{"id":7837,"date":"2011-11-14T22:40:44","date_gmt":"2011-11-14T20:40:44","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=7837"},"modified":"2012-05-15T20:04:12","modified_gmt":"2012-05-15T18:04:12","slug":"follow-the-white-rabbit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=7837","title":{"rendered":"follow the white rabbit"},"content":{"rendered":"

(ca prin oglind\u0103)<\/font><\/p>\n

de Marius-Iulian Stancu<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

    \n
  1. I.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen loc de introducere \u2013 c\u00e2teva teme aproape folositoare<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Potrivit tradi\u0163iei cre\u015ftine a vedea <\/em>\u00eenseamn\u0103 a cunoa<\/em>\u015fte<\/em>. \u201cIubi\u0163ilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu \u015fi ce vom fi nu s-a ar\u0103tat p\u00e2n\u0103 acum. \u015etim c\u0103 dac\u0103 El Se va ar\u0103ta, noi vom fi asemenea Lui, fiindc\u0103 \u00cel vom vedea cum este<\/em>.\u201d (I Ioan 3, 2). Aceast\u0103 vedere\/cunoa\u015ftere \u00eencepe de fapt \u00eenc\u0103 de aici, in via<\/em>, prin intermediul experien\u0163ei extatice (\u201cafar\u0103 din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu\u201d \u2013 Iov 19, 26). Cunoa\u015fterea in via<\/em> este des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 totu\u015fi abia in patria<\/em>, \u00een via\u0163a ve\u015fnic\u0103 \u2013 \u201cvedem acum ca prin oglind\u0103, \u00een ghicitur\u0103, iar atunci, fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103; acum cunosc \u00een parte, dar atunci voi cunoa\u015fte pe deplin\u201d (I Corinteni 13, 12). Cunoa\u015fterea pozitiv\u0103, catafatic\u0103, r\u0103m\u00e2ne \u00een esen\u0163\u0103 o cunoa\u015ftere par\u0163ial\u0103, mimetic\u0103. Accesul la ceea-ce-este cu adev\u0103rat, Real, este realizat prin intermediul unei vederi superioare. \u201cO astfel de cunoa\u015ftere-vedere, care presupune reciprocitate, exclude orice finalitate \u00een vederea fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103 a lui Dumnezeu.\u201d (Vladimir Lossky, Vederea lui Dumnezeu<\/em>, Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1995, pg.24). O alt\u0103 denumire de fapt pentru ceea ce Jean-Luc Marion desemna drept cunoa\u015ftere metafizic\u0103 (\u201cprimatul fiin\u0163\u0103rii ca obiect universal al cunoa\u015fterii\u201d; fiin\u0163a degradat\u0103 \u015fi transformat\u0103 \u00eentr-un obiect) VS cunoa\u015ftere erotic\u0103 (reduc\u0163ie radical\u0103 prin intermediul c\u0103reia fiin\u0163a scap\u0103 de z\u0103d\u0103rnicia care descalific\u0103 certitudinea obiectelor).<\/p>\n

     <\/p>\n

    Dar ceea ce ne intereseaz\u0103 pe noi de fapt \u00eel constituie statutul privilegiat al vederii \u00een ceea ce prive\u015fte participarea la cunoa\u015ftere. \u201cNim\u0103nui nu i se poate spune<\/em> ce este Matrix. Trebuie s<\/em>\u0103 vezi<\/em> singur.\u201d Vederea \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 totu\u015fi caracterul ambiguu, potrivit c\u0103ruia frumosul nu este \u00eentotdeauna \u015fi adev\u0103rat (vezi Paul Evdochimov, Arta icoanei \u2013 o teologie a frumuse<\/em>\u0163ii<\/em>), \u00een care theorein<\/em> (a contempla) este opus lui aesthesis<\/em> (percep\u0163ia subiectiv\u0103), \u00een care \u201cceea ce se vede nu descoper\u0103 ci ascunde\u201d (Jacques Lacan, The object of psychoanalysis<\/em>), \u00een care lucr\u0103rile min\u0163ii se pot exercita \u00eentr-o lume generat\u0103 pe computer. \u201cMatrix este peste peste tot. Este tot ceea ce ne \u00eenconjoar\u0103. Chiar \u015fi acum. Chiar \u015fi \u00een aceast\u0103 camer\u0103. Po\u0163i s\u0103 \u00eel vezi atunci c\u00e2nd te ui\u0163i pe fereastr\u0103 sau c\u00e2nd \u00ee\u0163i deschizi televizorul. Po\u0163i s\u0103 \u00eel sim\u0163i atunci c\u00e2nd te duci la munc\u0103, c\u00e2nd te duci la biseric\u0103, c\u00e2nd \u00ee\u0163i pl\u0103te\u015fti taxele. Este lumea care \u0163i-a fost tras\u0103 pe ochi pentru a te orbi s\u0103 nu vezi adev\u0103rul.\u201d<\/p>\n

     <\/p>\n

    \u00cen realitatea virtual\u0103\/spiritual\u0103 \u00eens\u0103, vederea nu se fundamenteaz\u0103 pe organul v\u0103zului, ci pe \u201csim\u0163urile\u201d omului interior. Pentru Origen de exemplu, vederea lui Dumnezeu corespunde st\u0103rii primare\/finale, \u015fi corespunde unei vederi a min\u0163ii (Neo ajunge \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 vad\u0103 principiul subzistent din care este f\u0103cut\u0103 lumea din Matrix, textura numeric\u0103 a Realului, put\u00e2nd s\u0103 o transcead\u0103 astfel). Este interesant\u0103 o paralel\u0103 cu teoriile cyberpunk, potrivit c\u0103rora \u201cfiin\u0163ele umane exist\u0103 mai degrab\u0103 \u00een forma tiparelor informa\u0163ionale dec\u00eet \u00een cea a prezen\u0163ei corporale\u201d (Ion Manolescu, Literatura <\/em>\u015fi inteligen\u0163a artificial\u0103<\/em> [Rom\u00e2nia Literar\u0103, nr.44, 2005]). Sinele se elibereaz\u0103 de leg\u0103tura cu trupul natural, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-o entitate virtual\u0103 care scap\u0103 de dec\u0103derea \u015fi iner\u0163ia realit\u0103\u0163ii materiale (Slavoj Zizek, On belief<\/em>). Nemurirea, procesul de downloading identitar, evenimentele mentale separate de leg\u0103tura cu creierul, asemeni hard-ului unui computer deta\u015fat de unitatea de baz\u0103; iat\u0103 principalele teme prin intermediul c\u0103rora este conturat posibilul viitor post-biologic, visul unei tehnologii din ce \u00een ce mai inteligent\u0103 care s\u0103 permit\u0103 scanarea creierului \u015fi a sistemului neuronal, \u015fi \u00eenlocuirea acestora cu circuite electronice superioare din punctul de vedere al capacit\u0103\u0163ii, al vitezei \u015fi al rezisten\u0163ei, \u00eenso\u0163ite de o copie de rezerv\u0103 \u00een cazul \u00een care X p\u0103\u0163e\u015fte ceva din punctul de vedere al integrit\u0103\u0163ii fizice – se poate ca X s\u0103 nu-\u015fi dea seama de schimbare, s\u0103 fie multiplicat chiar, poate implica chiar distrugerea vechiului X \u00een cadrul unui \u201ctransfer\u201d al min\u0163ii sale \u00eentr-un trup nou (Ray Kurzweil, The Age of Spiritual Machines<\/em>, Viking Penguin, 1999). \u00cen cyberspa\u0163iu\/paradisul post-apocaliptic nu vom mai avea ochi, \u00eens\u0103 abia atunci vom putea vedea cu adev\u0103rat, pentru c\u0103 vederea corespunde acelei p\u0103r\u0163i a omului care nu se las\u0103 circumscris\u0103 de existen\u0163a biologic\u0103, a c\u0103rui esen\u0163\u0103 \u201enu se afl\u0103 \u00een materia din care a fost creat\u201d (Panayotis Nellas, Omul \u2013 animal \u00eendumnezeit<\/em>, ed. Deisis, Sibiu, 2002, pg.69), ci \u00een Modelul\/modelele care \u00eei reprezint\u0103 adev\u0103ratul con\u0163inut ontologic spre care tinde.<\/p>\n

     <\/p>\n

      \n
    1. II.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Prima treapt<\/strong>\u0103<\/strong> \/ lumea dup<\/strong>\u0103 Morpheus<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      \u00a0<\/strong><\/p>\n

      Prima parte a crea\u0163iei fra\u0163ilor Wachowski corespunde acestei viziuni mimetice<\/em> a fiin\u0163ei din punct de vedere filosofic. Doar atunci c\u00e2nd fiin\u0163ele sunt reprezentate drept copii ale unei forme a Fiin\u0163ei (sensibilul ca imagine a inteligibilului \u00een filosofia platonician\u0103, omul creat \u201cdup\u0103 chipul\u201d lui Dumnezeu \u00een Scripturi, imaginile reziduale ale sinelui din Matrix, \u015fi recrearea digital\u0103 a lumii), se presupune o \u00eentoarcere la adev\u0103ratul principiu al copiei, la Modelul ideal, pe care se fundamenteaz\u0103 jocul aparen\u0163elor (Alain Badiou, Deleuze: the clamor of being<\/em>, University of Minnesota Press, 2000), o \u00eentoarcere la Surs\u0103.<\/p>\n

       <\/p>\n

      Schema ontologic\u0103 platonician\u0103 \u00eens\u0103, de\u015fi \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 viziunea eleat\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte caracterul precar al lumii sim\u0163urilor (identificat\u0103 de Parmenide cu calea aparen\u0163ei), pus\u0103 \u00een paranteze din punctul de vedere al lui ceea-ce-este, sufer\u0103 o muta\u0163ie radical\u0103 pe treptele superioare ale existen\u0163ei. The Matrix<\/em> o p\u0103streaz\u0103 pe doxa<\/em> (lumea sensibil\u0103 \u2013 iluzoric\u0103, o lume a umbrelor, plasat\u0103 \u00een opozi\u0163ie cu realitatea, simularea neuro-interactiv\u0103 din Matrix, o lume generat\u0103 de un computer la care suntem conecta\u0163i), \u00eens\u0103, dincolo de realitatea virtual\u0103 nu se mai afl\u0103 lumea inteligibil\u0103, ci pustiul realului<\/em> \u2013 adev\u0103ratul motor care se afl\u0103 \u00een spatele lumii artificiale. Pentru c\u0103 doar \u00eentr-o lume ruinat\u0103, care se saboteaz\u0103 pe ea \u00eens\u0103\u015fi (a\u015fa \u015fi procedeaz\u0103 de fapt oamenii \u00een ultima faz\u0103 a r\u0103zboiului \u00eempotriva ma\u015finilor \u00een The Matrix<\/em>), pustie \u015fi goal\u0103, poate ap\u0103rea fantezia elementului care va s\u0103 fie pentru a umple via\u0163a cu sens, acel Real aflat de partea fanteziei, paradisul consumist al capitalismului t\u00e2rziu (vezi Slavoj Zizek, The fragile absolute<\/em> \u015fi Bun venit \u00een de<\/em>\u015fertul Realului<\/em>).<\/p>\n

       <\/p>\n

      Punerea lumii \u00eentre paranteze, ontologic vorbind, din filosofia greac\u0103, care se transform\u0103 \u00eentr-unul dintre principalele simptome ale filosofiei, cap\u0103t\u0103 \u00een g\u00e2ndirea secolului 20 (secol cinematografic prin excelen\u0163\u0103, \u00een care omul a \u00eenceput s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 din ce \u00een ce mai mult \u201cpe ecran\u201d, pentru a \u00eemprumuta formula lui Thomas E. Wartenberg) aspectele unei veritabile crize a imaginii<\/em>. Martin Jay exemplific\u0103 acest aspect al criticii filosofice, lu\u00e2nd filosofia francez\u0103 drept studiu de caz. \u201cChiar dac\u0103 defini\u0163iile vizualului difer\u0103 de la g\u00e2nditor la g\u00e2nditor, este clar faptul c\u0103 imagocentrismul a generat…o ne\u00eencredere larg \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103. Critica pe care o face Bergson spa\u0163ializ\u0103rii timpului, celebrarea soarelui orbitor \u015fi a trupului acefalic de c\u0103tre Bataille, desc\u00e2ntecul ultim de ochiul s\u0103lbatic al lui Breton, descrierea sadomasochismului \u201cprivirii\u201d la Sartre, \u00eencrederea diminuat\u0103 a lui Merleau-Ponty \u00eentr-o nou\u0103 ontologie a vederii, deprecierea la Lacan a ego-ului produs de stadiul-oglind\u0103, aproprierea lui Lacan de c\u0103tre Althusser pentru o teorie a ideologiei marxiste, structurile lui Foucault ca opuse privirii medicale \u015fi supravegherii panoptice, critica societ\u0103\u0163ii spectacolului de c\u0103tre Debord, leg\u0103tura pe care o face Barthes \u00eentre fotografie \u015fi moarte, descuamarea la Metz de regimul scopic al cinema-ului, lectura dubl\u0103 a lui Derrida a tradi\u0163iei speculare a filosofiei \u015fi a mitologiei albe, atrocitatea privilegierii vizualului \u00een patriarhat \u00een viziunea lui Irigaray, disputele lui Levinas privitoare la o etic\u0103 z\u0103d\u0103rnicit\u0103 de c\u0103tre o ontologie fundamentat\u0103 vizual, \u015fi identificarea postmodernismului de c\u0103tre Lyotard cu sublima \u00eempiedicare a vizualului \u2013 toate acestea eviden\u0163iaz\u0103, pentru a ne exprima cu bl\u00e2nde\u0163e, o pierdere de \u00eencredere palpabil\u0103 \u00een ceea ce p\u00e2n\u0103 acum fusese \u201ccel mai nobil dintre sim\u0163uri\u201d.\u201d (Martin Jay, Downcast Eyes: The Denigration of Vision in Twentieth Century French Thought<\/em>).<\/p>\n

       <\/p>\n

      The Matrix<\/em> duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t aceast\u0103 viziune, formul\u00e2nd suspiciunea metafizic\u0103 a unei lumi care s\u0103 nu este una natural\u0103, ci una produs\u0103, artificial\u0103; \u201c\u00eentreaga lume perceptibil\u0103 ar putea fi un film, turnat \u00eentr-un Meta-Hollywood de dincolo de lume\u2026 viziunea unui multiplex utopic, perfect.\u201d (Boris Groys, Topologia artei <\/em>\u015fi alte eseuri<\/em>).<\/p>\n

       <\/p>\n

      Discursul din The Matrix<\/em> corespunde f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 viziunii pe care o are Morpheus asupra lucrurilor, discursul \u00een\u0163eleptului elibereat din lumea oniric\u0103 \u015fi care lupt\u0103 pentru eliberarea celorlal\u0163i \u00eentorc\u00e2ndu-se \u00een sistem. Discursul s\u0103u contureaz\u0103 un dualism familiar universului gnostic (cinematografia, prin punerea \u00een scen\u0103 a ideilor filosofice, a montajului-limbaj prin intermediul c\u0103ruia \u00ee\u015fi instituie propriul sistem de semnifica\u0163ii, prin transformarea teoriilor\/paradigmelor \u00een diviziuni cu aparen\u0163\u0103 temporal\u0103, poate fi privit\u0103 drept mitologia ultim\u0103 a omului modern) \u2013 timpul ca un loc al minciunii (pseudos<\/em>), materia opus\u0103 \u201clumii reale\u201d (monadei \u00een gnosticism), c\u0103l\u0103toria dincolo de lumea aparent\u0103, ca o purificare, ca un fel de na\u015ftere din nou.<\/p>\n

       <\/p>\n

      Principalele puncte slabe ale argumenta\u0163iei lui Morpheus, \u00een afara premisei deloc de neglijat a pustiului realului<\/em> care atrage oamenii \u00een sistem (vezi cazul lui Cypher care dore\u015fte s\u0103 fie reconectat, prefer\u00e2nd realitatea virtual\u0103, \u00een locul peisajului catastrofic din lumea \u201cadev\u0103rat\u0103\u201d), sunt: 1) ignorarea faptului ca ini\u0163ial, Matrix se dorea a fi \u201co lume uman\u0103 perfect\u0103 \u00een care nimeni nu suferea, unde to\u0163i ar fi fost ferici\u0163i\u201d (program paradis) \u015fi 2) consecin\u0163a logic\u0103 a primului punct \u2013 recrearea lumii conform reprezent\u0103rii umane a ceea ce \u00eenseamn\u0103 \u201ccea mai bun\u0103 dintre lumi\u201d, o replic\u0103 fidel\u0103 a lumii, a\u015fa cum ar\u0103ta ea \u00eenainte de a fi distrus\u0103 de fapt, dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea imaginarului omului (de aici \u015fi concluzia programului Smith: \u201cca \u015fi specie, fiin\u0163ele umane \u00ee\u015fi definesc realitatea prin mizerie \u015fi suferin\u0163\u0103\u201d).<\/p>\n

       <\/p>\n

        \n
      1. III.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>A doua treapt<\/strong>\u0103 \/ <\/strong>Haec sublimis veritas<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

         <\/p>\n

        \u00cen The Matrix Reloaded<\/em> exerci\u0163iul (\u00een sensul stoic de askesis<\/em>) cinematografic ne introduce pe o treapt\u0103 superioar\u0103 din punctul de vedere al cogni\u0163iei. Neo se \u00eentoarce la Surs\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi \u00eent\u00e2lne\u015fte Arhitectul. Dac\u0103 \u00een prima parte ne-a fost prezentat\u0103 perspectiva fiului r\u0103t\u0103citor \u2013 Morpheus, acum ni se prezint\u0103 punctul de vedere al tat\u0103lui\/programator, perspectiva central\u0103, care vine s\u0103 dea sens punctelor de vedere particulare ale celor \u201cliberi\u201d.<\/p>\n

         <\/p>\n

        ARHITECTUL: \u201cPrimul Matrix pe care l-am creat era perfect. Era o oper\u0103 de art\u0103. F\u0103r\u0103 defect! Sublim! Un triumf egalat doar de monumentalul s\u0103u e\u015fec. Mai apoi am \u00een\u0163eles faptul c\u0103 soarta lui era pecetluit\u0103 de la bun \u00eenceput, ca urmare a imperfec\u0163iunii fiin\u0163ei umane. De aceea, l-am recreat, pornind de la istoria voastr\u0103, ca s\u0103 reflecte mai bine grotescul naturii voastre. Totu\u015fi, am e\u015fuat din nou. Atunci am \u00een\u0163eles faptul c\u0103 r\u0103spunsul \u00eemi sc\u0103pa, pentru c\u0103 trebuia s\u0103 fiu ori mai pu\u0163in ager, ori mai pu\u0163in dornic s\u0103 ating parametrii perfec\u0163iunii. De aceea, r\u0103spunsul a fost g\u0103sit de altcineva, de un program intuitiv, creat ini\u0163ial pentru a studia unele aspecte ale psihicului uman. Dac\u0103 eu sunt tat\u0103l Matrix-ului, ea ar fi, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, mama lui\u2026ORACOLUL\u2026Ea a g\u0103sit o solu\u0163ie \u00een care 99% dintre subiec\u0163ii testa\u0163i au acceptat programul, cu condi<\/em>\u0163ia s\u0103 poat\u0103 alege<\/em>, chiar dac\u0103 nu aveau con\u015ftiin\u0163a acestui fapt dec\u00e2t la un nivel incon\u015ftient. De\u015fi sistemul a func\u0163ionat, acesta era fundamental eronat, duc\u00e2nd la apari\u0163ia unei anomalii sistemice care, dac\u0103 nu era controlat\u0103, putea amenin\u0163a sistemul \u00eensu\u015fi. L\u0103sa\u0163i nesupraveghea\u0163i, cei care au refuzat programul, de\u015fi pu\u0163ini, m\u0103reau posibilitatea producerii unui dezastru de propor\u0163ii.\u201d – ZION-ul. \u201cFunc\u0163ia Alesului este aceea de a se \u00eentoarce la Surs\u0103, permi\u0163\u00e2nd reintroducerea unei p\u0103r\u0163i din codul s\u0103u \u00een programul ini\u0163ial, dup\u0103 care va trebui s\u0103 aleag\u0103 din Matrix 23 de persoane \u2013 16 femei \u015fi 7 b\u0103rba\u0163i pentru a reconstrui Zion-ul.\u201d<\/p>\n

         <\/p>\n

        Oper\u00e2nd potrivit schemei lacaniene, la \u00eenceput a fost Ordinea simbolic\u0103. \u00cen timp, la cei care o locuiesc – anomaliile din sistem \u2013 \u00eencep s\u0103 se manifeste eroicele \u00eencerc\u0103ri suicidale de a str\u0103punge aceast\u0103 Ordine, de a ie\u015fi din ea. C\u00e2nd Ordinea \u00eens\u0103\u015fi pare amenin\u0163at\u0103, chiar cei revolta\u0163i, prin \u00eensu\u015fi actul revoltei lor, sunt cei care ofer\u0103 matricea de transform\u0103ri necesare sistemului pentru a se reproduce, trecerea de la o form\u0103 de leg\u0103tur\u0103 social\u0103 la o alta. \u00cen final, revolta \u00eens\u0103\u015fi este abandonat\u0103 ca nesemnificativ\u0103, de vreme ce \u00eenc\u0103lcarea normei, perversiunea, este solicitat\u0103 \u00een mod direct de sistem (Slavoj Zizek, On belief<\/em>). Exact aceasta este \u015fi ordinea, nu \u00eentotdeauna transparent\u0103, care st\u0103 la baza ac\u0163iunilor eroilor umani\/digitali din Matrix. \u201cProblema socius-ului a fost dintotdeauna aceasta: s\u0103 codifice fluxurile dorin\u0163ei, s\u0103 le \u00eenscrie, s\u0103 le \u00eenregistreze, s\u0103 fac\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu existe vreun flux care s\u0103 curg\u0103 f\u0103r\u0103 a fi tamponat, canalizat, reglementat.\u201d (Gilles Deleuze, Felix Guattari, Capitalism <\/em>\u015fi schizofrenie \u2013 Anti-Oedip<\/em>, ed. Paralela 45, 2008, pg. 44). Matricea are \u00eens\u0103 nevoie de revolu\u0163iile noastre, f\u0103r\u0103 actele noastre de nesupunere ar deveni improductiv\u0103, steril\u0103, moart\u0103, pentru c\u0103 ea \u201crena\u015fte la nesf\u00e2r\u015fit din propriile-i discordan\u0163e.\u201d (Gilles Deleuze, Felix Guattari, Capitalism <\/em>\u015fi schizofrenie \u2013 Anti-Oedip<\/em>, ed. Paralela 45, 2008, pg. 208). Ca s\u0103 intr\u0103m, intr\u0103m prin efrac\u0163ie, c\u00e2nd ne facem, ne facem insuportabili. Un corp hidos, f\u0103r\u0103 chip (de la Deleuze \u015fi Guattari \u015ftim – corpul f\u0103r\u0103 organe este un corp lipsit de imagine), corpul din spatele corpurilor noastre are nevoie de m\u00e2inile noastre ce vor s\u0103 se ating\u0103, s\u0103 se \u00eenfig\u0103, s\u0103 loveasc\u0103 l\u0103s\u00e2ndu-l pe cel\u0103lalt \u00eentr-o balt\u0103 de s\u00e2nge, are nevoie de din\u0163ii no\u015ftri s\u0103 sf\u00e2\u015fie, de sim\u0163urile noastre excitate, de dispozi\u0163ia noastr\u0103 provocatoare, de tot show-ul audio-vizual al umanit\u0103\u0163ii menit s\u0103 \u00ee\u0163i ia ochii \u015fi min\u0163ile, de tot arsenalul de efecte speciale pe care sistemul \u00eel are la dispozi\u0163ie. Acesta este jocul f\u0103r\u0103 de speran\u0163\u0103 al libert\u0103\u0163ii cu care am fost \u00eenzestra\u0163i, doar pentru a func\u0163iona mai bine, pentru a putea fi integra\u0163i mai u\u015for.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        (ca prin oglind\u0103) de Marius-Iulian Stancu   I.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen loc de introducere \u2013 c\u00e2teva teme aproape folositoare \u00a0 Potrivit tradi\u0163iei cre\u015ftine a vedea \u00eenseamn\u0103 a cunoa\u015fte. \u201cIubi\u0163ilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu \u015fi ce vom fi nu s-a ar\u0103tat p\u00e2n\u0103 acum. \u015etim c\u0103 dac\u0103 El Se va ar\u0103ta, noi vom fi asemenea Lui, fiindc\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[48,794,27],"tags":[30,1155,1117,60],"class_list":["post-7837","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ca-prin-oglind","category-egophobia-33","category-filosofie","tag-ca-prin-oglinda","tag-egophobia-33","tag-filosofie","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-22p","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7837","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7837"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7837\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8460,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7837\/revisions\/8460"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7837"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7837"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7837"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}