de Ana Bazac<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cenainte de toate, este necesar\u0103 circumscrierea termenului de intelectual<\/em>. De\u015fi acesta, ca multe concepte legate de social, nu comport\u0103 defini\u0163ii unice \u015fi date pentru \u00eentreaga istorie a situa\u0163iilor sociale, totu\u015fi relevarea genului s\u0103u proxim, birocra\u0163ia,<\/em> \u015fi descrierea determin\u0103rii sociale \u015fi istorice a func\u0163iilor atribuite lumineaz\u0103 aspecte esen\u0163iale de care avem nevoie. <\/p>\n Aceasta este o categorie social\u0103 intermediar\u0103<\/em> \u00eentre st\u0103p\u00e2nitorii de drept ai puterii economice \u015fi politice \u015fi, pe de alt\u0103 parte, categoriile lucr\u0103toare, dominate. Oric\u00e2t de eterogen\u0103 \u2013 dup\u0103 domeniul \u00een care \u015fi-a desf\u0103\u015furat \u015fi \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea (administra\u0163ie, armat\u0103, s\u0103n\u0103tate, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, cultur\u0103, \u015ftiin\u0163\u0103) \u015fi dup\u0103 locul social \u00een cadrul acestei categorii (exist\u0103 birocra\u0163ie \u00eenalt\u0103, medie \u015fi mic\u0103, la r\u00e2ndul lor destul de stratificate) \u2013 birocra\u0163ia a fost de la \u00eenceput dependent\u0103<\/em> \u015fi, pentru a-\u015fi schimba condi\u0163ia social\u0103 \u00een bine, a trebuit nu numai s\u0103 serveasc\u0103 \u00een mod competent (birocra\u0163ia acoperind oarecum \u015fi ceea ce numim ast\u0103zi, din punct de vedere economic, sfera serviciilor, iar din punct de vedere politic, o parte \u00eensemnat\u0103 a elitelor[xii]<\/a>) ci \u015fi s\u0103 se comporte oportunist<\/em>, s\u0103 sus\u0163in\u0103 interesele st\u0103p\u00e2nilor temporari cu zelul cu care \u015fi-ar fi sus\u0163inut propriile interese, s\u0103 fie servil\u0103 \u015fi s\u0103 laude \u00een mod fals[xiii]<\/a>, s\u0103 schimbe flamura politic\u0103 o dat\u0103 cu schimbarea st\u0103p\u00e2nilor \u015fi s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 justific\u0103ri construind e\u015fafodaje de argumente f\u0103r\u0103 de care confortul lor psihologic nu ar fi putut exista. Referin\u0163e:<\/p>\n [i]<\/a> De\u015fi termenul francez de intellect<\/em> (de la lat. intellectus<\/em>) a fost folosit \u00een literatur\u0103 din 1265, el fiind legat de lat. intellegere,<\/em> a \u00een\u0163elege, a face leg\u0103turi, intelligence (intelligentia<\/em>) ap\u0103r\u00e2nd deja \u00een 1160 \u015fi \u00eensemn\u00e2nd facultatea de a cunoa\u015fte, de a \u00een\u0163elege, \u00een sens strict desemn\u00e2nd un \u201eansamblu de func\u0163ii mentale av\u00e2nd drept obiect cunoa\u015fterea conceptual\u0103 \u015fi ra\u0163ional\u0103\u201d, iar \u00een sens extrapolat \u2013 1. faptul de a se \u00een\u0163elege reciproc (sf\u00e2r\u015fitul sec. XV) \u015fi 2. \u201eaptitudinea fiin\u0163elor umane de a se adapta la situa\u0163ii noi (\u00een 1636),\u00a0 \u00een timp ce intellectuel (intellectualis)<\/em> a ap\u0103rut \u00een 1265 (ca \u201ecel care se raporteaz\u0103 la cunoa\u015ftere), abia \u00een secolul al XVIII-lea au ap\u0103rut termenul care descria categoria social\u0103<\/em> de intelectualitate <\/em>(1784), \u00een 1853 \u2013 termenul de intelectualism<\/em> (doctrin\u0103 ce afirm\u0103 preeminen\u0163a elementelor intelectuale asupra celor afective \u015fi de voin\u0163\u0103), \u00een 1876 \u2013 termenul de intelectualist<\/em>, \u00een 1931 \u2013 cel de intelectualizare<\/em>, cf. Le Petit Robert<\/em>, ed. cit. pp. 920, 921. Pentru aspectul de adaptare ca semn de inteligen\u0163\u0103 \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, de oportunism, vezi \u015fi Principele<\/em>, ed. cit.: \u201ecred c\u0103 e fericit cel care se pricepe s\u0103 se dea dup\u0103 vremuri \u015fi nefericit cel care nu se pricepe\u201d, p. 126.<\/p>\n [ii]<\/a> Care practicau \u03c4\u03ad\u03c7\u03bd\u03ae, ceea ce \u00eensemna \u00een primul r\u00e2nd acea art\u0103 prin excelen\u0163\u0103 numit\u0103 oratorie:<\/em> nu caracterul preponderent oral al transmiterii cuno\u015ftin\u0163elor a relevat acest sens al conceptului ci mai degrab\u0103 acela de me\u015fte\u015fug de descifrare a tainelor g\u00e2ndirii, fenomen echivalent \u00een fond cu dezvoltarea limbajului, cu reflec\u0163ia asupra acestuia etc.<\/p>\n [iii]<\/a> Vezi \u00een Gorgias<\/em>: respingerea imaginii generale dup\u0103 care filosofii nu-\u015fi d\u0103deau sfatul dec\u00e2t pentru bani, referirea la situa\u0163ii \u00een care elevul \u00ee\u015fi \u00een\u015fela dasc\u0103lul, \u201el\u0103s\u00e2ndu-l f\u0103r\u0103 recuno\u015ftin\u0163a cuvenit\u0103 \u015fi nepl\u0103tindu-i salariul\u201d, 519 c, 520 c, 520 e, pp. 228, 230. Vezi relevarea faptului c\u0103 primii sofi\u015fti \u2013 Prodicos din Cos, Protagoras, Gorgias, Hippias, Antifon \u2013 au fost cei care au primit bani pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lor, la Diogenes Laertios, Despre vie\u0163ile \u015fi doctrinele filosofilor<\/em> (sec. III e.n.), trad. din limba greac\u0103 de C. I. Balmu\u015f, studiu introductiv \u015fi comentarii de Aram M. Frenkian, Bucure\u015fti, Ed. Academiei 1963, VIII, 50, 52, pp. 440, 441. La origine, \u03c3\u03bf\u03c6\u03b9\u03c3\u03c4\u03ae\u03c2 a \u00eensemnat om cu o \u00een\u0163elepciune deosebit\u0103, iar apoi, din a doua jum\u0103tate a sec. V \u00ee. e.n., a devenit sinonim cu \u201eprofesor de \u00een\u0163elepciune\u201d.<\/p>\n [iv]<\/a> Ce par a fi fost date la Atena pentru prima dat\u0103 de Pericle, cf. Platon, Gorgias<\/em>, 515e, p. 324. Dar nu to\u0163i filosofii au fost \u00eenrola\u0163i \u00een serviciul public: de aceea Platon, \u00een Republica<\/em>, VI, 496 b, a men\u0163ionat c\u0103 filosofia era mai degrab\u0103 refugiul celor bine dota\u0163i dar care n-au vrut, au dispre\u0163uit sau n-au putut s\u0103 fac\u0103 politic\u0103. \u015ei tot astfel, de\u015fi concep\u0163ia sa implic\u0103 relevarea unor semnifica\u0163ii mai persistent sociale, se explic\u0103 \u015fi ideea celebr\u0103 a \u201efilosofului-rege\u201d, adic\u0103 a necesit\u0103\u0163ii de a impune \u00een conducerea ora\u015felor-state, deja \u00een decaden\u0163\u0103 datorit\u0103 conflictelor dintre diferitele frac\u0163iuni ale claselor dominante, nu doar rela\u0163ii comunitare \u00eentre aceste frac\u0163iuni (\u015fi numai \u00eentre acestea, deci Platon nu a fost \u201ecomunist\u201d) ci \u015fi c\u0103 \u201enu se va curma r\u0103ul, \u00een ce prive\u015fte neamul oamenilor, mai \u00eenainte ca gintea celor ce filosofeaz\u0103 drept \u015fi adev\u0103rat s\u0103 ajung\u0103 la st\u0103p\u00e2nirea politic\u0103, sau mai \u00eenainte ca gintea celor ce au puterea \u00een s\u00e2nul cet\u0103\u0163ilor s\u0103 filosofeze cu adev\u0103rat, prin cine \u015ftie ce har divin\u201d, Platon, Scrisoarea a VII-a<\/em>, \u00een Dialoguri,<\/em> ed. cit., 326 a-b, p. 415.<\/p>\n [v]<\/a> Vezi, \u00eentre al\u0163ii, pe Anaxarh, pe la 340 \u00ee.e.n., \u00een Diogenes Laertios, op. cit., IX, 59, p. 444. Dar \u015fi multele acuza\u0163ii de impietate ce au determinat exilul multora sau, desigur, moartea.<\/p>\n [vi]<\/a> \u00cen dialogul Lahes <\/em>(399 \u00ee.e.n.), Platon a definit curajul drept \u201e\u015ftiin\u0163a pericolelor \u015fi a semnelor \u00eencurajatoare\u201d \u2013 \u00een Opere<\/em>, I, studiu introductiv de Ion Banu, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103,\u00a0 1974, 196 c-d, p. 262 \u2013 \u015fi desigur, din acest punct de vedere, filosofii ar fi trebuit s\u0103 fie ultimii oameni care s\u0103 \u00eei critice pe cei puternici.<\/p>\n [vii]<\/a> Doar geniul lui Aristotel a pus \u00een discu\u0163ie concep\u0163iile despre sclavie, deci problema legitim\u0103rii acesteia. Vezi Ana Bazac, \u201eAristotle and the labour force. Aristotle\u2019s tradition in the ideology of the present-day industrial revolution\u201d, Revue roumaine de philosophie<\/em>, nr. 1-2, 2004, pp. 87-106.<\/p>\n Dar trebuie s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 o bun\u0103 parte a for\u0163ei de munc\u0103 din Grecia nu era sclav\u0103, vezi Cecilia Ioni\u0163\u0103, Rela\u0163ii agrare \u00een Grecia veche<\/em>, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1977.<\/p>\n [viii]<\/a> Platon \u00eei considera pe oratorii-oameni politici care r\u0103m\u00e2neau la putere \u015fi nu c\u0103deau drept \u201eadev\u0103ra\u0163i\u201d, \u00een timp ce a amintit \u015fi de oratoria (ca manifestare a oamenilor politici) lingu\u015fitoare, Gorgias,<\/em> 517 a, p. 226. Dar Platon \u00eei considera pe ace\u015fti lingu\u015fitori \u201eslugi \u015fi in\u015fi al c\u0103ror rost se m\u0103rgine\u015fte s\u0103 procure altora satisfacerea poftelor\u201d, ibidem<\/em>, 518 c, p. 227.<\/p>\n [ix]<\/a> Vezi referin\u0163a la L. Brentano a lui \u015etefan Zeletin, \u201eNot\u0103 introductiv\u0103\u201d la Sextus Empiricus, Scurt\u0103 expunere a filosofiei sceptice<\/em>, Traducere de \u015etefan Zeletin, Bucure\u015fti, Cultura Na\u0163ional\u0103, 1923, p. 6.<\/p>\n [x]<\/a> De fapt, preo\u0163i, cunosc\u0103tori \u015fi depozitari ai tradi\u0163iilor, fiind lega\u0163i \u015fi de palate. Dar, dup\u0103 cum \u015ftim, din cele mai vechi timpuri a existat \u015fi tendin\u0163a autonomiz\u0103rii <\/em>birocra\u0163iei intelectuale, concret, tendin\u0163a de a deveni parte a categoriilor dominante.<\/p>\n [xi]<\/a> Biroul<\/em> a ap\u0103rut \u00een literatur\u0103 \u00een 1495, \u00een timp ce birocra\u0163ia<\/em> \u2013 ca \u201einfluen\u0163\u0103 abuziv\u0103 a administra\u0163iei, putere politic\u0103 a birocra\u0163iei\u201d \u2013 \u00een 1759, iar birocratul <\/em>\u2013 ca \u201efunc\u0163ionar plin de sentimentul importan\u0163ei \u015fi abuz\u00e2nd de puterea sa asupra publicului\u201d \u2013 \u00een 1792, adjectivul\/adverbul birocratic<\/em> \u2013 \u00een 1798, cf. Le Petit Robert<\/em>, ed. cit., p. 203.<\/p>\n [xii]<\/a> Aici, criteriul principal al termenului de elit\u0103 <\/em>este cel politic: exist\u0103 \u015fi criteriul profesional, potrivit c\u0103ruia elita este format\u0103 din cei mai buni dintr-un domeniu, dar, evident de\u015fi din p\u0103cate, criteriul profesional nu se suprapune peste cel politic. Au existat profesioni\u015fti remarcabili, creatori de \u015fcoal\u0103, care nu au f\u0103cut parte din elitele recunoscute, ba chiar au fost repudia\u0163i, dup\u0103 cum elitele profesionale recunoscute politic nu au generat mereu moduri noi \u015fi creatoare de abordare intelectual\u0103 a lumii. Este vechea diferen\u0163\u0103 dintre academism <\/em>\u015fi \u201erefuza\u0163i\u201d. Revenind la termenul de elit\u0103, conform criteriului de mai sus, politic, e cazul s\u0103 re\u0163inem \u015fi faptul c\u0103 birocra\u0163ia \u00eenalt\u0103 acoper\u0103 \u015fi ceea ce se nume\u015fte clasa politic\u0103.<\/em><\/p>\n
\n
\nDup\u0103 cum se \u015ftie, \u015fi termenul de intelectual<\/em> este legat de modernitate, adic\u0103 de \u00eendelungata constituire a acesteia[i]<\/a>. Dar, pentru a \u00een\u0163elege ce categorie social\u0103 este intelectualitatea, a trebuit s\u0103 mergem mult mai \u00een urm\u0103 \u00een istorie: c\u0103ci, deoarece primul sens al termenului de intelectual este cel de profesionist \u00een ocupa\u0163iile legate de cunoa\u015ftere, intelectuali au existat desigur cu mult \u00eenainte de consfin\u0163irea termenului. Ce fel de intelectuali \u015fi, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tema noastr\u0103, au fost ei oportuni\u015fti sau nu?
\n
\n\u00cen antichitatea greac\u0103, cele dou\u0103 func\u0163ii esen\u0163iale ale intelectualilor \u2013 cea tehnic\u0103 \u015fi cea de legitimare \u2013 au fost \u015fi oarecum separate. De aceea, nici nu a existat conceptul de intelectual ci doar cel de \u00een\u0163elept \u2013 \u03c3\u03cc\u03c6\u03c9\u03c2 <\/em>\u2013 \u015fi, respectiv, cel de scrib, gr\u0103m\u0103tic, grefier, func\u0163ionar de birou \u2013 \u03b3\u03c1\u03b1\u03bc\u03bc\u03b1\u03c4\u03b5\u03c5\u03c2 .
\n
\nDac\u0103 prima categorie a inclus oameni liberi \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, neobliga\u0163i s\u0103 munceasc\u0103 pentru supravie\u0163uirea \u015fi \u00eentre\u0163inerea lor, deci st\u0103p\u00e2ni pe timpul lor,\u00a0 ap\u0163i de\/st\u0103p\u00e2nitori de timp liber (\u03c3\u03c7\u03bf\u03bb\u03ae), rezult\u0103\u00a0 c\u0103 ei au putut s\u0103 fie mai degrab\u0103 partizani \u00eentr-o politic\u0103 pe care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, o st\u0103p\u00e2neau, indiferent de opiniile diferite despre diferite solu\u0163ii punctuale ale acesteia. \u00cen general, filosofii[ii]<\/a> au fost membri ai clasei dominante<\/em>, indiferent de situa\u0163ia concret\u0103 \u00een func\u0163ie de puterea unei frac\u0163iuni sau alteia a acestei clase. Acest fapt nu a omis \u00eens\u0103 ca filosofii s\u0103 primeasc\u0103 \u015fi bani de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceii lor[iii]<\/a>, nici ca, al\u0103turi de al\u0163i\u00a0 cet\u0103\u0163eni, s\u0103 primeasc\u0103 \u201elefuri pentru slujbele publice\u201d[iv]<\/a>. Aceste din urm\u0103 fapte au fost rezultatul monetiz\u0103rii\/clasiciz\u0103rii societ\u0103\u0163ii grece\u015fti. Dar ele nu au desfiin\u0163at independen\u0163a filosofilor fa\u0163\u0103 de putere: de aceea, mul\u0163i au p\u0103timit[v]<\/a>, datorit\u0103 curajului[vi]<\/a> lor de a critica starea de lucruri existent\u0103. \u00cen acest sens, ace\u015ftia au fost primele exemple de intelectuali angaja\u0163i<\/em>, cumva opus situa\u0163iei generale a filosofiei de legitimare, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, a rela\u0163iilor structurale[vii]<\/a>. Aceast\u0103 situa\u0163ie a f\u0103cut ca mul\u0163i s\u0103 lingu\u015feasc\u0103 pe cei afla\u0163i la putere[viii]<\/a>, de\u015fi ar fi putut s\u0103 n-o fac\u0103, datorit\u0103\/prin statutul lor.
\n
\nOricum, mai ales odat\u0103 cu criza societ\u0103\u0163ii \u00een care glasul lor fusese formator de politic\u0103, fiind reprezentant al \u00een\u0163elepciunii timpului, filosofii (unii dintre ei) au \u00eencetat s\u0103 mai fie independen\u0163i \u015fi, astfel, au putut deveni \u015fi sus\u0163in\u0103tori oportuni\u015fti ai diferitelor curente conduc\u0103toare. Alinierea la ideologia oficial\u0103 a dec\u0103derii civiliza\u0163iei antice \u015fi na\u015fterii Evului Mediu, <\/em>alinierea la cre\u015ftinism<\/em>, a fost prima form\u0103 de aservire politic\u0103 special\u0103 a intelectualilor<\/em>. C\u0103ci \u00eenainte, scepticismul (\u00eempreun\u0103 cu epicureismul \u015fi cu stoicismul) \u2013 ap\u0103rute odat\u0103 cu scoaterea Greciei din drumurile comerciale, datorit\u0103 cuceririi Orientului de c\u0103tre Alexandru Macedon, deci odat\u0103 cu diminuarea drastic\u0103 a surselor de bog\u0103\u0163ie ca fundal pentru contemplare \u015fi cultur\u0103 \u2013 a\/au sus\u0163inut \u00eendep\u0103rtarea de orice putere \u00een vederea dob\u00e2ndirii lini\u015ftii suflete\u015fti[ix]<\/a>.
\n
\nSitua\u0163ia scribilor, a func\u0163ionarilor, a fost \u00eens\u0103 diferit\u0103. Chiar dac\u0103 ace\u015ftia au fost oameni liberi la \u00eenceput[x]<\/a>, dar \u015fi, mai t\u00e2rziu, sclavi, ei au fost dependen\u0163i de st\u0103p\u00e2nii servi\u0163i cu \u015ftiin\u0163a lor. Iar faptul c\u0103, a\u015fa cum \u015ftim, s-a trecut de la scrierea hieratic\u0103, ermetic\u0103, la alfabetul simplu \u015fi care reda sunetele cuvintelor \u2013 \u015fi nu sensurile acestora \u2013 a m\u0103rit, \u00een fond, dependen\u0163a material\u0103 \u015fi politic\u0103 a scribilor. Ace\u015ftia \u2013 prin eviden\u0163a documentelor, apoi \u015fi prin\u00a0 copierea manuscriselor de literatur\u0103, filosofie, tratate \u2013 au format baza intelectual\u0103 a categoriei sociale numite mai t\u00e2rziu birocra\u0163ie<\/em>[xi]<\/a>.<\/p>\n
\n
\nDesigur c\u0103 o parte a birocra\u0163iei clericale, administrative, ca \u015fi militare, a devenit, foarte de timpuriu, nu numai \u00eenalt\u0103 ci \u015fi, astfel, prin cump\u0103rarea de p\u0103m\u00e2nt \u015fi preluarea modului de via\u0163\u0103 a st\u0103p\u00e2nilor, prin investi\u0163ii aidoma cu ace\u015ftia, parte a clasei dominante, \u00eentr-un sui generis<\/em> complex de birocra\u0163ie \u00eenalt\u0103-clas\u0103 dominant\u0103<\/em>. (Ca ast\u0103zi). \u00cen acela\u015fi timp, scribii m\u0103run\u0163i au format categoria de jos a birocra\u0163iei. La fel au stat lucrurile \u015fi \u00een birocra\u0163ia militar\u0103: separarea \u00een v\u00e2rfuri, birocra\u0163ia \u00eenalt\u0103, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, ceilal\u0163i, stratifica\u0163i \u015fi ei.
\n
\nA\u015fadar, pozi\u0163ia birocra\u0163iei fa\u0163\u0103 de putere trebuie v\u0103zut\u0103 diferen\u0163iat \u00een func\u0163ie de locul social ocupat de categoria birocratic\u0103. Dar \u00een Antichitate mai ales, birocra\u0163ia exterioar\u0103 filosofilor<\/em> a fost aceea care a fost legat\u0103 de tr\u0103s\u0103turi de caracter specifice oportunismului: lingu\u015firea celor mari a fost mai degrab\u0103 un specific al acestei birocra\u0163ii[xiv]<\/a>.<\/p>\n
\n#
\ncontinuarea acestui text poate fi citit\u0103 aici<\/a>, iar prima sa parte aici<\/a><\/p>\n
\n <\/p>\n
\n