{"id":7850,"date":"2011-11-18T19:18:21","date_gmt":"2011-11-18T17:18:21","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=7850"},"modified":"2012-06-10T19:01:59","modified_gmt":"2012-06-10T17:01:59","slug":"intuitie-si-zen","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=7850","title":{"rendered":"Intui\u0163ie \u015fi Zen"},"content":{"rendered":"

[preprint]<\/strong>
\noccident & orient [2]<\/span><\/p>\n

de Gorun Manolescu<\/p>\n

 <\/p>\n

NOTĂ: Acest text este doar un preprint. El dezvolt\u0103 unele idei pe care deja le-am enun\u0163at \u00een \u201eEseu despre sursele adev\u0103ratei cunoa\u015fteri \u00een Logica Budist\u0103\u201d, ed. Cartea Universitar\u0103, 2006; dar adaug\u0103 – sper – \u015fi unele noi. Textul este postat doar pentru a fi supus discu\u0163iei \u015fi de a primi, eventual, unele reac\u0163ii care s\u0103 m\u0103 ajute la definitivarea \u015fi finisarea lui. \u00cen acest sens avertizez cititorii c\u0103 unele date istorice nu au fost bine verificate. \u015ei, de asemenea, c\u0103 lipsesc din el, \u00een majoritatea cazurilor, indica\u0163iile bibliografice precum \u015fi notele de subsol care vor \u00eentregi versiunea final\u0103 care va fi mult mai ampl\u0103 \u015fi mult mai bine argumentat\u0103.<\/p>\n

Textul a fost prezentat \u015fi pe 15 oct. a.c. orele 11.30, la \u201e\u015ecoala de \u00cen\u0163elepciune C. Noica\u201d.<\/p>\n

0. Preambul<\/strong><\/p>\n

Despre \u00abintui\u0163ie\u00bb, \u00een contextul nostru European, se vorbe\u015fte \u00een fel \u015fi chip. Aproape nici unul dintre acestea ne av\u00e2nd de a face cu \u00abintui\u0163ia\u00bb din Zen. Poate doar fenomenologia se aproprie, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, de ceea ce vreau acum s\u0103 transmit.<\/p>\n

Excursia pe teritoriul culturii extrem-orientale \u015fi, \u00een spe\u0163\u0103, al intui\u0163iei Zen presupune, pentru noi occidentalii, acceptarea \u00eembarc\u0103rii \u00eentr-un vehicul ciudat pe care, probabil, pu\u0163ini vor dori s\u0103-l foloseasc\u0103, acuz\u00e2ndu-l de t\u00e2r\u00e2rea \u00een \u00abira\u0163ionalitate\u00bb. E vorba, \u00een alt sens, de un cod aparte, de un \u00abidiom\u00bb greu de \u00eensu\u015fit de c\u0103tre noi. De aceea chiar unii occidentali, cum ar fi Teodor Scherbatsky sau chiar Sergiu AlGeorge (inclusiv Eliade) care au p\u0103truns destul de mult \u00een meandrele culturii Extremului Orient, atunci c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103-l \u00abtraduc\u0103\u00bb, folosesc concepte familiare nou\u0103, inadecvate spiritului extrem-oriental, cum ar fi \u201emetafizic\u201d, \u201erealitate\u201d, \u201eexisten\u0163\u0103\u201d, \u201elucru \u00een sine\u201d, \u201eepistemologie\u201d (Stcherbatsky) sau \u201eUnu \u015fi Multiplu\u201d, \u201esemioz\u0103\u201d, \u201esimbol\u201d (AlGeorge), \u201esine\u201d, \u201esubstan\u0163\u0103\u201d, \u201esubcon\u015ftient\u201d (Eliade), ocult\u00e2nd \u015fi mai mult sensuri care \u015fi a\u015fa sunt greu de descifrat. Poate doar c\u00e2\u0163iva extrem orientali, printre care se num\u0103r\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, D.T. Suzuki \u015fi, mai recent, Bhagwan Shree Rajneesh (acesta folosind, mai ales, un limbaj de multe ori poetico-metaforic) au reu\u015fit mai mult \u00eentr-o astfel de traducere.<\/p>\n

Este aproape o sinucidere cu ochii mari deschi\u015fi \u00eencercarea mea, \u00een raport cu numele ilustre citate, de a m\u0103 aventura pe acest teritoriu. Dar merit\u0103 \u00eencercarea. De dragul riscului. Prin urmare, \u00een cele ce urmeaz\u0103, voi folosi toate mijloacele de care dispun pu\u0163inele mele puteri, merg\u00e2nd de la eseistic\u0103, la povestire \u015fi oarece metaforizare, limit\u00e2ndu-m\u0103 la \u00eengustimea item-ului pe care \u00eel propun (\u201eIntui\u0163ia Zen\u201d) care, cred, constituie unul dintre aspectele care diferen\u0163iaz\u0103 cel mai pregnant cele dou\u0103 culturi.<\/p>\n

Mai adaug c\u0103 \u2013 \u015fi cu asta termin aceast\u0103 introducere care \u015fi a\u015fa s-a lungit \u00een raport cu \u00eentinderea textului ce va urma – voi folosi doar denumirea de \u201eempiric\u201d care mi se pare a avea multe conota\u0163ii comune celor dou\u0103 contexte culturale, fiind vorba de cele cinci sim\u0163uri \u015fi ele comune. C\u00e2t despre ceea ce dep\u0103\u015fe\u015fte empiricul, pentru a nu intra \u00een tot soiul de specula\u0163ii, voi utiliza sintagma neutr\u0103: \u201eceea ce se afl\u0103 \u00een backgroundul empiricului\u201d.<\/p>\n

1. Re\u0163eaua lui Indra<\/strong><\/p>\n

\u201cThe Avatsaka Sutra\u201d (\u201eFlower Garland Sutra\u201d\/ \u201eFlower Adornment Sutra\u201d\/ \u201eFlower Ornament Scripture\u201d) este reprezentativ\u0103 pentru a treia perioad\u0103 a Budismului (cea de maturitate) \u015fi care combin\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul sec. III \u015fi \u00eenceputul sec. IV (lucrurile nu sunt, totu\u015fi, extrem de clare) un num\u0103r important de scripturi, unele vechi, independente, de diverse provenien\u0163e, combina\u0163ie-sintez\u0103 realizat\u0103 probabil \u00een Asia Central\u0103 c\u00e2nd Budismul ajunsese \u015fi \u00een China sub form\u0103 de Ch\u2019an (precursorul Zen-ului japonez).<\/p>\n

\u00cen \u201eAvatsaka Sutra\u201d se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u201cRe\u0163eaua lui Indra\u201d care sun\u0103 a\u015fa:
\n\u201cDeparte, \u00een Re\u015fedin\u0163a Cereasc\u0103 a Marelui Zeu Indra, exist\u0103 o neasemuit\u0103 re\u0163ea care se \u00eentinde indefinit \u00een toate direc\u0163iile, fiind realizat\u0103 de un ciudat\/ascuns F\u0103uritor. F\u0103uritorul \u2026 a at\u00e2rnat c\u00e2te o piar\u0103 pre\u0163ioas\u0103 \u00een fiecare nod; \u015fi deoarece re\u0163eaua \u00eens\u0103\u015fi este infinit\u0103 ca dimensiuni \u015fi \u00eentindere, num\u0103rul de pietre pre\u0163ioase este \u015fi el infinit \u2026 Dac\u0103 acum vom alege, \u00een mod arbitrar, una dintre aceste pietre pre\u0163ioase \u015fi o vom privi cu aten\u0163ie vom descoperi c\u0103 pe suprafa\u0163a ei fin poli\u015fat\u0103 se reflect\u0103 toate celelalte pietre pre\u0163ioase ale Re\u0163elei, infinite ca num\u0103r. Nu numai at\u00e2t, dar fiecare piatr\u0103 pre\u0163ioas\u0103 se reflect\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een toate celelalte, dar \u015fi \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi. astfel \u00eenc\u00e2t procesul reflec\u0163iei este infinit.\u201d<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem, citind acest text, c\u0103 Borges cu al s\u0103u \u00abAleph\u00bb este doar un mic copil fa\u0163\u0103 de autorul (colectiv) al \u201eRe\u0163elei lui Indra\u201d.<\/p>\n

2. Doctrina Cauzalit<\/strong>\u0103\u0163ii Globale \u015fi Doctrina Existen\u0163ei\/Realit\u0103\u0163ii Instantanee.<\/strong><\/p>\n

Ele au stat la baza \u201eLogicii Budiste\u201d. Care s-a definitivat aprox. \u00een sec. XII \u2013 XIII mai mult \u00een Tibet, \u00een special prin Dharmakirti \u015fi Drahmamottara cum ne informeaz\u0103 Stcherbatsky. \u015ei s-a definitivat \u00een Tibet de c\u0103tre unii \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i indieni ajun\u015fi acolo datorit\u0103 persecu\u0163iilor islami\u015ftilor ce p\u0103trunseser\u0103 \u00een India (dar islamismul indian este mult diferit de cel original, av\u00e2nd mai mult o tent\u0103 sufist\u0103; cel original este, mai ales, de sorginte sunit\u0103 \u015fi \u015fiit\u0103 \u2013 a se vede H. Corbin).<\/p>\n

Doctrina Cauzalit\u0103\u0163ii Globale spune, \u00een principiu c\u0103, spre deosebire de cauzalitatea (noast\u0103 local\u0103) liniar\u0103 – cauzele bine delimitate conduc la apari\u0163ia de efecte idem bine delimitate (de aici \u015fi previziunea precis\u0103 prin extrapolare pe termen scurt, mediu \u015fi lung) – cauzalitatea budist\u0103 este una global\u0103 – orice efect este rezultatul totalit\u0103\u0163ii infinite de cauze care ac\u0163ioneaz\u0103 la nivelul \u00centregului<\/em><\/strong> duc\u00e2nd la o lips\u0103 total\u0103 a predictibilit\u0103\u021bii (a se vedea actuala \u00abTeorie a Haosului\u00bb \u00een cadrul c\u0103reia orice neglijare a unei mici cauze ini\u0163iale conduce la efecte ulterioare cu totul nea\u015fteptate: \u201eorice b\u0103taie din aripi a unui fluture din Arizona, de exemplu, poate provoca un tsunami \u00een Japonia\u201d Ruelle). \u00cen plus \u2013 \u015fi aici intervine \u201eDoctrina Existen\u0163ei Instantanee\u201d: orice efect al unei cauzalit\u0103\u0163i globale devine instantaneu<\/strong> \u015fi una dintre cauzele globale, ansamblul infinit al cauzelor schimb\u00e2ndu-se astfel tot instantaneu<\/strong>.<\/p>\n

3. Sinteza: \u201eRe<\/strong>\u0163eaua lui Indra\u201d + \u201eDoctrina Cauzalit\u0103\u0163ii Globale\u201d + \u201eDoctrina Existen\u0163ei\/Realit\u0103\u0163ii Instantanee\u201d (+\u201dKarma\u201d [doctrina ei] + \u201eDoctrina lipsei de existen\u0163\u0103 inerent\u0103 a oric\u0103rui lucru\u201d).<\/strong><\/p>\n

S\u0103 ne \u00eenchipuim acum cam cum ar ar\u0103ta aceast\u0103 sintez\u0103<\/p>\n

(a) \u201eRe\u0163eaua lui Indra\u201d \u00abac\u0163ioneaz\u0103\u00bb \u00een backgroundul Empiricului, \u00eentr-un topos cu o infinitate de dimensiuni, ce con\u0163ine infinitatea de noduri \u015fi arce ale re\u0163elei \u015fi un rudiment de timp: \u00abinstantaneitatea\u00bb. \u015ei condi\u0163ioneaz\u0103 Empiricul.
\n(b) Ea este format\u0103 din cauze\/efecte infinite (globale) \u2013 nodurile re\u0163elei \u2013 \u015fi arce care leag\u0103 toate aceste noduri \u00eentr-un \u201e\u00centreg\u201d infinit.
\n(c) Datorit\u0103 jocurilor instantanee cauze-efecte, at\u00e2t infinitatea arcelor c\u00e2t \u015fi cea a nodurilor, precum \u015fi configura\u0163ia \u00eentregii re\u0163ele se schimb\u0103 tot instantaneu.
\n(d) Orice previziune, \u00een acest caz, este abolit\u0103.
\n(e) Re\u0163eaua se \u00abproiecteaz\u0103\u00bb \u00een Empiric, un topos cu \u00abtimp-durat\u0103\u00bb \u015fi \u00abspa\u021biu-cu \u00eentindere\u00bb.
\n(e) Ceva, totu\u015fi, r\u0103m\u00e2ne constant, at\u00e2t la nivelul Re\u0163elei din backgroundul Empiricului c\u00e2t \u015fi \u00een cadrul proiec\u0163iei re\u0163elei \u00een Empiric. Aceast\u0103 constant\u0103 e dictat\u0103 de \u201ekarm\u0103\u201d; ea p\u0103streaz\u0103 un \u201etimp\u201d (dac\u0103 se poate spune a\u015fa \u015fi dac\u0103 privim Re\u0163eaua lui Indra din Empiric – spre ea) \u015firuri de noduri \u00eenl\u0103n\u0163uite. C\u00e2t timp? P\u00e2n\u0103 atunci c\u00e2nd o karm\u0103 a unui \u015fir e \u00abars\u0103\u00bb. \u015ei aici intervine acum o nou\u0103 doctrin\u0103. Cea a \u201eLipsei de existen\u0163\u0103 inerent\u0103 a oric\u0103rui lucru\u201d. Adic\u0103, orice lucru se na\u015fte, exist\u0103 \u015fi moare.<\/p>\n

4. Ce se \u00eent\u00e2mpl<\/strong>\u0103 \u00een lumea noastr\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103?<\/strong><\/p>\n

4.1. La nivelul subcuanticului, adic\u0103 \u00een backgroundul Empiricului (subatomicul, i.e. cuanticul fiind totu\u015fi cuprins \u00een Empiric), o serie de teorii fizice, \u00een special cele ce pornesc de la \u201estringuri\u201d (superstringuri, brane, hub-uri) \u00eencep s\u0103 semene izbitor cu sinteza prezentat\u0103 la punctul 3, care plec\u0103 de la \u201eRe\u0163eaua lui Indra\u201d. Ele sunt deja confirmate experimental, e drept indirect, prin contrazicerea experimentului mental ERP (Einstein, Rosen, Podolsky) care miza pe viteza luminii ca vitez\u0103 limit\u0103 \u00een universul nostru. Aceast\u0103 contrazicere arat\u0103, simplific\u00e2nd lucrurile, c\u0103 dou\u0103 particule elementare care au interac\u0163ionat o dat\u0103, orice ac\u0163iune ulterioar\u0103 asupra uneia dintre ele se resimte \u00abinstantaneu\u00bb asupra celeilalte, indiferent dac\u0103 una este, de exemplu, pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi alta \u00een lun\u0103. Experimentul fizic care a infirmat ERP-ul a fost realizat de un cercet\u0103tor cu numele Aspect. El demonstreaz\u0103 c\u0103 viteza luminii nu este una limit\u0103 \u00een Empiric. \u015ei mai semnific\u0103 c\u0103, la un nivel mai profund, cel al subcuanticului, lucrurile sunt corelate \u00abinstantaneu\u00bb.<\/p>\n

4.2. La un prim nivel macro, cel al nostru de toate zilele, odat\u0103 cu explozia comunica\u0163iilor (tv, telefonie mobil\u0103 \u015fi, mai ales, internet etc.) o proiec\u0163ie a unei re\u0163ele de tip Indra \u00eencepe s\u0103 capete concrete\u021be. Prin urmare, orice eveniment-efect (mai mult sau mai pu\u0163in major) ap\u0103rut \u00eentr-un nod al re\u0163elei (de comunica\u0163ii) se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte, aproape fulger\u0103tor (apropriat din ce \u00een ce mai mult de instantaneitate) \u00een toat\u0103 re\u0163eaua, devenind cauz\u0103 a unor evenimente ce vor urma. Apare astfel impredictibilitatea, cel pu\u0163in pe termen mediu \u015fi, mai ales, lung. Prin urmare oricare dintre noi care ne afl\u0103m \u00eentr-un astfel de nod, ori ac\u0163ion\u0103m (\u00een timp util \u2013 adic\u0103 apropriat de viteza schimb\u0103rilor din re\u0163ea) ori, exager\u00e2nd, pierim. \u015ei, mai mult sau mai pu\u021bin, pierim \u00een dou\u0103 situa\u0163ii: (a) dac\u0103 nu reac\u0163ion\u0103m; (b) dac\u0103 ac\u0163ion\u0103m \u00een dezacord (nu ne adapt\u0103m) cu\/la cauzalitatea global\u0103. \u00centrebarea este: cum se poate ac\u0163iona \u00een acord cu o astfel de cauzalitate? Ea pare a nu avea un r\u0103spuns. \u015ei totu\u015fi, m\u0103car unul, pare a fi dat de o abordare de tip \u00abIntui\u0163ie Zen\u00bb, a\u015fa cum se va vedea mai departe.<\/p>\n

5. Ra\u0163iunea Non-Ra\u0163iunii : Exerci\u0163iile Koan (2. D.T. Suzuki, \u201cZen Buddhism \u2013 Selected Writings\u201d, Image Books DOUBLEDAY, 1996 (traducerea \u00eemi apar\u0163ine)<\/strong><\/p>\n

\u201eKoan-ul este propus discipolilor \u00een primul r\u00e2nd pentru a trezi starea de con<\/em><\/strong>\u015ftien\u0163\u0103<\/em><\/strong>. Facultatea de a ra\u0163iona este suspendat\u0103, adic\u0103 cea mai superficial\u0103 activitate a min\u0163ii este oprit\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t partea profund\u0103 care se g\u0103se\u015fte ad\u00e2nc \u00eengropat\u0103 poate fi pus\u0103 \u00een func\u0163iune pentru a-\u015fi exercita func\u0163iunile sale native.<\/p>\n

Centrii afectivi \u015fi cognitivi care constituie tr\u0103s\u0103tura personal\u0103 fundamental\u0103 sunt activa\u0163i la maximum pentru a g\u0103si solu\u0163ia koan-ului.. Aceasta este ceea ce Maestrul Zen \u00een\u0163elege atunci c\u00e2nd se refer\u0103 la “marea lupt\u0103” \u015fi la “\u00eenaltul spirit de interogare” ca dou\u0103 puteri (tr\u0103s\u0103turi) esen\u0163iale necesare calific\u0103rii cu succes a unui discipol Zen.<\/p>\n

C\u00e2nd interoga\u0163ia mental\u0103 ajunge la intensitatea maxim\u0103 se ob\u0163ine o stare neutr\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei care \u00een mod eronat este desemnat\u0103 prin “extaz” de c\u0103tre psihologii care investigheaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a religioas\u0103. Starea de con<\/em><\/strong>\u015ftiin\u0163\u0103 Zen difer\u0103 esen\u0163ialmente de extaz<\/em><\/strong> deoarece extazul const\u0103 \u00een suspendarea puterilor mentale \u00een timp ce mintea este angajat\u0103 \u00een contempla\u0163ie; starea Zen a con\u015ftiin\u0163ei, pe de alt\u0103 parte, este una care presupune punerea \u00een lucru, prin cele mai intensive exerci\u0163ii a facult\u0103\u0163ilor fundamentale care alc\u0103tuiesc personalitatea cuiva. Exist\u0103, \u00een aceast\u0103 stare o concentrare intens-pozitiv\u0103 asupra unui singur obiect al g\u00e2ndirii care este numit\u0103 o stare de acuitate (ekagra<\/em>). Ea este de asemenea cunoscut\u0103 ca o stare de daigi<\/em> sau de fixare.<\/p>\n

Acesta este punctul unde con\u015ftiin\u0163a empiric\u0103 cu \u00eentregul s\u0103u con\u0163inut con\u015ftient \u015fi incon\u015ftient este pur \u015fi simplu abolit\u0103 \u015fi se percepe direct Necunoscutul, ce se g\u0103se\u015fte Dincolo, ceea ce chiar nu se Cunoa\u015fte. \u00cen extaz nu exist\u0103 o astfel de tranzi\u0163ie deoarece finalitatea static\u0103 nu permite o viitoare desf\u0103\u015furare.. Nu exist\u0103 nimic \u00een extaz care s\u0103 corespund\u0103 cu \u00abaruncarea sinelui \u00een pr\u0103pastie\u00bb sau \u00abpierderea sprijinului\u00bb.<\/p>\n

\u00cen final ceea ce pare la \u00eenceput a fi o suspendare temporar\u0103 a facult\u0103\u0163ilor psihice devine o \u00eenc\u0103rcare cu o nou\u0103 energie p\u00e2n\u0103 acum adormit\u0103.. Aceast\u0103 transformare abrupt\u0103 apare frecvent prin intruziunea unui sunet sau a unei viziuni sau o form\u0103 de activitate motorie. O iluminare subit\u0103 se na\u015fte din profunzimile interioare ale con\u015ftiin\u0163ei drept o surs\u0103 a unei noi vie\u0163i ce a fost atins\u0103 (sursa) \u015fi din care koan-ul smulge secretul.\u201d<\/p>\n

6. <\/strong>\u015ei acum, dou\u0103 studii de caz<\/strong><\/p>\n

6.1.Brainstorming Torpil\u0103<\/p>\n

Primo tempo<\/p>\n

Se poveste\u015fte\u2026 Se poveste\u015fte c\u0103 \u00een timpul celui de al doilea r\u0103zboi mondial nem\u0163ii \u00eei \u00eennebuniser\u0103 pe americani cu submarinele. Care le torpilau vasele de r\u0103zboi.<\/p>\n

O ceat\u0103 de ini\u0163ia\u0163i \u00een ale r\u0103zboiului naval (azi, ca \u015fi atunci, numi\u0163i “anali\u015fti” ) pun m\u00e2na pe un amiral american. \u015ei se pun pe capul lui mai r\u0103u ca la un interogatoriu al unui terorist (de azi).<\/p>\n

Dac\u0103 \u00ee\u0163i vine torpila din fa\u0163\u0103 (presupun\u00e2nd c\u0103 observi, la suprafa\u0163\u0103, siajul ei c\u00e2nd se aproprie) ce faci? Fac manevra cutare a navei ! Dac\u0103 vine din spate? Fac manevra\u2026 Dac\u0103 vine lateral? Fac\u2026 Dac\u0103 vine pe partea ailalt\u0103? Fac\u2026Dac\u0103 vine oblic ? Dac\u0103.. ? Fac\u2026 Dac\u0103\u2026.? Fac\u2026 Dac\u0103\u2026? Fac\u2026 Dar dac\u0103 vine \u015ferpuit, pe furi\u015f, pervers \u015fi nu \u015ftii unde va lovi ? Exasperat, amiralul: urinez pe ea!<\/p>\n

Legenda spune c\u0103 a\u015fa au fost inventate jeturile subacvatice anti-torpil\u0103. Iar \u015fedin\u0163ele de tipul respectiv au c\u0103p\u0103tat numele de “Brainstorming-torpil\u0103”.<\/p>\n

Secundo tempo<\/p>\n

Nu vi s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103 ca \u00een stare de stres s\u0103 g\u0103si\u0163i, pur \u015fi simplu, printr-un “insight” solu\u0163ia salvatoare ? Mie da. \u015ei chiar de mai multe ori.<\/p>\n

\u00cen timpul unor s\u0103rb\u0103tori de Pa\u015fti conduceam ma\u015fina spre m\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u015f. Din fa\u0163\u0103 \u00eemi venea un nebun cu 120 la or\u0103. Din spate se angajase alt nebun \u00een dep\u0103\u015fire. Aveam \u015fi eu cam 80 la or\u0103. L-am observat, pe cel care m\u0103 dep\u0103\u015fea, prea t\u00e2rziu ca s\u0103 mai pot fr\u00e2na \u015fi s\u0103-i fac loc. Mi-a acro\u015fat aripa din st\u00e2nga fa\u0163\u0103. Instinctiv am tras lin de volan spre dreapta \u015fi m-am oprit, fr\u00e2n\u00e2nd \u00eencet, abia ciupind pedala, pe miri\u015fte. \u00cen timp ce \u00eemi reveneam din \u015foc, fum\u00e2nd o \u0163igar\u0103, am reconstituit “ra\u0163ional” lucrurile. Dac\u0103, atunci c\u00e2nd m-a acro\u015fat, a\u015f fi tras brusc de volan st\u00e2nga, probabil (sigur) a\u015f fi pierdut controlul \u015fi ar fi ie\u015fit o ciocnire frontal\u0103. Dac\u0103 a\u015f fi \u0163inut direc\u0163ia spre \u00eenainte \u015fi a\u015f fi fr\u00e2nat brusc, m-a\u015f fi r\u0103sturnat. Dac\u0103 a\u015f fi p\u0103strat direc\u0163ia spre \u00eenainte \u015fi a\u015f fi fr\u00e2nat \u00eencet, poate sc\u0103pam. Dac\u0103\u2026 Dac\u0103\u2026.Dac\u0103\u2026.Atunci de ce dracu’ mai am nevoie de \u00abra\u0163iune\u00bb dac\u0103 toate astea nu mi-au venit \u00een \u00abminte\u00bb, cu ajutorul ei, instantaneu ? \u015fi ACUM nu a\u015f putea s-o utilizez dec\u00e2t post-mortem (presupun\u00e2nd c\u0103 ar fi posibil)? – m-am \u00eentrebat (hamletian). A fost, pur \u015fi simplu, o \u00aboprire\u00bb a min\u0163ii (\u00abra\u0163ionale\u00bb ) \u015fi un \u00abflash\u00bb absolut inexplicabil. \u015ei asta \u00een condi\u0163iile \u00een care, pe vremea aceea (dar nici acum), nu dispuneam de o ma\u015fin\u0103 echipat\u0103 cu tot soiul de senzori care s\u0103 culeag\u0103 \u015fi transmit\u0103, \u00een \u00abtimp real\u00bb, diver\u015fi parametri unui cip. Iar acesta, automat, s\u0103 ia decizia optim\u0103 \u00een \u00abcondi\u0163ii de avarie\u00bb. Pur \u015fi simplu scurtcircuit\u00e2ndu-l pe subsemnatul. \u015ei chiar \u015fi atunci m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 nu s-ar fi ales totu\u015fi acea solu\u0163ie cu men\u0163inerea direc\u0163iei de deplasare spre \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi cu fr\u00e2nare u\u015foar\u0103. Care p\u0103rea a fi \u00abcea mai ra\u0163ional\u0103\u00bb dar nu lipsit\u0103 complet de riscuri. \u00cen plus, men\u0163ionez (\u015fi subliniez) c\u0103 abia luasem, de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, permisul de conducere. Deci nici vorb\u0103 de \u00abintui\u0163ie\u00bb pe baz\u0103 de \u00abexperien\u0163\u0103\u00bb anterioar\u0103. Era, pentru mine, o situa\u0163ie de o noutate absolut\u0103.<\/p>\n

Tertio tempo<\/p>\n

\u015eedin\u0163ele pe care azi le numim de “brainstorming” au fost \u00abinventate\u00bb de ni\u015fte c\u0103lug\u0103ri budi\u015fti-zen. \u015ei asta cu cel pu\u0163in o mie \u015fi ceva de ani \u00een urm\u0103. Cu toate c\u0103, pe la noi, se zice c\u0103 au fost introduse de un anume Osborn prin anii \u201930.<\/p>\n

Atunci s-au instituit \u015fi regulile (pentru \u015fedin\u0163ele standard).<\/p>\n

1. Maximum 12 participan\u0163i (de ce 12, nu \u015ftiu nici eu \u015fi nici speciali\u015ftii de azi).
\n2. Participan\u0163ii s\u0103 fie de acela\u015fi rang social pentru a nu se inhiba unii pe al\u0163ii.
\n3. Tema s\u0103 fie anun\u0163at\u0103 \u00een prealabil.
\n4. \u00cen timpul \u015fedin\u0163ei cel care ia cuv\u00e2ntul s\u0103 nu-i contrazic\u0103 pe ante vorbitori; poate \u00eens\u0103 prelua idei emise \u015fi s\u0103 le rafineze (ceea ce azi se nume\u015fte “g\u00e2ndire lateral\u0103”, sau “combinatoric\u0103”, sau “analogic\u0103”, etc. ) sau s\u0103 emit\u0103 idei absolut noi; ideile trebuie exprimate c\u00e2t mai succint, f\u0103r\u0103 a fi argumentate.
\n5. Moderatorul trebuie s\u0103 fie absolut neutru; el d\u0103, la \u00eenceput, cuv\u00e2ntul \u00eentr-o ordine oarecare (de la st\u00e2nga la dreapta, sau invers, sau cum \u00eei vine chef); c\u00e2nd lucrurile se precipit\u0103 \u015fi apare, s\u0103-i zicem, \u00absinergia\u00bb, d\u0103 cuv\u00e2ntul aleatoriu celui care ridic\u0103 m\u00e2na.
\n6. \u015eedin\u0163a \u00eenceteaz\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 l\u00e2ncezeasc\u0103, dup\u0103 ce a atins o intensitate maxim\u0103; \u015fi asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cam dup\u0103 trei sferturi de or\u0103.<\/p>\n

Nu m\u0103 pot \u00eempiedica s\u0103 nu observ c\u0103 \u00abmaximul\u00bb unei \u015fedin\u0163e standard ar cam corespunde momentului \u00een care se g\u0103se\u015fte solu\u0163ia \u00een cadrul unei \u015fedin\u0163e torpil\u0103 (pe care c\u0103lug\u0103rii budi\u015fti au avut lipsa de imagina\u0163ie s\u0103 nu o inventeze); numai c\u0103 \u00een cazul standard, aparent, nu mai este vorba de un stres \u00een care s\u0103 ac\u0163ioneze \u00absupravie\u021buirea\u00bb – dar asta este numai o aparen\u0163\u0103 pentru c\u0103 Zen-ul urm\u0103re\u015fte, de fapt, tot un fel de ceea ce am putea numi, gre\u015fit, \u00absupravie\u0163uire\u00bb. \u015ei gre\u015fit deoarece, aici (\u00een Zen), se urm\u0103re\u015fte doar prezentul\/vie\u0163uirea continuu\/continu\u0103 – instantaneitatea, f\u0103r\u0103 \u00abtrecut\u00bb (ce-a fost, a fost, nu se mai poate repara \u015fi, \u00een plus, cunoa\u015fterea nou\u0103, creativ\u0103, nu \u00eenseamn\u0103 re-amintire a unor experien\u0163e deja consumate care nu produc nici un fel de noutate \u00ababsolut\u0103\u00bb ) \u015fi f\u0103r\u0103 viitor (pentru c\u0103 viitorul \u00eenseamn\u0103 dorin\u0163\u0103 – deci acumulare de karm\u0103 ).<\/p>\n

\u015ei mai \u015ftiu (acum), cu \u00abmintea\u00bb mea \u00aboccidental\u0103\u00bb, din studii statistice (pe baza unor lucruri trecute atunci c\u00e2nd studiile respective s-au finalizat \u015fi au fost publicate) c\u0103:<\/p>\n

– Testele de \u00abinteligen\u0163\u0103\u00bb pe baza c\u0103rora se stabile\u015fte celebrul coeficient “IQ”, urm\u0103resc rezolvarea unor probleme cu o singur\u0103 solu\u0163ie, dar cu c\u0103i multiple de aflare a acesteia; cei cu “IQ” ridicat g\u0103sind calea cea mai rapid\u0103 de rezolvare.
\n– Testele de \u00abcreativitate\u00bb (mai pu\u0163in cunoscute \u015fi care seam\u0103n\u0103 dar nu sunt identice cu cele de \u00abinteligen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103\u00bb) urm\u0103resc, \u00een schimb, rezolvarea de probleme care admit solu\u0163ii multiple \u015fi c\u0103i multiple de a ajunge la fiecare solu\u0163ie; iar cei cu \u00abcreativitate ridicat\u0103\u00bb g\u0103sesc, prin g\u00e2ndire \u00ablateral\u0103\u00bb + \u00abasociativ\u0103\u00bb + \u00abanalogic\u0103\u00bb + \u00abcombinatoric\u0103\u00bb, solu\u0163ia optim\u0103, precum \u015fi calea cea mai direct\u0103 de aflare a acesteia.
\n– Persoanele cu “IQ” ridicat au un indice sc\u0103zut de \u00abcreativitate\u00bb; \u00een schimb, persoanele \u00abcreative\u00bb au un “IQ” mediu, dac\u0103 nu chiar sub-mediu.<\/p>\n

Din cele de mai sus, trage\u0163i singuri concluzia asupra \u00abspecializ\u0103rii\u00bb \u00eenguste, limitate \u015fi limitative de care, \u00eenc\u0103, se mai face at\u00e2ta caz \u00een toate domeniile de activitate. Consider\u00e2ndu-se c\u0103 cei ce posed\u0103 o astfel de \u00abspecializare\u00bb dau dovad\u0103 de \u00abseriozitate\u00bb, \u00abperseveren\u0163\u0103\u00bb \u015fi, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, de \u00abcompeten\u0163\u0103\u00bb. \u015ei nu pot acum s\u0103 nu-mi vin\u0103 \u00een minte unii t\u00e2mpi\u0163i geniali (auti\u015fti) care au abilit\u0103\u0163i ie\u015fite din comun. Cum ar fi extragerea r\u0103d\u0103cinii (p\u0103trate sau nu) dintr-un num\u0103r cu nu \u015ftiu c\u00e2te cifre. Precum \u015fi faptul c\u0103, un \u00abspecialist\u00bb de \u00abexcep\u0163ie\u00bb tinde, la limit\u0103, spre un t\u00e2mpit genial (cazuri, de multe ori, patologice).<\/p>\n

Ce alege (\u015fi ce poate) fiecare, e treaba lui. Ideal ar fi s\u0103 \u00abfim\u00bb ni\u015fte t\u00e2mpi\u0163i geniali creativi. Dar, de unde nu e\u2026 asta e!<\/p>\n

The End<\/p>\n

P.S. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu p\u0103\u0163ania amiralului american, se mai poveste\u015fte (cu fereal\u0103) cum \u00een timp ce enun\u0163a ultima propozi\u0163ie a izbucnit \u00eentr-un hohot homeric (\u00abv\u0103z\u00e2nd\u00bb \u2013 asta nu se mai \u015ftie \u015fi n-are cum se povesti \u2013 cum un vapor imens urina cu jeturi fantastice pe torpilele care explodau \u00eentr-o veselie; \u015fi realiz\u00e2nd, instantaneu, c\u0103 g\u0103sise solu\u0163ia; f\u0103r\u0103 a \u015fti \u00eens\u0103 c\u0103 rezolvase ceea ce orientalii numesc un \u201ekoan\u201d; lucru care te duce cu g\u00e2ndul \u2013 \u201enavi-g\u00e2nd\u201d \u2013 la autoap\u0103rarea din artele mar\u0163iale; care, la r\u00e2ndul lor, deriv\u0103 din Ch\u2019an-ul chinez \u015fi din varianta sa japonez\u0103, Zen-ul). \u015ei se mai spune (cu \u015fi mai mult\u0103 fereal\u0103) cum \u00abanali\u015ftii\u00bb \u00eel priveau condescendent, cu z\u00e2mbete sub\u021biri, ironice, crez\u00e2nd c\u0103 r\u00e2de aiurea de un banc prost pe care tocmai \u00eel debitase.<\/p>\n

6.2. Bufonul<\/p>\n

1.<\/p>\n

\u00centr-un excelent text al lui Isaac Asimov, intitulat \u201eBufonul\u201d, se povestesc, pe scurt, urm\u0103toarele: exista un cerc restr\u00e2ns de hiper-super dota\u021bi \u0219i un hiper-super computer. La care hiper-superii \u0219i a\u0219a mai departe erau singurii care aveau acces. Pentru a pune tot soiul de \u00eentreb\u0103ri de ale c\u0103ror r\u0103spunsuri, date de calculator, depindea soarta omenirii. Unul dintre hiper-superi a \u00eenceput s\u0103 alimenteze, \u00eentr-o veselie, hiper-superul cu o gr\u0103mad\u0103 nesf\u00e2r\u0219it\u0103 de bancuri. Pe care obi\u0219nuia s\u0103 le spun\u0103 cui vrea \u0219i cui nu vrea. De aceea fusese poreclit \u201eBufonul\u201d. Dup\u0103 ce a ghiftuit bine ma\u0219ina, a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 a venit timpul s\u0103 afle r\u0103spunsul ei la trei \u00eentreb\u0103ri:<\/p>\n

1. De unde vin bancurile (av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 nu reu\u0219ise s\u0103 identifice sursa lor, ele circul\u00e2nd flokloristic, din gur\u0103 \u00een gur\u0103)?<\/p>\n

R\u0103spunsul 1: Sunt de origine extraterestr\u0103.<\/p>\n

2. \u00cen ce scop sunt spuse?<\/p>\n

R\u0103spunsul 2: Sunt teste la care este supus animalul \u201eom\u201d pentru a se vedea cum reac\u021bioneaz\u0103 (a\u0219a cum oamenii testeaz\u0103 pe \u201ecobai\u201d tot soiul de chestii).<\/p>\n

3. Dac\u0103 se va afla r\u0103spunsul la primele dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri, ce consecin\u021be vor apare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u201eomul\u201d?<\/p>\n

R\u0103spunsul 3: Se va renun\u021ba la acest tip de teste \u0219i se vor inventa altele.<\/p>\n

*<\/p>\n

De atunci, nici un animal \u00abom\u00bb n-a mai putut spune bancuri. Fiind astfel identifica\u021bi adev\u0103ra\u021bii bufoni ai Universului. Iar umorul nostru, adev\u0103ratul umor cu care p\u0103rea a fi \u00eenzestrat doar \u00abomul\u00bb, fiindu-ne inoculat din afar\u0103, ne-a fost luat. Singurul drept care nu ni s-a luat \u0219i nici nu avea cum pentru c\u0103 provenea din interior, a fost de a produce calambururi.<\/p>\n

La bancuri \u2013 glume spontane \u2013 se r\u00e2de s\u0103n\u0103tos; uneori \u00een hohote.<\/p>\n

La calambururi, doar se ricaneaz\u0103. Cu un r\u00e2njet complice \u0219i superior; care-l face, pe cel ce le debitez\u0103 s\u0103 se cread\u0103 extrem de inteligent, mult deasupra gloatei. Iar pe complici, idem.<\/p>\n

*<\/p>\n

Din aceste cauze, care n-ar fi imposibil s\u0103 apar\u0103 la un moment dat, prefer bancurile. \u0218i detest calambururile.<\/p>\n

Calambururile \u2013 \u00abjocuri de cuvinte\u00bb, mai mult sau mai pu\u021bin reu\u0219ite; de cele mai multe ori, anoste.<\/p>\n

Bancurile – \u00abjocuri de limbaj\u00bb (Wittgenstein II). \u00cen care concluzia (sub\u00een\u021beleas\u0103 spontan) d\u0103 peste cap premisa (f\u0103r\u0103 s\u0103 fie un sofism care s\u0103 demonstreze c\u0103 \u201eomul este m\u0103sura tuturor lucrurilor\u201d), provoc\u00e2nd un r\u00e2s din toat\u0103 inima.<\/p>\n

Forma superioar\u0103, extrem de subtil\u0103, a bancurilor, este cea de tip \u201ekoan\u201d. Koan care, atunci c\u00e2nd e\u0219ti preg\u0103tit, \u00ee\u021bi provoac\u0103 un imens hohot homeric, interior. Eliberator.<\/p>\n

NOT\u0102: aici vor fi \u00eenserate \u015fi alte studii de caz care sa ilustreze \u015fi mai bine ceea ce a\u015f putea spune \u00eentr-un stil discursiv, sec, mai mult sau mai pu\u0163in. \u00abacademic\u00bb<\/p>\n

7. Un alt aspect al koan-urilor.<\/strong><\/p>\n

\u201d Jocul omului cu Natura nu poate fi c\u00e2\u015ftigat de om; dar nici pierdut\u201d (C. G. Jung)
\n\u00cen Contextul nostru cultural aser\u0163iunea de mai sus pare un fel de a vorbi discu\u0163ii. Pentru c\u0103 imediat ni se cer preciz\u0103ri. Cum definim Natura ? \u00cen sens panpsihic (Dumnezeu, care a creat Natura, este \u00een afara ei dar se reg\u0103se\u015fte \u00een ea, i.e. Natura este un sistem deschis dar numai \u00eentr-un sens) \u015fi atunci aser\u0163iunea lui Jung este un non-sens pentru c\u0103 omul nu poate fi niciodat\u0103 Dumnezeu, chiar \u015fi dac\u0103 ajunge \u00een Paradis dup\u0103 moarte; sau \u00een sens panteist (Dumnezeu este inclus \u00een Natur\u0103 aceasta fiind, \u00een acest caz, un sistem \u00eenchis) si atunci ajungem la tot soiul de \u00eencurc\u0103turi metafizice\/ transcendentale \u015fi\/sau teologice!.
\n\u00cen schimb, \u00een Budism (\u00een Zen), ceea ce afirm\u0103 Jung, cu tot aspectul contradictoriu al afirma\u0163iei, poate fi un fel de Koan. \u015ei aceasta deoarece: \u201cDac\u0103 unui muncitor incult din Tokyo cineva i-ar spune: E\u015fti muritor pentru c\u0103\u2026, va replica: Berabome! (E\u015fti idiot!) \u00eenainte ca acesta s\u0103-\u015fi fi putut termina fraza. Ra\u0163ionamentul analitic este insuportabil, prea greu pentru orientali, din cauza \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii intuitive tradi\u0163ionale\u2026.Se cuvine s\u0103 exprim\u0103m numai concluzia, \u00een mod sintetic \u015fi \u00een cuvinte precise \u015fi c\u00e2t mai pu\u0163ine cu putin\u0163\u0103\u201d, cum ne spune un g\u00e2nditor contemporan de origine japonez\u0103, Sakurazawa Nyoti. \u015ei aceasta deoarece, spre deosebire de Contextul nostru cultural (analitic p\u00e2n\u0103 la Dumnezeu si dincolo de El), Contextul cultural Budist a privit \u015fi prive\u015fte lucrurile holistic, f\u0103r\u0103 a face distinc\u0163ii nete \u00eentre Transcendent, Casa con\u015ftiin\u0163ei (Budeitate) \u015fi Empiric, acestea interp\u0103trunz\u00e2ndu-se \u00een cadrul Totalit\u0103\u0163ii.
\nCa la rom\u00e2ni? Pentru c\u0103:
\n\u201dExisten\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 nu cuprinde numai lumea de aici, ci \u015fi lumea de dincolo\u2026 Lumea de dincolo are pentru rom\u00e2n o situa\u0163ie stranie fa\u0163\u0103 de cea de aici. Te-ai a\u015ftepta s-o g\u0103se\u015fti desp\u0103r\u0163it\u0103 printr-un hotar spa\u0163ial: aici, dincolo. O afli desp\u0103r\u0163it\u0103 printr-o schimbare de fire a fiin\u0163ei. Lumea de dincolo, nu e pentru noi \u00abafar\u0103\u00bb din lumea de aici. Ceea ce ne desparte de ea este un fel de opreli\u015fte intern\u0103, de vam\u0103 (cenzur\u0103 transcendent\u0103 \u00een termenii lui Blaga), de deosebire de domeniu existen\u0163ial, de experien\u0163\u0103 a fiin\u0163ei.
\nLumea de dincolo o cuprinde \u015fi pe cea de aici. Ea este un receptacol deschis care cuprinde lumea de aici \u00een toate p\u0103r\u0163ile, o p\u0103trunde, o umple \u015fi o \u00eempline\u015fte. Lucrurile nev\u0103zute sunt ca \u015fi cele v\u0103zute, chiar dac\u0103 nu sunt date \u00een spa\u0163iu\u201d (Mircea Vulc\u0103nescu). (A se vedea \u015fi Noica \u201eDevenirea \u00eentru Fiin\u0163\u0103\u201d despre care Surdu ne informeaz\u0103 conving\u0103tor c\u0103 pleac\u0103 de la \u201eDimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u0163ei\u201d a lui Vulc\u0103nescu).
\nC\u0103 tot ne afl\u0103m INTRE. Occident\/Orient.
\nNici una \u015fi nici alta. Occident \u015fi Orient. Simultan.<\/p>\n

\u00a9 Gorun Manolescu, octombrie, 2011. Orice citare, preluare a unor idei sau a unor fragmente din acest text trebuie s\u0103 men\u0163ioneze sursa.<\/p>\n

p<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[preprint] occident & orient [2] de Gorun Manolescu   NOTĂ: Acest text este doar un preprint. El dezvolt\u0103 unele idei pe care deja le-am enun\u0163at \u00een \u201eEseu despre sursele adev\u0103ratei cunoa\u015fteri \u00een Logica Budist\u0103\u201d, ed. Cartea Universitar\u0103, 2006; dar adaug\u0103 – sper – \u015fi unele noi. Textul este postat doar pentru a fi supus discu\u0163iei […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[794,27,779],"tags":[1155,1117,28,1154],"class_list":["post-7850","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-33","category-filosofie","category-occident-orient","tag-egophobia-33","tag-filosofie","tag-gorun-manolescu","tag-occident-orient"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-22C","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7850","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7850"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7850\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8687,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7850\/revisions\/8687"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7850"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7850"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7850"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}