios totul! Trebuie s\u0103 scapi de griji, p\u00e2n\u0103 nu le pui la \u00eenghe\u0163at, n-o s\u0103 sim\u0163i c\u0103 tr\u0103ie\u015fti, \u00eemi spune, pun\u00e2nd un accent prelungit pe verbul a tr\u0103i, convins de ceea ce spune. Bucur\u0103-te de clipa asta \u015fi de urm\u0103toarea.
\n– Asta e o banalitate. Ceea ce spui despre bucurie e o banalitate. Nu a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Nu po\u0163i s\u0103 te for\u0163ezi s\u0103 fii bucuros.
\n– Da, bine, m-ai convins. Eu ziceam doar c\u0103 trebuie s\u0103 avem optimism \u00een noi, dincolo de toate, e mai bun dec\u00e2t pesimismul.
\n– Optimismul nu e bun sau r\u0103u \u00een sine. El, pur \u015fi simplu este, sau nu este, \u00een func\u0163ie de personalitate \u015fi spirit.
\n– Da, probabil ai \u015fi aici dreptate.
\n <\/p>\n

\nAm mai t\u0103cut c\u00e2teva zeci de minute, sorbind din b\u0103uturi. Sim\u0163eam cum cafeneaua aceea nu era un loc tocmai potrivit pentru a ne cunoa\u015fte, sau poate c\u0103 era, dar problema sta \u00een incapacitatea mea sau incapacitatea lui de a lega o conversa\u0163ie care s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 acest stadiu, devenind comunicare, ceea ce ne-ar fi putut apropia.\u00a0
\n– S-a \u00eente\u0163it fumul de \u0163igar\u0103. Hai s\u0103 plec\u0103m de aici, i-am spus eu, c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 plictisesc. Nu a avut nimic \u00eempotriv\u0103.
\n <\/p>\n

\n*
\n <\/p>\n

\nDintre angaja\u0163ii acestui restaurant, el a fost cel cu care am vorbit prima dat\u0103, chiar \u00eenainte de ziua \u00een care mi-am \u00eenceput programul. Venisem s\u0103 aflu c\u00e2nd pot s\u0103 \u00eencep lucrul. De luni, mi-a spus el, cu un z\u00e2mbet larg, \u0163in\u00e2ndu-\u015fi capul \u00eenclinat \u00een dreapta. Am observat \u015fi mai t\u00e2rziu c\u0103 are acest obicei, de a-\u015fi \u0163ine capul \u00eenclinat \u00een dreapta, iar uneori \u00een st\u00e2nga. Era ceva care-l identifica, la fel cum mersul lui juc\u0103u\u015f \u015fi degajat, la fel cum mi\u015fc\u0103rile foarte rapide pe care le f\u0103cea. Niciodat\u0103 nu izbuteam s\u0103-l urm\u0103resc cum de reu\u015fe\u015fte s\u0103 execute a\u015fa rapid comada. Cred c\u0103 nici nu terminam s\u0103 num\u0103r p\u00e2n\u0103 la doi c\u00e2t el \u00eendeplinea un lucru care mi-e mi-ar fi luat ni\u015fte minute. Un tip foarte simpatic, mi-am spus.\u00a0
\n <\/p>\n

\nEra ziua \u00een care trebuia s\u0103 fiu instruit\u0103 despre cum se folose\u015fte aparatul de cas\u0103. \u00cen acela\u015fi timp \u00eenv\u0103\u0163am \u015fi la \u015fcoal\u0103 cum se lucreaz\u0103 cu un aparat de cas\u0103, dar cele dou\u0103 aparate, unul din teoria \u015ftiut\u0103 de la \u015fcoal\u0103 \u015fi cel\u0103lalt de la restaurant, nu sem\u0103nau deloc \u00eentre ele. Managerul mi-a explicat c\u0103 aparatul lor func\u0163ioneaz\u0103 mult mai simplu dec\u00e2t cele din magazine. Aici selectezi produsul direct cu degetul pe ecran. O zi \u00eentreag\u0103 am stat \u015fi am exersat localizarea diferitor m\u0103rfuri, ca s\u0103 le memorez. Nu luam comenzi, doar tastam.
\n <\/p>\n

\nDup\u0103-amiaz\u0103 Sergiu m-a invitat la o plimbare \u015fi eu am acceptat. Mergeam pe strada 31 august, pe l\u00e2ng\u0103 spitalul de urgen\u0163\u0103, c\u00e2nd am v\u0103zut cum dou\u0103 fete se s\u0103rut\u0103 \u00een ograda spitalului. Dar asta a durat foarte pu\u0163in, at\u00e2t de pu\u0163in, \u00eenc\u00e2t credeam c\u0103 am avut o iluzie optic\u0103. M-am uitat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 la ele, erau \u00eembr\u0103cate simplu, f\u0103r\u0103 halate albe \u015fi nu f\u0103ceau nimic, p\u0103rea c\u0103 ie\u015fiser\u0103 la fumat \u015fi chiar fumau. Aveau fiecare c\u00e2te o \u0163igar\u0103 din care tr\u0103geau uneori. C\u00e2nd am trecut de ele nu m-am g\u00e2ndit s\u0103 spun ceva despre ceea ce v\u0103zusem, dar Sergiu mi-a t\u0103iat confuzia cu – Mi s-a p\u0103rut numai mie sau fetele acelea s-au s\u0103rutat acum?. Am s\u0103rit entuziasmat\u0103 cu un \u2013 Da!, bucuroas\u0103 c\u0103 n-am halucinat adineauri \u015fi c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat cu adev\u0103rat. Eram chiar \u00eenc\u00e2ntat\u0103. Fetele acelea se comportau at\u00e2t de firesc, c\u00e2nd m-am uitat a doua oar\u0103 la ele, \u00eenc\u00e2t nicidecum n-am putut crede \u00een prima imagine.\u00a0
\n <\/p>\n

\nAm mers mai departe-n t\u0103cere \u015fi am ajuns \u00een parc. Acolo, pe o banc\u0103, dou\u0103 fete st\u0103teau foarte apoape una de alta. Una \u00ee\u015fi \u0163inea m\u00e2na pe genunchiul celeilalte, care, la r\u00e2ndul ei, o apucase de talie. \u00ce\u015fi vorbeau ceva. Sergiu mi-a atras aten\u0163ia la ele, altfel nu le-a\u015f fi observat. Mi s-a p\u0103rut ciudat s\u0103 dau de dou\u0103 cupluri de femei, \u00eentr-un interval de timp foarte mic, c\u00e2nd altadat\u0103 nu mi s-a mai \u00eent\u00e2mplat s\u0103 fiu martor\u0103 unor asemenea dr\u0103g\u0103l\u0103\u015fenii \u00eentre femei, mai ales c\u0103 era o or\u0103 \u00een care cr\u0103pa de zi. Sergiu m-a \u00eentrebat dac\u0103 o s\u0103 fac \u015fi eu a\u015fa ceva cu vreo fat\u0103. Am negat totalmente posibilitatea asta.
\n <\/p>\n

\n\u00cen dup\u0103-amiaza de a doua zi m-am dus la \u015fcoal\u0103. Ultimul curs era teorie economic\u0103. Dup\u0103 lec\u0163ii profa m-a \u00eentrebat dac\u0103 pot s\u0103 o ajut s\u0103-\u015fi fac\u0103 o adres\u0103 electronic\u0103. Cu siguran\u0163\u0103 pot face o adres\u0103 electronic\u0103, m-am g\u00e2ndit eu, nu e un lucru deloc complicat. Mergeam din blocul E \u00eenspre blocul central \u015fi \u00eei povesteam despre cum \u00eemi merg treburile la restaurant, c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 se fac\u0103 reducere la orele de munc\u0103, fiindc\u0103 productivitatea muncii e sc\u0103zut\u0103 \u015fi rentabilitatea la fel, administratorii spun c\u0103 nu se acoper\u0103 cheltuielile salariale, iar dac\u0103 se acoper\u0103, atunci profitul e aproape nul. Ca s\u0103 nu reduc\u0103 num\u0103rul de personal, sunt nevoi\u0163i s\u0103 ne reduc\u0103 orele de lucru, \u00eei explicam eu, iar profa se mira cum de reu\u015fesc s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 \u015fi s\u0103 lucrez \u00een acela\u015fi timp \u015fi \u00eenc\u0103 s\u0103 mai scriu pentru ni\u015fte reviste de cultur\u0103.
\n <\/p>\n

\nAm intrat la catedr\u0103. Mi-a dat voie s\u0103 m\u0103 a\u015fez la computerul \u015fefei catedrei, care era sora ei, \u015fi care urma s\u0103-mi predea marketing peste un an. Sora ei a intrat \u015fi s-a a\u015fezat la masa de vis-a-vis, la un alt computer. Era ca \u00eentotdeauna \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eengrijit. Profa mea de teorie economic\u0103 mi-a propus o cafea \u015fi eu am acceptat. Am decis s\u0103-i fac adresa de mail pe yahoo. Am accesat site-ul \u015fi am dat clik pe sign out, ca s\u0103-mi apar\u0103 caseta de completare pentru adresa de email nou\u0103. Atunci am sim\u0163it o m\u00e2n\u0103 pe genunchiul meu st\u00e2ng. Nu era m\u00e2na mea. M\u00e2inile mele am\u00e2ndou\u0103 erau pe tastatur\u0103 \u015fi chiar \u00een acel moment se concentrau s\u0103-\u015fi continue treaba pe care au \u00eenceput-o. Nu \u015ftiam la ce s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc despre gestul care continua s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, un gest static, mortalizat, ca-ntr-o fotografie. M\u00e2na aceea era pe genunchiul meu \u015fi era m\u00e2na profei mele, c\u00e2nd, la masa de vis-\u0430-vis, st\u0103tea \u015fefa catedrei, sora profei mele \u015fi scria ceva \u00een calculator. M\u00e2inile surorii ei, ca \u015fi m\u00eeinile mele, erau pe tastatur\u0103, dar m\u00e2na dreapt\u0103 a profei mele era pe genunchiul meu. M\u00e2na ei st\u00e2ng\u0103 nu \u015ftiu unde era, nici nu m\u0103 interesa. Sau ar fi trebuit s\u0103 m\u0103 intereseze… N-am f\u0103cut nicio mi\u015fcare. N-am reac\u0163ionat \u00een niciun fel, nici m\u0103car nu \u00eencercam s\u0103 \u00een\u0163eleg ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, doar continuam s\u0103 tastez datele pe care le \u015ftiam \u00een fereastra aceea din fi\u015fa personal\u0103.\u00a0
\n <\/p>\n

\nPeste vreun minut, parc\u0103 obosit\u0103 de o a\u015fteptare despre existen\u0163a c\u0103reia eu nici nu intuiam nimic, profa m-a rugat s\u0103-mi mut piciorul un pic mai \u00een dreapta, ca s\u0103 poat\u0103 lua ce\u015ftile de cafea din dulap. Dulapul era \u00een masa pe care se afla computerul la are lucram eu. – Apa demult s-a oprit din fiert, mi-a spus. Atunci am respirat u\u015furat\u0103, pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte mi s-a p\u0103rut o situa\u0163ie teribil de amuzant\u0103, pentru c\u0103 mai devreme \u00eemi veneau \u00een minte o groaz\u0103 de g\u00e2nduri legate de lucrurile v\u0103zute ieri. I-am dat voie s\u0103 ia ce\u015ftile. Mi-am sorbit cafeaua dintr-o \u00eenghi\u0163itur\u0103. Era foarte amar\u0103 \u015fi nu avea nicio pic\u0103tur\u0103 de zah\u0103r, apoi am ie\u015fit, \u00eendrept\u00e2ndu-m\u0103 spre cas\u0103. Era noapte afar\u0103. M\u0103 \u00eentrebam cui \u00eei trebuie o adres\u0103 de mail a c\u0103rei parol\u0103 o cunoa\u015fte \u015fi altcineva. Eu \u00eei \u015ftiam parola. Parola era felicia. Probabil c\u0103 pe una dintre fiicele ei o cheam\u0103 Felicia, m-am g\u00e2ndit.
\n <\/p>\n

\n*
\n <\/p>\n

\n\u00cen service am \u00eenceput s\u0103 preiau comenzi de la cump\u0103r\u0103tori. \u00cen primele zile \u00eemi era destul de greu. Intra un om pe u\u015fa din fa\u0163\u0103, doi pe u\u015fa lateral\u0103, unul se ridica de la masa din st\u00e2nga, trei deja \u00ee\u015fi a\u015fteptau r\u00e2ndul la tejghea. To\u0163i veneau \u00eenspre mine, pentru c\u0103 diminea\u0163a lucreaz\u0103 un singur casier, \u015fi acela eram eu. Vai, ce s\u0103 fac cu at\u00e2\u0163ia, cum o s\u0103 reu\u015fesc, m\u0103 speriam eu, c\u00e2nd Sergiu V\u00e2\u00e2j, v\u00e2\u00e2\u00e2j, \u00eemi aducea totul pe tav\u0103 \u00een c\u00e2teva clipe, \u015fi nici m\u0103car nu m\u0103 \u00eentreba nimic. Se uita la monitor ce comenzi am. Nu \u015ftiu cine \u015fi cum f\u0103cea programul, dar nimeream mereu \u00een acela\u015fi timp de program cu Sergiu. Erau \u015fase pa\u015fi pe care-i aveam de f\u0103cut \u00een aceast\u0103 zon\u0103, c\u00e2nd se apropiau clien\u0163ii: z\u00e2mbetul, salutul, \u00eentrebarea despre ce dore\u015fte, tastarea comenzii la aparatul de cas\u0103, executarea comenzii, \u00eencasarea banilor. Eu \u00eencasam banii, iar Sergiu \u00eemi f\u0103cea b\u0103uturile, \u00eenghe\u0163ata \u015fi cartofii, d\u0103dea comand\u0103 la sandvi\u015furi \u015fi la salat\u0103 \u00een buc\u0103t\u0103rie, cu viteza aceea a lui, care e imposibil de urm\u0103rit. Mai t\u00e2rziu am \u00eenceput s\u0103 fac singur\u0103 toate aceste lucruri. Doar duminica aveam un om care s\u0103 m\u0103 ajute cu facerea b\u0103uturilor \u015fi a cartofilor.\u00a0
\n <\/p>\n

\nDuminica \u00eencasam banii pentru comenzile primite. \u00cen fiecare zi vedeam sute de oameni, la \u00eenceput le z\u00e2mbeam tuturor, apoi am observat cum lucreaz\u0103 colegii mei, pu\u0163ini dintre ei le z\u00e2mbeau clien\u0163ilor. P\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00eencetez, z\u00e2mbeam for\u0163at \u015fi chestia asta mi se p\u0103rea o prostie. E foarte nasol s\u0103 z\u00e2mbe\u015fti fals, m\u0103 sim\u0163eam groaznic c\u00e2nd z\u00e2mbeam. M\u0103 s\u0103turasem \u015fi de formula asta \u201eBun\u0103 ziua, dori\u0163i s\u0103 comanda\u0163i ceva?\u201d, e o formul\u0103 de exprimare destul de prosteasc\u0103, atunci c\u00e2nd o repe\u0163i prea des, dar n-aveam \u00eencotro, trebuia s\u0103 intru \u00een contact cu clien\u0163ii. Comparativ cu buc\u0103t\u0103ria, aici lucrul era mai u\u015for. Nu aveam treab\u0103 cu ma\u015fin\u0103riile acelea fierbin\u0163i care \u0163iuiau \u015fi m\u0103 frigeau la m\u00e2ni, \u00een schimb, la aparatul de cas\u0103 pierdeam bani, \u00een fiecare zi ie\u015feam cu minusuri la balan\u0163a de verificare. Trebuia s\u0103 achit banii \u015fi eu \u00eei achitam pe loc. Sumele variau de la c\u00e2\u0163iva lei la c\u00e2teva zeci de lei. Altfel nu aveam cum s\u0103 m\u0103 \u00eenv\u0103\u0163, trebuia s\u0103 pierd ceva.
\n <\/p>\n

\nCu toate c\u0103 aveam minusuri cu o consecven\u0163\u0103 ap\u0103sat\u0103, nu pricepeam unde era gre\u015feala mea. \u00cemi p\u0103rea c\u0103 fac totul corect. Opera\u0163iunile cu banii erau simple. Eu introduceam suma de bani primit\u0103 de la client \u015fi computerul \u00eemi ar\u0103ta suma restului pe care trebuie s\u0103 i-l ofer. \u00centotdeauna rosteam cu voce suma pe care o \u00eenm\u00e2nam clientului, urm\u00e2nd formula fix\u0103 \u201edin X lei restul dumneavoastr\u0103 este Y lei\u201d. Nimeni dintre colegii mei nu rostea cu voce suma restului \u015fi se uitau caraghios la mine c\u0103 respect regula asta cu fiecare client. Mi-a devenit obi\u015fnuin\u0163\u0103. Un fel de automatism st\u0103tea \u00een fiecare dintre opera\u0163iuni. Repetam desigur \u015fi ordinea execut\u0103rii comenzilor. Mai \u00eent\u00e2i m\u0103 duceam la transferbin \u015fi dam comanda la buc\u0103t\u0103rie pentru sandvi\u015furi, \u015fi, mai rar, pentru salate, apoi f\u0103ceam cartofii, apoi b\u0103uturile calde, shakeurile, b\u0103uturile reci, iar \u00eenghe\u0163ata la urm\u0103. Clien\u0163ii veneau \u015fi veneau. M\u00e2ncau mult, beau \u00eenc\u0103 \u015fi mai mult.
\n <\/p>\n

\nO musc\u0103 \u00eemi b\u00e2z\u00e2ia. \u2013 E o musc\u0103 aici. \u2013 O musc\u0103? Nu se poate! \u00cen McDonald\u2019s nu sunt mu\u015fte! \u2013 Taci \u015fi ascult\u0103. Bzzzzzzzz. Musca \u00eentr-adev\u0103r b\u00e2z\u00e2ia, de\u015fi nu era musc\u0103, era doar o lamp\u0103 defect\u0103, care imediat a fost reparat\u0103. \u00cen McDonald\u2019s nu exist\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi cu at\u00e2t mai mult nu exist\u0103 mu\u015fte. De asta m-am convins cu timpul, timp care venea \u00een detrimentul atmosferei pl\u0103cute de la \u00eenceput. Cu fiecare zi ce trecea, restaurantul acela \u00eemi p\u0103rea tot mai murdar \u015fi mai defect. \u00cen vestiarul fetelor lumina alb\u0103struie a l\u0103mpii se aprindea \u015fi se stingea de la sine, cu viteza unui clipit foarte des, produc\u00e2nd totodat\u0103 un sunet nepl\u0103cut, cam ca b\u00e2z\u00e2itul acela de musc\u0103, ceva mai intens de at\u00e2t, dar nimeni nu s-a repezit s-o repare, pentru c\u0103 lampa aceea nu se vede clien\u0163ilor, fiindc\u0103 era o lamp\u0103 \u00eenchis\u0103-n culise, \u00eentr-un vestiar f\u0103r\u0103 ferestre. A\u015fa ceva nu produce urgen\u0163e, a\u015fa ceva r\u0103m\u00e2ne \u00een teancul de vase murdare din cea de-a doua buc\u0103t\u0103rie a restaurantului.\u00a0
\n <\/p>\n

\n*
\n <\/p>\n

\n\u00centr-o duminic\u0103 am convenit s\u0103 ne plimb\u0103m \u00eempreun\u0103 prin parc. C\u00e2t \u00eel a\u015fteptam pe Sergiu s\u0103 vin\u0103, am avut timp s\u0103 cercetez statuia de pe platforma de sus, cum \u015fi pinul negru din care au c\u0103zut ghinde mici \u015fi lipicioase. Am str\u00e2ns c\u00e2teva \u015fi le-am aranjat \u00een spa\u0163iile \u00eenguste dintre sc\u00e2ndurile verzi, care f\u0103ceau banca pe care stam. Sergiu mi-a adus lilieci viole\u0163i cu miros puternic, un miros de care mi se f\u0103cuse dor. De c\u00e2nd nu am mai fost pe acolo, Valea Morilor a \u00eenvezit, iarba a crescut \u00eenalt\u0103 \u015fi stufoas\u0103.
\n <\/p>\n

\nC\u00e2nd a venit, m-a apucat de m\u00e2ini, \u0163in\u00e2ndu-m\u0103 lipit\u0103 de spatele lui \u015fi m-a tras dup\u0103 el \u00een josul sc\u0103rilor, iar eu nu aveam pe unde merge, a\u015fa c\u0103 mergeam obtuz ca o ra\u0163\u0103 p\u0103\u015find ba \u00een st\u00e2nga ba \u00een dreapta cu pa\u015fi laterali. I-am f\u0103cut piedic\u0103 \u015fi am c\u0103zut am\u00e2ndoi, el peste mine, dar imediat cum ne-am ridicat \u015fi-a continuat jocul \u015fi cum sc\u0103rile de la Valea Morilor nu se mai terminau, i-am zis s\u0103 m\u0103 ia \u00een spate. M-a luat \u00een spate. Jos mi-a cerut s\u0103-l iau eu \u00een spate. L-am luat \u00een spate. M\u0103 minunam c\u0103 \u00eel puteam duce. Un cuplu trecea pe l\u00e2ng\u0103 noi \u00een contrasens \u015fi era clar c\u0103 le-am provocat z\u00e2mbete. Am plecat de acolo c\u00e2nd s-a \u00eentunecat de-a binelea \u015fi c\u00e2nd au \u00eenceput corbii s\u0103 scoat\u0103 sunete. – \u0162i-e fric\u0103? – Dac\u0103 n-ai fi \u015fi tu aici cu mine, mi-ar fi, i-am spus. – De cine \u0163i-e fric\u0103? \u2013 Nu \u015ftiu, e prea mult\u0103 lini\u015fte. \u2013 E lini\u015fte pentru c\u0103 nu sunt oameni, \u015fi dac\u0103 nu sunt oameni, nu ai de cine s\u0103 te temi. \u2013 De-ar fi a\u015fa simplu… \u2013 Chiar e.\u00a0
\n <\/p>\n

\nI-am povestit lui Sergiu \u00eent\u00e2mplarea cu profa mea de teorie economic\u0103, \u015fi el a r\u00e2s voluptos c\u00e2teva minute. \u2013 \u00cenceteaz\u0103! \u00eei ziceam eu, iar el continua s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 mi\u015fto de mine, cum c\u0103 profa mea era om ca omul, iar cea care avea g\u00e2nduri necurate eram eu, \u015fi de fapt… pumnii mei s-au azv\u00e2rlit \u00een omopla\u0163ii lui, \u015fi atunci a t\u0103cut, confirm\u00e2ndu-\u015fi t\u0103cerea \u2013 Gata, tac!, a zis \u00een timp ce \u015fi-a ridicat brusc palmele \u00een sus, aplec\u00e2ndu-\u015fi ni\u0163el fruntea cutat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[fragment] de Ecaterina Bargan   Diminea\u0163a, c\u00e2t s\u0103team \u00eenm\u0103rmurit\u0103 \u00een fa\u0163a aparatului de cafea, \u0163in\u00e2nd un pahar pe vertical\u0103, Sergiu s-a apropiat cu pa\u015fi rapizi, \u015fi-a lipit m\u00e2na de podul m\u00e2inii mele st\u00e2ngi \u015fi m-a \u00eentrebat dac\u0103 \u00eemi place aici, dac\u0103 m-am acomodat, apoi m-a \u00eentrebat ce prefer s\u0103 beau \u015fi dac\u0103 a\u015f vrea s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[739,15],"tags":[787,1153,1115],"class_list":["post-7551","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-32","category-proza","tag-ecaterina-bargan","tag-egophobia-32","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1XN","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7551","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7551"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7551\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7552,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7551\/revisions\/7552"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7551"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7551"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7551"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}