{"id":8468,"date":"2012-05-15T21:18:32","date_gmt":"2012-05-15T19:18:32","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=8468"},"modified":"2012-05-16T22:36:28","modified_gmt":"2012-05-16T20:36:28","slug":"politistul-lui-dumnezeu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=8468","title":{"rendered":"Poli\u0163istul lui Dumnezeu"},"content":{"rendered":"

[fragment de roman]<\/strong><\/p>\n

de Daniel Sur<\/p>\n

 <\/p>\n

\nM\u0103 numesc Gicu \u015fi sunt poli\u0163ist. Mama crede c\u0103 a\u015fa mi-a fost scris \u00een marea carte a vie\u0163ii, s\u0103 fiu poli\u0163ist \u015fi c\u0103, de\u015fi totul pare \u00eempotriva mea, Dumnezeu are compasiune pentru mine \u015fi m\u0103 va ajuta. Sunt poli\u0163ist la sec\u0163ia 66 din Bucure\u015fti, la ordine public\u0103. Acum sunt \u00een \u00eent\u00e2rziere la o \u00eent\u00e2lnire conspirativ\u0103. Eram decis s\u0103 nu m\u0103 las impresionat de ceea ce urma s\u0103 v\u0103d.<\/p>\n

De la Universitate o iau pe jos. Ajung t\u00e2rziu la \u00eent\u00e2lnire. Discu\u0163iile introductive au durat mai mult dec\u00e2t ar fi fost necesar \u015fi pentru o clip\u0103 m-am \u00eentrebat dac\u0103 nu era o \u00eenscenare \u2015 \u00eens\u0103 am respins ideea. \u00cen jurul meu chipurile chinuite, lucioase, \u00eencinse de b\u0103utur\u0103, str\u0103luceau de parc-ar fi fost turnate \u00een argint. Mu\u015fchii obrajilor li se \u00eencordau deasupra pome\u0163ilor nera\u015fi, tr\u0103d\u00e2nd resemnare. Fumau cu l\u0103comie, puf\u0103ind voluptuos fumul albastru pe gur\u0103 \u015fi pe n\u0103ri. Erau clien\u0163ii fideli ai barului Turist din Pia\u0163a Roman\u0103.<\/p>\n

Necunoscutul din fa\u0163a mea se \u00eenclina mult pe spate \u015fi r\u00e2dea c\u00e2t \u00eel \u0163inea gura. De ast\u0103 dat\u0103 era vorba de-o glum\u0103 bun\u0103, pe care o savur\u0103 un minut \u00eentreg. \u00cen cele din urm\u0103, suspin\u00e2nd \u00eenc\u0103 de pl\u0103cere, scoase \u00eencet din buzunarul de la piept o fotografie, de felul celor pe care le ratezi \u015fi le arunci. Mi-o \u00eentinse, \u00eentreb\u00e2ndu-m\u0103:<\/p>\n

\u201eRecuno\u015fti pe cineva?\u201d<\/p>\n

Era o fotografie destul de \u00eence\u0163o\u015fat\u0103, developat\u0103 grosolan \u015fi care \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa dou\u0103 persoane f\u0103c\u00e2nd sex. Una dintre ele era C\u0103pitanul. Cealalt\u0103… Eram uluit. Am \u00eentors fotografia ca s\u0103 nu m\u0103 mai uit la ea. Necunoscutul \u00eencuviin\u0163\u0103 din cap cu un aer de importan\u0163\u0103. Aceast\u0103 imagine nou\u0103, nea\u015fteptat\u0103 a C\u0103pitanului m\u0103 izbi \u00een ceaf\u0103, ca o piatr\u0103.<\/p>\n

El p\u0103rea \u00eenc\u00e2ntat c\u0103 reu\u015fise s\u0103 m\u0103 uluiasc\u0103. Pe urm\u0103 a spus un lucru pe care nu l-am \u00een\u0163eles. I-am cerut s\u0103-mi repete cuvintele, spun\u00e2ndu-i c\u0103 nu am \u00een\u0163eles bine:<\/p>\n

\u201eNoi credem c\u0103 fotografia trebuie s\u0103 ajung\u0103 la tine.\u201d<\/p>\n

M-am holbat la el.<\/p>\n

\u015ei, ca \u015fi cum ar fi vrut s\u0103 sublinieze ceva, m\u0103\u00a0 privi drept \u00een ochi cu o satisfac\u0163ie r\u0103ut\u0103cioas\u0103. Poate c\u0103 ar fi catadicsit s\u0103-mi dea o explica\u0163ie, dac\u0103 \u00een clipa aceea a\u015f fi reu\u015fit s\u0103 articulez o \u00eentrebare.<\/p>\n

\u201eCam asta-i tot, spuse\u201d, cer\u00e2ndu-i chelneri\u0163ei nota de plat\u0103. \u201ePo\u0163i s\u0103 faci ce vrei cu ea. Noi nu mai avem nici o preten\u0163ie asupra ei!\u201d<\/p>\n

\u201eCe naiba…\u201d, am \u00eenceput, dar necunoscutul \u00ee\u015fi duse degetul la buze.<\/p>\n

O t\u0103cere ad\u00e2nc\u0103 \u00eemi \u00eenv\u0103luia mintea, \u00een timp el ce achita consuma\u0163ia.<\/p>\n

\u201e\u015ei acum, la revedere\u201d, spuse necunoscutul. \u201eE destul\u00a0 de t\u00e2rziu. Cu siguran\u0163\u0103 ne vom re\u00eent\u00e2lni \u00een cur\u00e2nd.\u201d<\/p>\n

I-am str\u00e2ns m\u00e2na \u015fi am r\u0103mas un moment locului, privind \u00een urma lui. Eram surprins \u015fi nehot\u0103r\u00e2t. Mintea mea se \u00eencurcase \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t st\u0103team \u015fi m\u0103 uitam fix la copilul care c\u00e2nta la acordeon \u015fi care cer\u015fea pe la mese.<\/p>\n

\u201eD\u0103\u2019 \u015fi mie ni\u015fte bani\u201d, m\u0103 abord\u0103 cer\u015fetorul fericit c\u0103 atr\u0103sese cuiva aten\u0163ia.<\/p>\n

\u201ePleac\u0103 de aici!\u201d \u00eel reped eu. Sim\u0163eam nevoia s\u0103 m\u0103 eliberez de gaze. Doream cu \u00eenfrigurare s\u0103 plec de acolo c\u00e2t mai repede, \u00eens\u0103 m-am pomenit asaltat de cer\u015fetor.<\/p>\n

\u201eD\u0103\u2019 \u015fi mie ni\u015fte bani\u201d, insist\u0103 el. \u201eHai, d\u0103\u2019 \u015fi mie ni\u015fte bani, c\u0103 sunt orfan. S\u0103 m\u0103n\u00e2nc \u015fi eu, c\u0103 nu am mai m\u00e2ncat de dou\u0103 zile. D\u0103\u2019 \u015fi mie ni\u015fte bani!\u201d<\/p>\n

\u00cei dau rapid o bancnot\u0103 de zece mii numai ca s\u0103 pot s\u0103 scap c\u00e2t mai repede de el.<\/p>\n

\u201cBogdaproste!\u201d spune cer\u015fetorul. \u201eCe s\u0103 c\u00e2nt de banii \u0103\u015ftia?<\/p>\n

\u201eHai, pleac\u0103!, i-am spus. \u201e\u0162i-ai primit banii? Ce mai vrei?\u201d<\/p>\n

\u201eIo nu sunt din \u0103ia care cer\u015fesc pe degeaba\u201d, spuse el \u00eencruntat. \u201eDac\u0103 nu c\u00e2nt, nu iau banii.\u201d<\/p>\n

\u015ei, spre surpriza mea, arunc\u0103 banii pe mas\u0103.<\/p>\n

\u201eM\u0103 enervezi\u201d, \u00eei spun. \u201eIa banii \u015fi car\u0103-te! P\u00e2n\u0103 nu te iau la b\u0103taie\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eNu!\u201d<\/p>\n

\u201eIa banii! C\u0103 o \u00eencurci.\u201d<\/p>\n

\u201eNu! Dec\u00e2t dac\u0103 c\u00e2nt.\u201d<\/p>\n

\u201eCred c-ar trebui s\u0103 plec” am spus pe o voce joas\u0103. Am luat fotografia de pe mas\u0103 \u015fi-am pus-o \u00een buzunarul de la piept.<\/p>\n

\u201eHai, ia banii c\u0103 te bag la beci.\u201d<\/p>\n

Copilul \u00eemi r\u0103spunde: \u201cE\u015fti poli\u0163ist? Atunci nu vreau nici un ban. Nu iau bani de la oameni care e mai jego\u015fi ca mine!\u201d<\/p>\n

Cer\u015fetorul s-a \u00eentors pe c\u0103lc\u00e2ie \u015fi-a plecat.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 ce-am ie\u015fit din bar m-am sim\u0163it mi\u015fcat la g\u00e2ndul c\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire a fost organizat\u0103 \u00een cinstea mea. Dar am fost mai pu\u0163in impresionat c\u00e2nd am descoperit c\u0103, de fapt, nu g\u0103sesc nici un motiv pentru care trebuia s\u0103 ajung\u0103 fotografia la mine. Mi-am aprins o \u0163igar\u0103 cu filtru \u015fi-am tras fumul \u00een piept cu puf\u0103ieli scurte, hot\u0103r\u00e2te, continu\u00e2ndu-mi g\u00e2ndurile, dep\u0103n\u00e2ndu-le \u00een noapte, urm\u0103rindu-le \u00een bezn\u0103.<\/p>\n

Era t\u00e2rziu \u015fi nu mai circula nici un troleu. Am urcat \u00eentr-un taxi, tremur\u00e2nd \u015fi frec\u00e2ndu-mi m\u00e2inile de frig, \u00een timp ce bulevardele \u00eenz\u0103pezite se dep\u0103nau de-o parte \u015fi de alta a ferestrelor.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Abia acas\u0103 am descoperit, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ce con\u0163inea fotografia. Mi-a \u00eenghe\u0163at s\u00e2ngele \u00een vine c\u00e2nd am privit-o mai atent.<\/p>\n

M\u0103 holbam, paralizat, la ea. Ce s\u0103 fac? Ce puteam s\u0103 <\/em>fac? El, cu siguran\u0163\u0103, va afla chiar ast\u0103zi \u015fi va fi aici, sus, \u00een dou\u0103zeci de minute. \u015ei chiar dac\u0103 a\u015f fugi, unde a\u015f putea s\u0103 m\u0103 ascund?<\/p>\n

El \u00ee\u015fi va folosi toat\u0103 influen\u0163a \u015fi, \u00een c\u00e2teva ore, o armat\u0103 de oameni vor scotoci tot ora\u015ful \u00een c\u0103utarea mea!<\/p>\n

Dar trebuie s\u0103 fac ceva! Primul impuls a fost s\u0103 o distrug, dar chipul din instantaneu m-a oprit.<\/p>\n

Era ea. Chiar ea. M-am uitat la tr\u0103s\u0103turile ei cu team\u0103. Putea fi, \u00eentr-adev\u0103r, ea? Mi se p\u0103rea imposibil.<\/p>\n

O v\u0103d pe mama cum st\u0103 lini\u015ftit\u0103 la lumina veiozei, compun\u00e2nd horoscoape. Inocent\u0103. F\u0103r\u0103 nici o vin\u0103. Aproape oarb\u0103. \u201eInfluen\u0163a cresc\u00e2nd\u0103 a lui Jupiter aflat \u00een tranzit \u00een Casa II v\u0103 predispune la \u00eencurc\u0103turi profesionale \u015fi sentimentale nea\u015fteptate.\u201d<\/p>\n

Nu! Nu cred \u00een chestii din astea. E o glum\u0103. Nu are cum s\u0103 fie adev\u0103rat. Un trucaj.<\/p>\n

Am tres\u0103rit. Ascensorul s-a pus \u00een mi\u015fcare.<\/p>\n

A aflat \u015fi acum vine dup\u0103 mine.<\/p>\n

Am fost pe punctul de a o t\u0103ia din garsonier\u0103, c\u00e2nd din fotografie \u00eemi z\u00e2mbi… ea. P\u0103rea c\u0103 se preg\u0103te\u015fte chiar s\u0103-mi spun\u0103 ceva. Am \u00eenchis ochii, sper\u00e2nd s\u0103 scap de halucina\u0163ii \u015fi s\u0103 m\u0103 lini\u015ftesc.<\/p>\n

Iar ascensorul se apropia din ce \u00een ce mai mult. Eram preg\u0103tit s\u0103-i spun toat\u0103 t\u0103r\u0103\u015fenia dintr-o suflare.<\/p>\n

Numai c\u0103 singura voce care a t\u0103iat \u00eentunericul era mieunatul \u00eendep\u0103rtat al unei sirene de poli\u0163ie.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

St\u0103team \u00eenc\u0103 \u00een pat, complet treaz. Dormisem prost. M\u0103 trezisem toat\u0103 noaptea, chinuit de co\u015fmaruri. Cum adormeam, cum eram urm\u0103rit, h\u0103ituit, torturat de persoane pe care nici nu le cuno\u015fteam. Alergam printr-un imens labirint care se \u00eenchidea \u00een spatele meu. \u00cen fa\u0163\u0103, se deschideau mereu coridoare nesf\u00e2r\u015fite, care nu duceau nic\u0103ieri. M\u0103 mi\u015fcam \u00een cerc. Eram un \u015foarece prins \u00eentr-o capcan\u0103 din care nu exista sc\u0103pare.<\/p>\n

Dup\u0103 ce eram prins, eram ciop\u00e2r\u0163it. Mi se scoteau ochii, \u00eemi t\u0103iau m\u00e2inile \u015fi picioarele sau eram golit de organele interne. Dac\u0103 \u00eencercam s\u0103 \u0163ip, \u00eemi t\u0103iau \u015fi corzile vocale. Sau limba, dac\u0103 \u00eencercam s\u0103-i implor s\u0103 m\u0103 cru\u0163e. M\u0103 trezeam violent de fiecare dat\u0103, asudat \u015fi tremur\u00e2nd. Visul se repeta de c\u00e2te ori readormeam \u015fi era de fiecare dat\u0103 mai \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor. Ochii, nasul, urechile deveneau \u0163inte ale \u00eenseta\u0163ilor mei tor\u0163ionari.<\/p>\n

Ultima dat\u0103, m-am de\u015fteptat \u00eentr-o mic\u0103 b\u0103ltoac\u0103 de s\u00e2nge. M-am \u00eengrozit de-a dreptul, c\u0103ci ar\u0103tam exact ca un animal \u00eenjunghiat. Cu greu mi-am oprit hemoragia. Dup\u0103 o jum\u0103tate de or\u0103, chiuveta \u015fi prosoapele erau pline de s\u00e2nge.<\/p>\n

C\u00e2nd am revenit din baie, soarele r\u0103s\u0103rise deja prin fereastra deschis\u0103. Atunci m-am decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n treaz. M-am \u00eentins dup\u0103 cartea \u201eCum po\u0163i s\u0103 devii un b\u0103rbat de succes\u201d \u015fi am \u00eenceput s\u0103 citesc. A\u015fa, poate, sc\u0103pam de senza\u0163ia c\u0103 sunt \u00eenconjurat din toate p\u0103r\u0163ile de un soi de teroare neclintit\u0103 \u015fi mut\u0103.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce-mi d\u0103deam seama c\u0103 aveam o \u015fans\u0103 s\u0103 scap, teama de r\u0103zbunarea lui cre\u015ftea \u015fi mai tare.<\/p>\n

Scr\u00e2\u015fnitul nervos al unor cauciucuri de automobil mi-a \u00een\u0163epat inima ca un ac. Oare \u00eentr-adev\u0103r aflase? \u015ei de ce a\u015fa t\u00e2rziu?<\/p>\n

Cobor din pat \u015fi m\u0103 duc la fereastr\u0103. Ajunsesem la timp pentru a vedea o b\u0103taie \u00eentre doi \u015foferi. Un b\u0103rbat \u00eenalt \u015fi usc\u0103\u0163iv \u00eei c\u0103ra pumni altuia mai mic \u015fi mai gras, pentru c\u0103 nu i-a acordat prioritate. Alonja superioar\u0103 \u015fi furia agresorului, l-au obligat pe b\u0103rbatul mai scund s\u0103 se ascund\u0103 \u00een ma\u015fin\u0103. O Dacie alb\u0103 \u015fi veche, modelul 1300.<\/p>\n

Dup\u0103 dou\u0103 \u015futuri \u00een portier\u0103, lunganul renun\u0163\u0103 s\u0103 mai \u00eencerce s\u0103-l scoat\u0103 pe la\u015f din ma\u015fin\u0103, urc\u0103 la volanul unui Renault \u015fi demareaz\u0103 nervos.<\/p>\n

M-am uitat la ceas \u015fi am v\u0103zut c\u0103 era ora \u015fase.<\/p>\n

\u015ease fix, ora magic\u0103, mi-am spus. Ora mea preferat\u0103, c\u00e2nd \u00eentreg cartierul se transform\u0103, preg\u0103tindu-se pentru o nou\u0103 zi. Nu peste mult timp, fetele de la Post\u0103v\u0103rie se vor n\u0103pusti \u00een valuri spre poarta \u00eentreprinderii, chinezul de deasupra mea \u00ee\u015fi va t\u00e2r\u00ee picioarele p\u00e2n\u0103 la baie, se vor auzi vocile vecinilor de la etajul \u015fase, nemul\u0163umi\u0163i c\u0103 iar au fost deranja\u0163i toat\u0103 noaptea de vreun chef din bloc cu muzica dat\u0103 prea tare. Poate \u015fi ast\u0103zi voi \u00eent\u00e2rzia, doar pentru a m\u0103 pierde sau pentru a z\u0103bovi pe strad\u0103, cu mania mea de a intra \u00een fiecare magazin, de-a schimba dou\u0103 vorbe cu nea Nelu de la Piese Auto, de a-i face obi\u015fnuitele complimente doamnei Adina de la Materiale de Construc\u0163ii sau de a comenta ultimele \u015ftiri din politic\u0103 cu nea Gelu de la Vin\u0103rie.<\/p>\n

M-am uitat din nou la ceas. \u00cenc\u0103 o jum\u0103tate de or\u0103 \u015fi voi fi obligat s\u0103 m\u0103 mi\u015fc din pat.<\/p>\n

Dac\u0103 nu ar fi 25 martie, a\u015f putea s\u0103 sun \u015fi s\u0103 anun\u0163 c\u0103 sunt bolnav. De Ziua Poli\u0163iei era imposibil s\u0103 lipse\u015fti.<\/p>\n

M-am \u00eembr\u0103cat \u00een grab\u0103. \u00cemi veni o idee.<\/p>\n

O urzeal\u0103 lent\u0103 de vise, o osteneal\u0103 molatic\u0103, un vag fream\u0103t de via\u0163\u0103 \u00een dep\u0103rtare \u015fi fuga g\u00e2ndurilor prin subsolul dorin\u0163ei. Asta-i defini\u0163ia unui poli\u0163ist care ascunde o fotografie.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

C\u00e2nd ajung la sec\u0163ie, concursul de flot\u0103ri era \u00een toi. Tradi\u0163ionalul concurs de ziua Poli\u0163iei. Concurau P\u00e2ndaru \u015fi Coco\u015f. C\u0103pitanul, cu m\u00e2inile \u00een \u015folduri, se postase \u00eentre cei doi \u015fi-i privea de sus. P\u0103rea indiferent la tot ce se petrecea \u00een jurul s\u0103u, cu toate c\u0103 \u00eendemnurile de lupt\u0103 \u015fi fluier\u0103turile r\u0103sunau puternic.<\/p>\n

\u201eM\u0103 b\u0103ie\u0163i, voi m\u0103 lua\u0163i de fraier? Revin \u015fi ar\u0103t, eu unu’ cred c\u0103 voi v-a\u0163i \u00een\u0163eles cine o s\u0103 c\u00e2\u015ftige.\u201d<\/p>\n

\u201eNu, spuse de jos Coco\u015f. \u201eAdic\u0103 ba da. Dar nu ca s\u0103 c\u0103de\u0163i de fazan, domnu\u2019 C\u0103pitan. L-am mituit ca s\u0103 c\u00e2\u015ftig \u015fi eu. M\u0103car o dat\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201eNu, b\u0103ie\u0163i! Nu-mi plac aranjamentele astea. O lu\u0103m de la \u00eenceput.\u201d<\/p>\n

\u201eS-o lu\u0103m de la \u00eenceput?\u201d \u00eentreb\u0103 P\u00e2ndaru pe un ton plin de ne\u00eencredere. \u201eDar nu mai putem domnu\u2019 C\u0103pitan!\u201d<\/p>\n

\u201eRefuzi s\u0103 execu\u0163i un ordin, ha? Nu \u015ftii ce s\u0103rb\u0103torim noi azi? Drep\u0163i! A\u015fa! S\u0103 v\u0103 intre bine \u00een cap, vreau o competi\u0163ie corect\u0103. Dac\u0103 nu a\u0163i vrut de la \u00eenceput \u2026 Revin \u015fi ar\u0103t\u2026 Unde r\u0103m\u0103sesem? Aa, da. Culcat! \u015ei \u00eencepe\u0163i la comanda mea, s-a \u00een\u0163eles?\u201d<\/p>\n

\u201eAm \u00een\u0163eles, s\u0103 tr\u0103i\u0163i\u201d, au r\u0103spuns cei doi! \u201e\u00cencepem la comanda dumneavoastr\u0103!\u201d<\/p>\n

\u201e\u00cencep num\u0103r\u0103toarea\u2026 acum!\u201d<\/p>\n

La cea de\u2011a cincea flotare, C\u0103pitanul \u00ee\u015fi plimb\u0103 privirea \u00een jur, m\u0103 z\u0103ri \u015fi-mi f\u0103cu semn s\u0103 m\u0103 apropii. Instantaneu, am \u00eenceput s\u0103 fluier \u015fi s\u0103-i \u00eencurajez pe cei doi competitori.<\/p>\n

C\u0103pitanul m-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u015fi a continuat s\u0103 numere rar, pe un ton sever.<\/p>\n

La zece, ambii concuren\u0163i s-au pr\u0103bu\u015fit cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt, extenua\u0163i.<\/p>\n

\u201eNu pot s\u0103 cred!\u201d exclam\u0103 dezam\u0103git C\u0103pitanul. \u201eCa s\u0103 vezi, \u015fi acum s-au \u00een\u0163eles. O fi vreo poant\u0103, dar pe care nu o gust. M-am plictisit. Revin \u015fi ar\u0103t, mi-a\u0163i stricat tot cheful. Nu mai vreau nici un concurs.\u201d<\/p>\n

Pe nea\u015fteptate, noi to\u0163i, asisten\u0163a,\u00a0 am izbucnit \u00eentr\u2011un ropot de aplauze. C\u0103pitanul r\u0103mase locului, a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 se fac\u0103 lini\u015fte.<\/p>\n

\u201eB\u0103ie\u0163i, …v\u0103 iert!\u201d anun\u0163\u0103 el teatral, cu un z\u00e2mbet larg ce\u2011i dezveli \u015firagul de din\u0163i albi din fa\u0163\u0103 \u015fi c\u00e2teva m\u0103sele din aur.<\/p>\n

O nou\u0103 repriz\u0103 de aplauze excitate.<\/p>\n

C\u0103pitanul f\u0103cu un semn spre P\u00e2ndaru\u2019 \u015fi Coco\u015f.<\/p>\n

\u201eRidica\u0163i-v\u0103. De\u015fi m-a\u0163i dezam\u0103git, v-am iertat \u015fi pe voi.\u201d<\/p>\n

Urm\u0103 un nou val de aplauze isterice, \u00eenso\u0163ite de fluier\u0103turi \u015fi vocifer\u0103ri.<\/p>\n

\u201eE\u2011n regul\u0103, oameni buni, fie cum vre\u0163i voi!\u201d rosti C\u0103pitanul, ridic\u00e2nd bra\u0163ele \u00een semn de capitulare. Pic\u0103turi de transpira\u0163ie i-au ap\u0103rut pe b\u0103rbie. \u201eConsimt s\u0103 v\u0103 fac pe plac!\u201d<\/p>\n

Un chiot de satisfac\u0163ie ne agit\u0103 pe to\u0163i, la auzul ve\u015ftii c\u0103 vom avea parte de un nou concurs.<\/p>\n

C\u0103pitanul p\u0103rea mul\u0163umit de reac\u0163ia noastr\u0103.<\/p>\n

\u201cAst\u0103zi e o zi prea frumoas\u0103 s\u0103 nu facem ceva ie\u015fit din comun,\u201d spuse el pe un ton ceremonios. \u201eAm putea, de exemplu, s\u0103 ridic\u0103m de pe strad\u0103 toate curvele bune \u015fi s\u0103 ne \u00eenchidem cu ele \u00een arest. S\u0103 le spargem pe r\u00e2nd la buci sau s\u0103-i privim \u00een ochi pe to\u0163i necunoscu\u0163ii cu mutre dubioase \u015fi s\u0103 le recit\u0103m din codul penal, din care s\u0103 le alegem infrac\u0163iunea pe care credem noi c\u0103 o merit\u0103. S\u0103-i judec\u0103m pe loc \u015fi s\u0103 le facem v\u00e2nt la mititica.\u201d<\/p>\n

Am \u00eencuviin\u0163at din reflex. \u00cen acest moment \u00eens\u0103, nu-mi prea p\u0103sa de aceste ie\u015firi entuziaste ale C\u0103pitanului. Nimic din ce se \u00eent\u00e2mpla nu reprezenta ceva nou pentru mine, nici pentru colegii mei. Ceva \u00eens\u0103 era schimbat. Avea ochii deschi\u015fi larg, cum nu-i mai avusese p\u00e2n\u0103 acum, de parc\u0103 ar fi avut viziuni. E un megaloman de prima m\u00e2n\u0103, mi-am spus.<\/p>\n

\u201eRevin \u015fi ar\u0103t, poli\u0163i\u015ftii str\u0103zii, adic\u0103 noi, ar trebui s\u0103 \u00ee\u015fi permit\u0103 astfel de zile. B\u0103, eu zic s\u0103 le lu\u0103m to\u0163i banii cer\u015fetorilor. S\u0103 d\u0103m telefoane gr\u0103dini\u0163elor din sector \u015fi s\u0103 le anun\u0163\u0103m c\u0103 au c\u00e2te o bomb\u0103 printre juc\u0103rii. S\u0103 facem ceva nebunesc. Sau, dac\u0103 nu vre\u0163i, st\u0103m aici toat\u0103 ziua, s\u0103 ne putem bucura de ea a\u015fa cum trebuie. Revin \u015fi ar\u0103t, b\u0103, ast\u0103zi este ziua poli\u0163iei.\u201d<\/p>\n

A fost aplaudat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 frenetic. Pocnetul \u015fampaniilor a fost salutat cu urale. C\u0103nile au fost umplute \u015fi toat\u0103 lumea a b\u0103ut p\u00e2n\u0103 la fund.<\/p>\n

Nu\u2011i dec\u00e2t o mare l\u0103ud\u0103ro\u015fenie, <\/em>mi-am zis \u015fi m\u0103 simt dintr-o dat\u0103 deprimat, mai deprimat dec\u00e2t am fost de diminea\u0163\u0103. Petrecerea asta nu-mi pl\u0103cea deloc \u015fi nu-mi doream acum dec\u00e2t s\u0103 ies dracului de-aici, s\u0103-mi umplu pl\u0103m\u00e2nii cu aer rece de martie \u015fi s\u0103 m\u0103 \u00eentorc acas\u0103.<\/p>\n

\u201eDeci, ce vre\u0163i?\u201d a \u00eentrebat C\u0103pitanul<\/p>\n

\u201eConcurs!\u201d Majoritatea dorea distrac\u0163ie.<\/p>\n

\u201eAtunci s-a hot\u0103r\u00e2t. Ne \u00eemp\u0103r\u0163im \u00een echipe de doi oameni \u015fi o t\u0103iem \u00een ora\u015f. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul programului, trebuie s\u0103 g\u0103sim cea mai tr\u0103snit\u0103 \u00eent\u00e2mplare. Dar s\u0103 fie real\u0103, nu baliverne.\u201d<\/p>\n

\u201eOh! \u015ei cine hot\u0103r\u0103\u015fte c\u00e2\u015ftig\u0103torul?\u201d \u00eentreb\u0103 Coco\u015f cu team\u0103.<\/p>\n

\u201eEu. C\u00e2\u015ftig\u0103 cea mai\u00a0 tare poveste. S-a \u00een\u0163eles?\u201d<\/p>\n

\u201eDa\u2019 juca\u0163i \u015fi dumneavoastr\u0103?\u201d<\/p>\n

\u201eNu joci, nu arbitrezi. Deci, nici nu c\u00e2\u015ftigi!\u201d<\/p>\n

C\u0103pitanul scoate o scobitoare din buzunar \u015fi o potrive\u015fte \u00eentre buze, ceea ce \u00eensemna c\u0103 nu mai accept\u0103 nici un comentariu.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

C\u0103pitanul m-a ales pe mine \u00een echipa lui. Poate c\u0103 era o idee bun\u0103. Habar n-aveam. \u00cemi fac curaj, presupun\u00e2nd c\u0103 acest lucru avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple oricum. Nu aveam nici o \u00eendoial\u0103. \u015ei nici nu mai aveam cum s\u0103 dau \u00eenapoi. C\u0103pitanul \u00ee\u015fi dorea at\u00e2t de mult s\u0103 c\u00e2\u015ftige, \u00eenc\u00e2t aproape deja sim\u0163ea gustul victoriei. \u015ei l-ar fi \u00eenfuriat dac\u0103 cineva i-ar nesocoti aranjamentele.<\/p>\n

Am urcat \u00een ma\u015fina lui supra\u00eenc\u0103lzit\u0103, ce duhnea a \u0163ig\u0103ri stinse cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103. Nu mai era or\u0103 de v\u00e2rf, dar, ca \u00eentotdeauna, traficul era intens pe bulevard. C\u0103pitanul \u00eenainta cu u\u015furin\u0163a pe care i-o d\u0103deau experien\u0163a \u015fi obi\u015fnuin\u0163a, doar lucrase \u00een Pantelimon o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103.<\/p>\n

Am cobor\u00e2t geamul lateral.<\/p>\n

\u201eCe naiba faci? Vrei s\u0103 fac dracu’ vreo pneumonie? se r\u0103sti el, peste um\u0103r.<\/p>\n

Am ridicat geamul \u00een t\u0103cere<\/p>\n

\u201eDar ce ai? Vrei s\u0103 treci tu la volan?\u201d m-a \u00eentrebat surprins C\u0103pitanul<\/p>\n

\u201eNu, nu, m\u0103 simt bine.\u201d<\/p>\n

\u201eSe vede. De fapt, ar\u0103\u0163i ca dracu’.\u201d<\/p>\n

\u201eAm avut o noapte \u00eengrozitoare.\u201d<\/p>\n

C\u0103pitanul scutur\u0103 din cap.<\/p>\n

\u201eNi\u015fte co\u015fmaruri care m-au \u0163inut treaz\u201d, am ad\u0103ugat eu repede.<\/p>\n

\u201e\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu ce?\u201d<\/p>\n

\u201eCu nimic. Nu are leg\u0103tur\u0103 cu nimic.\u201d<\/p>\n

\u201eCeva probleme? Dac\u0103 nu \u0163ii la b\u0103utur\u0103, nu mai bea.\u201d<\/p>\n

\u201eOh, nu chiar, de fapt…\u0103\u0103\u0103.. nimic important.\u201d<\/p>\n

\u201e\u015ei zi a\u015fa, Bobocule, lucr\u0103m din nou \u00eempreun\u0103, ei?\u201d m\u0103 \u00eentreb\u0103 el, enerv\u00e2ndu-m\u0103 prin folosirea acelei porecle idioate. Dar n-am ar\u0103tat-o, am dat doar din cap, chiar dac\u0103 l-am surprins str\u00e2mb\u00e2ndu-se amuzat.<\/p>\n

Am \u00een\u0163eles foarte bine la ce f\u0103cea aluzie. Instantaneu, m-au trecut toate n\u0103du\u015felile \u015fi am fost aruncat \u00eenapoi \u00een timp, la \u00eenceputul carierei mele de poli\u0163ist, la prima misiune primit\u0103, doar dup\u0103 c\u00e2teva zile de la sosirea mea \u00een sec\u0163ie, c\u00e2nd am primit \u201ebotezul\u201d.<\/p>\n

\u201eUnde mergem?\u201d am schimbat eu subiectul.<\/p>\n

\u201ePe strada Pot\u00e2rnichii, \u00eentr-o misiune de filaj. \u015etiu eu un nebun care o s\u0103 ne livreze povestea c\u00e2\u015ftig\u0103toare. Hehehe.\u201d<\/p>\n

M-a \u0163intuit insistent cu privirea.<\/p>\n

\u201eEste adev\u0103rat c\u0103… c\u0103… De ce naiba \u0163i se spune \u00abBoboc\u00bb?\u201d<\/p>\n

Nu cred c\u0103 asta era \u00eentrebarea pe care inten\u0163ionase s\u0103 mi-o pun\u0103, dar m-am pref\u0103cut c\u0103-l iau \u00een serios.<\/p>\n

\u201eMi se trage din prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la sec\u0163ie. Prima dat\u0103 c\u00e2nd am ie\u015fit \u00een misiune, am dat peste ceva necazuri\u201d, i-am spus r\u00e2z\u00e2nd.<\/p>\n

\u00cemi arunc\u0103 o privire t\u00e2mp\u0103. Se vedea c\u0103 nu-\u015fi mai aduce aminte.<\/p>\n

Nici nu avea cum s\u0103 \u015ftie ce impresie puternic\u0103 mi-a l\u0103sat la prima noastr\u0103 \u00eent\u00e2lnire. Dup\u0103 atitudinea lui impun\u0103toare, nu mi-a fost greu s\u0103-mi dau seama c\u0103 e \u015feful sec\u0163iei. C\u0103pitanul. Nimeni nu-i spunea pe nume, nici m\u0103car c\u00e2nd nu era de fa\u0163\u0103. \u015etia s\u0103 impun\u0103 respect \u015fi admira\u0163ie ca un adev\u0103rat lider. Se vedea asta dup\u0103 c\u00e2t de corect era \u00eembr\u0103cat \u015fi mai ales \u00een aerul degajat pe care \u00eel r\u0103sp\u00e2ndea \u00een jurul s\u0103u.<\/p>\n

C\u00e2nd m-a chemat prima dat\u0103 la el, m-au trecut toate apele. M\u0103 b\u00e2lb\u00e2iam \u015fi nu reu\u015feam s\u0103 dau r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103rile cele mai banale.<\/p>\n

\u201eM\u0103 bucur c\u0103 ai ajuns la noi la sec\u0163ie,\u201d mi-a spus atunci. \u201eTe-am chemat pentru prima ta misiune. M\u00e2ine vei patrula \u00een plasa 1. Ce \u00eenseamn\u0103 plasa 1 \u00ee\u0163i vor spune colegii de birou. Dac\u0103 \u00ee\u0163i \u00eendepline\u015fti sarcina, vei g\u0103si o poart\u0103 cu ceva scris pe ea. C\u00e2nd o vei g\u0103si, vino \u015fi raporteaz\u0103-mi \u015fi vei primi o nou\u0103 misiune. E\u015fti liber!\u201d<\/p>\n

Teoretic, at\u00e2ta vreme c\u00e2t \u00eemi f\u0103ceam treaba, nu exista nici un pericol s\u0103 nu reu\u015fesc. Nu aveam nici cea mai mic\u0103 b\u0103nuial\u0103 legat\u0103 de ceea ce mi se preg\u0103te\u015fte.<\/p>\n

Ziua urm\u0103toare am patrulat \u00een plasa 1, respect\u00e2nd cu stricte\u0163e traseul: strada Aurului, strada Florea Laz\u0103r, strada Azotului, strada R\u0103du\u0163a Gheorghe \u015fi \u00eenapoi pe strada Zambila Ioni\u0163a. Str\u0103zile erau \u00eentr-o stare a\u015fa de deplorabil\u0103, cu at\u00e2tea cr\u0103p\u0103turi, gropi, ciupituri ca de v\u0103rsat \u015fi \u015fan\u0163uri, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0163i l\u0103sa impresia de zon\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103.<\/p>\n

Surpriz\u0103 \u00eens\u0103: nu am g\u0103sit nici o poart\u0103 cu ceva scris pe ea. Nici atunci, nici \u00een urm\u0103toarea s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Chiar \u015fi frigul mi se p\u0103rea un fleac \u00een compara\u0163ie cu perspectiva e\u015fecului. Ca s\u0103 faci fa\u0163\u0103 frigului, n-ai nevoie dec\u00e2t s\u0103 ai o hain\u0103 groas\u0103, s\u0103 te agi\u0163i, ca s\u0103-\u0163i men\u0163ii s\u00e2ngele \u00een mi\u015fcare. Dar dezam\u0103girea pe care \u00eemi \u00eenchipuiam c\u0103 o provoc C\u0103pitanului m\u0103 \u00eempingea \u00een bra\u0163ele disper\u0103rii. Am ajuns chiar s\u0103 le visez noaptea. \u015etiam toate modelele, culorile, numerele por\u0163ilor din plasa 1 \u015fi loca\u0163ia lor exact\u0103, dar nu am g\u0103sit nimic scris pe ele \u015fi nici pe ziduri.<\/p>\n

C\u00e2nd \u00eemi luasem g\u00e2ndul s\u0103 mai g\u0103sesc ceva \u015fi m\u0103 \u00eemp\u0103casem cu g\u00e2ndul c\u0103 voi ajunge b\u0103taia de joc a sec\u0163iei, pe grilajul unei por\u0163i verzi, pe l\u00e2ng\u0103 care trecusem de mii de ori, am v\u0103zut o t\u0103bli\u0163\u0103 de aluminiu cu dou\u0103 cuvinte. Nu am mai stat s\u0103 m\u0103 \u00eentreb cum de nu o v\u0103zusem p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi am alergat \u00eentr-un suflet la sec\u0163ie. Am cerut s\u0103 intru la C\u0103pitan.<\/p>\n

\u201cDomnule C\u0103pitan, permite\u0163i s\u0103 raportez!\u201d<\/p>\n

\u201eCam t\u00e2rziu! Dar zi.\u201d<\/p>\n

\u201eAm g\u0103sit poarta! M\u0103 scuza\u0163i, poate c\u0103 am \u00een\u0163eles mai greu ce mi-a\u0163i cerut. Am trecut de nenum\u0103rate ori pe acolo \u015fi nu am v\u0103zut pl\u0103cu\u0163a, Nu-mi explic de ce. \u00abNu intra\u0163i. C\u00e2ine r\u0103u\u00bb, era scris cu vopsea neagr\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201cUnde?\u201d m-a \u00eentrebat C\u0103pitanul.<\/p>\n

\u201cPe o poart\u0103, de culoare verde, la num\u0103rul 42 pe strada Zambila Ioni\u0163a-continuare\u201d i-am r\u0103spuns.<\/p>\n

\u201cBine, revin \u015fi ar\u0103t, \u0163i-ai \u00eendeplinit misiunea. Bobocule, noua ta misiune este s\u0103 intri pe poarta respectiv\u0103 ca s\u0103 verifici dac\u0103 e adev\u0103rat. Dac\u0103 c\u00e2inele e r\u0103u. Poate nu au nici c\u00e2ine. Asta-i misiunea. E\u015fti liber.\u201d<\/p>\n

M-am \u00eentors pe strada Zambila Ioni\u0163a, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc la ridicolul acestei noi misiuni. \u00ce\u015fi b\u0103tea joc de mine? Dar ce c\u00e2\u015ftig\u0103 din asta? De ce? \u00cencerc s\u0103 g\u0103sesc \u015fi partea bun\u0103 din aceast\u0103 nou\u0103 sarcin\u0103. Partea bun\u0103? Nu vedeam niciuna, \u00eens\u0103 eram decis s\u0103-mi duc crucea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n

Am ap\u0103sat pe clan\u0163\u0103 \u015fi poarta s-a deschis cu u\u015furin\u0163\u0103. Nu m\u0103 sim\u0163eam prea \u00een largul meu. Mai privesc o dat\u0103 avertismentul. Uneori nu po\u0163i s\u0103 crezi ceea ce vezi, trebuie s\u0103 crezi ceea ce sim\u0163i. \u015ei eu sim\u0163eam c\u0103 pot s\u0103 am \u00eencredere \u00een C\u0103pitan. Tot ce \u015ftiam era c\u0103 el, un tip at\u00e2t de distins, nu putea s\u0103 se ocupe cu glume at\u00e2t de proaste. Eram de fapt un pic emo\u0163ionat, ne\u015ftiind la ce s\u0103 m\u0103 a\u015ftept. Mi-am f\u0103cut singur curaj \u015fi am intrat \u00een curte. Acolo m\u0103 a\u015fteptau curio\u015fi mai multe perechi de canini.<\/p>\n

Nu \u015ftiu cum am reu\u015fit s\u0103 scap, dar c\u00e2nd mi-am revenit \u00een fire, fugeam de m\u00e2ncam p\u0103m\u00e2ntul. \u00cen astfel de situa\u0163ii, odat\u0103 ce ai \u00eenceput s\u0103 alergi, e foarte greu s\u0103 te opre\u015fti. \u015ei nu m-am oprit p\u00e2n\u0103 la sec\u0163ie, unde mi-am dat seama c\u0103 lumea m\u0103 a\u015ftepta. C\u00e2inii nu apucaser\u0103 dec\u00e2t s\u0103-mi sf\u00e2rtece pantalonii \u00eentre picioare. At\u00e2t. De mu\u015fcat, nu au mai apucat s\u0103 m\u0103 mu\u015fte, dar mi-au distrus primii mei pantaloni de uniform\u0103.<\/p>\n

Am fost primit cu aplauze, b\u0103t\u0103i colegiale pe um\u0103r \u015fi hohote de r\u00e2s mai mult sau mai pu\u0163in for\u0163ate. Viezure a deschis un spumant \u015fi-am b\u0103ut cu to\u0163ii \u00een cinstea mea. Chiar \u015fi C\u0103pitanul p\u0103rea destul de bucuros c\u0103 se afl\u0103 acolo, s\u0103rb\u0103torind umilin\u0163a mea.<\/p>\n

\u00cei reamintesc pe scurt povestea botezului. C\u0103pitanul \u00ee\u015fi duce m\u00e2na la gur\u0103, n\u0103uc, de parc\u0103 i-ar veni greu s\u0103 cread\u0103 c\u0103 tocmai a\u015fa au stat lucrurile. Am avut nevoie de c\u00e2teva clipe ca s\u0103-mi dau seama c\u0103 tocmai r\u00e2dea pe \u00eenfundate.<\/p>\n

\u201eC\u00e2t de dezam\u0103git trebuie s\u0103 fi fost\u201d, spuse el, amuzat. \u201eTu te a\u015fteptai la cine \u015ftie ce misiune important\u0103. Da\u2019 pe unde dracu umbl\u0103 nebunul? De obicei c\u00e2nd \u00eemi vede ma\u015fina las\u0103 tot \u015fi vine \u00een pas alerg\u0103tor s\u0103-mi mai spun\u0103 ce i s-a \u00eent\u00e2mplat. \u015ei are ni\u015fte pove\u015fti de \u0163i se face p\u0103ru\u2019 m\u0103ciuc\u0103!\u201d<\/p>\n

A\u015fteptarea nu a fost at\u00e2t de scurt\u0103 pe c\u00e2t spera C\u0103pitanul. Eram de mai bine de 2 ore \u00een filaj \u015fi obiectivul nu-\u015fi f\u0103cuse \u00eenc\u0103 apari\u0163ia.<\/p>\n

\u201eCe dracu\u2019 are de g\u00e2nd t\u00e2mpitul \u0103la acolo?\u201d, se mir\u0103 C\u0103pitanul.<\/p>\n

Pe blocul din fa\u0163a noastr\u0103, o mog\u00e2ldea\u0163\u0103 de om \u00eencepu s\u0103 se plimbe agitat dintr-o latur\u0103-n cealalt\u0103 a cl\u0103dirii. Mi\u015fc\u0103rile m\u00e2inilor \u00eei erau dezarticulate \u015fi p\u0103rea c\u0103 vorbe\u015fte singur.<\/p>\n

\u201eDup\u0103 semnalmente, a\u015f putea spune c\u0103 e omul nostru…\u201d.<\/p>\n

Nici nu apuc\u0103 s\u0103 termine fraza \u015fi mog\u00e2ldea\u0163a se arunc\u0103 \u00een gol. Un trosnet \u00eenfundat \u015fi \u0163ipetele de pe strad\u0103 ne-au convins c\u0103 urm\u0103ritul s-a sinucis.<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 s-a speriat\u201d, mi-a aruncat C\u0103pitanul \u015fi a ie\u015fit val v\u00e2rtej din ma\u015fin\u0103.<\/p>\n

Un t\u00e2n\u0103r de 19 ani, m\u0103run\u0163el, brunet, cu p\u0103rul scurt. Avea capul zdrobit \u015fi abia dac\u0103 mai respira. \u00cen jurul lui se formase o balt\u0103 de s\u00e2nge. Era palid \u015fi avea o privire speriat\u0103. Cred c\u0103-l fr\u0103m\u00e2nta ceva. \u00cen timp ce \u00eencerc\u0103m s\u0103-i acord\u0103m primul ajutor, descoperim c\u0103 de la g\u00e2t p\u00e2n\u0103 la pubis, t\u00e2n\u0103rul \u00ee\u015fi crestase cu o lam\u0103 de ras fraze \u00eentregi. Cu litere mari, de tipar, t\u00e2n\u0103rul \u015fi-a t\u0103iat \u00een piele expresii ca “violat de 5 ani”, “sunt un mort ambulant” \u015fi “drogat”. Iar aproape pe tot trupul, se repeta un cuv\u00e2nt: mama.<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 prietenul meu f\u0103cuse o obsesie pentru propria mam\u0103\u201d, mi-a spus C\u0103pitanul, \u00een timp ce \u00ee\u015fi continua nervos investiga\u0163ia.<\/p>\n

Dar nu era singura obsesie. Pe piept, pe o parte a abdomenului \u015fi imediat deasupra organului sexual \u015fi-a crestat numele Andreei Marin de mai multe ori.<\/p>\n

La vederea numelui, C\u0103pitanul a devenit \u015fi mai nervos.<\/p>\n

\u201cB\u0103i, Gicule, s\u0103 \u015ftii c\u0103 dac\u0103 ar fi dup\u0103 mine v-a\u015f introduce o nou\u0103 sarcin\u0103 \u00een fi\u015fa postului. Descurajarea idolatriei, m\u0103. Dou\u0103 bastoane \u00een cap \u015fi s\u0103 vezi atunci c\u0103 nu le mai arde de idoli. Sau prejudec\u0103\u0163i.\u201d<\/p>\n

Se sim\u0163ea dup\u0103 vocea lui c\u0103 era furios \u015fi c\u0103 o putea lua razna cu u\u015furin\u0163\u0103. Eu \u00eens\u0103 eram nefiresc de calm \u015fi m\u0103 g\u00e2ndeam c\u00e2t de mult timp \u015fi-a petrecut s\u0103-\u015fi cresteze corpul, c\u00e2t s\u00e2nge a curs, infect\u00e2ndu-\u015fi pielea, pentru ca \u00een cele din urm\u0103, totul s\u0103 fie \u00een zadar.<\/p>\n

\u201eE o tic\u0103lo\u015fie, b\u0103! Accept c\u0103 via\u0163a spiritual\u0103 a neamului e dependent\u0103 de emisiunile de la televizor. C\u0103 apar mereu figuri noi \u015fi provocatoare. Dar nici chiar a\u015fa! Ideile noi pot fi \u00eembr\u0103cate tot at\u00e2t de bine \u015fi \u00een uniform\u0103. \u015ei atunci ar r\u0103m\u00e2ne numai ceea ce e esen\u0163ial. Ceea ce e bun punem de-o parte, ceea ce e inutil trebuie arestat. Dar, b\u0103, ce te ui\u0163i a\u015fa? Noi ar trebui s\u0103 fim judec\u0103torii tuturor fanteziilor. Pentru c\u0103 nou\u0103 nu ne moare nici un suspect \u00een \u00eenchisoare, iese cel mult \u015fifonat pu\u0163in. Noi, poli\u0163i\u015ftii \u015ftim s\u0103 respect\u0103m via\u0163a fiec\u0103ruia a\u015fa cum merit\u0103. Nu vindem iluzii c\u0103 nu asta e menirea noastr\u0103. Noi doar aducem omul cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt. Revin \u015fi ar\u0103t, cine nu face ca noi este un infractor. Un criminal.\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 o or\u0103, t\u00e2n\u0103rul a murit \u00een sala de opera\u0163ii a spitalului Sf Pantelimon. T\u00e2n\u0103rul era un client vechi al spitalului. Unul din medici, nu i-am re\u0163inut numele, ne-a spus c\u0103 t\u00e2n\u0103rul suferea de schizofrenie, iar schizofrenicii au dispozi\u0163ii suicidale. Era doar o chestiune de timp.<\/p>\n

De la spital, ne-am \u00eentors la sec\u0163ie. C\u0103pitanul p\u0103rea sincer marcat de gestul prietenului lui. A anulat concursul \u015fi s-a retras \u00een biroul lui. \u00cen prag, ne-a anun\u0163at: \u201eo s\u0103-l sun pe un prieten de-al meu de la inspectorat, s\u0103 vad dac\u0103 nu o putem aresta pe curva aia de Andreea Marin. Pentru instigare la sinucidere.\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

M\u0103 scufundam. Dac\u0103 am fi ajuns la spital cu doar zece minute mai devreme, cred c\u0103 b\u0103iatul nu ar fi murit. \u00cen camer\u0103, televizorul func\u0163ion\u0103 pentru o vreme \u015fi apoi l-am oprit. Am luat pilulele \u015fi le-am \u00eenghi\u0163it cu ap\u0103.<\/p>\n

Totu\u015fi, s\u0103 pl\u0103te\u015fti un pre\u0163 at\u00e2t de mare pentru o glum\u0103…<\/p>\n

M-am ridicat \u00eentr-un cot. Caut, pip\u0103ind, lampa \u015fi, c\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 o g\u0103sesc, o aprind. Mi-am examinat cu aten\u0163ie bra\u0163ele, picioarele, penisul \u015fi fiecare petec de piele la care aveam acces. Nu am g\u0103sit nici expresii scrijelite, nici Andreea Marin, nici v\u00e2n\u0103t\u0103i suprapuse sau g\u0103uri \u00een piele pline cu s\u00e2nge \u00eenchegat.<\/p>\n

M-am l\u0103sat la loc pe spate, privind tavanul, ascult\u00e2nd ceasul. M\u0103 aflam \u00een apartamentul p\u0103rin\u0163ilor, \u00een toiul verii, eram \u00eempreun\u0103 cu femeia c\u0103reia \u00eei ziceam mam\u0103, o femeie care m\u0103 hr\u0103nise toat\u0103 via\u0163a, o femeie care, pare-se, avea ceva de \u00eemp\u0103r\u0163it cu Dumnezeu, o femeie care nu a anun\u0163at pe nimeni c\u0103 se preg\u0103tea s\u0103 moar\u0103.<\/p>\n

Aceste fapte erau importante, dar am realizat c\u0103 altceva era \u015fi mai mai important: ea nu era vie. Mintea mea recunoscuse deja c\u0103 a a\u0163ipit. Degeaba m\u0103 a\u015fteptam ca ceasul de\u015ftept\u0103tor s\u0103 sune, noaptea avea s\u0103 fie suficient de lung\u0103. Nu va porni s\u0103 sune pentru \u00eenc\u0103 mult timp, dar venise momentul s\u0103 \u00eencep s\u0103-mi a\u015ftept timpul.<\/p>\n

Era moart\u0103, dar eu aveam nevoie de ea.<\/p>\n

Oh, acum sunt \u00een propria mea cas\u0103, m-am g\u00e2ndit. \u015ei am privit \u00een gol.<\/p>\n

Tavanul \u00eencepea s\u0103 adune broboane de sudoare.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen ziua aia m\u0103 g\u00e2ndeam la p\u0103s\u0103ri. \u00ce\u015fi petrec cea mai mare parte a vie\u0163ii \u00een aer. \u00cemi imaginam c\u0103 uneori erau invidioase pe via\u0163a tumultuoas\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt. \u201cCe mult mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 tr\u0103iesc ca p\u0103s\u0103rile. C\u00e2nd d\u0103 frigul, s\u0103 dau tare din aripi \u015fi hoin\u0103resc \u00een sud\u201d, recunosc eu cu voce tare. Mama s-a f\u0103cut c\u0103 nu m\u0103 aude \u015fi mi-a cerut s\u0103 o ajut s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 gogo\u015fi pentru muncitori. Pe fa\u0163a ei a ap\u0103rut o umbr\u0103 pe care n-am putut-o descifra. Nu a durat dec\u00e2t o clip\u0103, dup\u0103 care ea s-a \u00eenseninat \u015fi a continuat s\u0103 taie aluatul cu paharul.<\/p>\n

M-a mirat cererea ei – pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu o ajut la a\u015fa ceva. \u00cen\u0163eleg c\u0103 \u00ee\u015fi construie\u015fte propriul morm\u00e2nt, un loc confortabil pentru c\u00e2nd nu o s\u0103 mai fie. Un morm\u00e2nt de beton.<\/p>\n

De dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, m\u0103 t\u00e2ra cu ea la cimitir s\u0103 verific\u0103m lucr\u0103rile, iar pentru mine era un mare supliciu.<\/p>\n

Fa\u0163a ei avea acea expresie de \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare care m\u0103 avertiza c\u0103 e \u00een stare s\u0103 mi se pl\u00e2ng\u0103 ore \u00eentregi, a\u015fa cum f\u0103cea de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd sim\u0163ea nevoia s\u0103 se alinte.<\/p>\n

\u201eVia\u0163a e complicat\u0103\u201d, a spus ea brusc, f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103. \u201eC\u00e2nd eram mic\u0103, m-am rugat lui Dumnezeu \u015fi i-am cerut un so\u0163 bogat \u015fi frumos \u015fi eram convins\u0103 c\u0103 o s\u0103 primesc, pentru c\u0103 eram sigur\u0103 c\u0103 Isus m\u0103 iube\u015fte.” Ochii ei s-au umplut de lacrimi, pe care le-a \u015fters cu dosul palmei. \u201eNu vroiam dec\u00e2t s\u0103 fiu fericit\u0103! \u015ei el ce mi-a dat? Un b\u0103rbat frumos, ce-i drept, dar vicios. Alcoolic, curvar \u015fi risipitor. Ne-a tocat to\u0163i banii la jocuri de noroc.” Apoi \u015fi-a suflat nasul \u00eentr-un prosop de h\u00e2rtie. \u201eAsta a vrut Dumnezeu? Asta meritam?”<\/p>\n

Ne-am privit \u015fi nu am scos nici o vorb\u0103.<\/p>\n

\u015etiam c\u0103 i se va fr\u00e2nge inima dac\u0103 murmuram m\u0103car un sunet nepotrivit, iar dac\u0103 mi-ar fi trecut prin cap s\u0103 r\u00e2d de ea, cred c\u0103 ar fi le\u015finat pe loc. Sim\u0163ea fizic cum toat\u0103 via\u0163a ei mizerabil\u0103 se \u00eengusteaz\u0103, p\u00e2n\u0103 a devenit un fir foarte sub\u0163ire, ca de vioar\u0103.<\/p>\n

\u00centr-un t\u00e2rziu, neajutorat\u0103, \u015fopti: \u201e\u00ce\u0163i place crucea?<\/p>\n

\u201eE foarte frumoas\u0103\u201d, i-am r\u0103spuns. \u015ei chiar era.<\/p>\n

Disperat\u0103 c\u0103 nu reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi st\u0103p\u00e2neasc\u0103 tremurul m\u00e2inilor, se \u00eenchide \u00een baie, l\u0103s\u00e2ndu-m\u0103 pe mine s\u0103 termin de f\u0103cut gogo\u015file. \u015ei acolo \u015fi-a a\u015fteptat sf\u00e2r\u015fitul. Dup\u0103 c\u00e2teva zile, mi-am \u00eenchipuit eu, s-a transformat \u00eentr-o pas\u0103re. Acum zboar\u0103 la cer \u015fi m\u0103 invidiaz\u0103 pentru c\u0103 am r\u0103mas pe p\u0103m\u00e2nt, unde via\u0163a e at\u00e2t de tumultuoas\u0103.<\/p>\n

Sunt curios dac\u0103 Dumnezeu i-a r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Mama n-a vrut s\u0103 moar\u0103. A vrut poate numai s\u0103 scape de acest loc idiot. Singurul lucru care-i mai f\u0103cea pl\u0103cere \u00een ultimul timp era s\u0103-mi citeasc\u0103 horoscopul. \u015ei s\u0103-\u015fi amenajeze un loc de veci c\u00e2t mai frumos.<\/p>\n

Morm\u00e2ntul ei. Dar ce semnifica asta?<\/p>\n

A angajat meseria\u015fi s\u0103-i toarne un morm\u00e2nt din beton \u015fi \u015fi-a comandat o cruce alb\u0103. Din marmur\u0103.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 a g\u0103sit pe cineva s\u0103 i-o monteze, o \u0163inea ascuns\u0103 \u00een debara.<\/p>\n

Numele ei era primul gravat \u015fi avea litere mai mari dec\u00e2t cele ale b\u0103rbatului ei.<\/p>\n

Mama era aproape oarb\u0103, nu auzea cu o ureche \u015fi nu uita niciodat\u0103 s\u0103 m\u0103 enerveze cu grija ei exagerat\u0103 fa\u0163\u0103 de mine. Dar era \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n

Nici m\u0103car atunci c\u00e2nd doctorul i-a prescris un regim sever, \u00eentr-un moment \u00een care starea ei de s\u0103n\u0103tate se degradase periculos de mult, ea nu accepta s\u0103-\u015fi schimbe regimul alimentar, de dragul meu. Copilul ei nu putea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 doar cu legume fierte \u015fi carne de pui.<\/p>\n

Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, jucam whist \u00een doi \u015fi beam cafea \u00een cantit\u0103\u0163i imense. Avertismentele medicului nu p\u0103reau s\u0103 aib\u0103 nici un efect asupra ei. Singura schimbare consta \u00een insisten\u0163a ei pentru respectarea termenelor de finalizare a morm\u00e2ntului.<\/p>\n

\u201eDar dac\u0103 \u0103ia nu se \u0163in de cuv\u00e2nt… Ai putea s\u0103 treci m\u00e2ine pe acolo s\u0103-i verifici dac\u0103 se \u0163in de treab\u0103. \u015ei s\u0103 nu fure din materiale\u2026\u201d<\/p>\n

Cuvintele ei r\u0103sunar\u0103 altfel acum.<\/p>\n

Mama n-a vrut s\u0103 moar\u0103. Nu-i pl\u0103cea s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 dec\u00e2t cursul valutar \u015fi s\u0103 se asigure c\u0103 am c\u0103m\u0103\u015fi curate \u015fi bine c\u0103lcate.<\/p>\n

Era oare posibil ca ea s\u0103 fi \u015ftiut? \u015ei mie s\u0103-mi fi ascuns?<\/p>\n

Am sim\u0163it un fior de ghea\u0163\u0103. Nu era posibil, nu poate fi adev\u0103rat.<\/p>\n

Putea s\u0103-mi fac\u0103 ea una ca asta? Crucea de marmur\u0103.<\/p>\n

Triste\u0163ea care m-a invadat dup\u0103 aceast\u0103 asociere de idei mi-a deconectat corpul de la creier. Reu\u015feam s\u0103 respir destul de greu..<\/p>\n

A\u015fezat pe canapea, stau cu ochii \u00eenchi\u015fi, apoi \u00eei deschid la loc. Inspir \u015fi expir \u00eencet, \u00eencerc s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la ceva, apoi constat c\u0103 nu m\u0103 mai g\u00e2ndesc la nimic. Dar nu simt nici o diferen\u0163\u0103. Nu mai pot s\u0103 disting clar \u00eentre lucruri.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Am s\u0103rit din pat c\u00e2nd am auzit o b\u0103taie u\u015foar\u0103 \u00een u\u015f\u0103 \u015fi o voce cunoscut\u0103.<\/p>\n

\u201eGicule! Sunt eu, Lidia. E\u015fti acas\u0103?\u201d<\/p>\n

M\u0103 str\u0103duiesc s\u0103 reac\u0163ionez rapid. Ce trebuia s\u0103 fac? S\u0103-i deschid? Cu ce m-ar putea ea ajuta? S\u0103-i spun ei despre \u00eendoielile care h\u0103l\u0103duiau prin mine? Dar de unde s\u0103 \u015ftie ea la ce se g\u00e2ndise mama?<\/p>\n

Trebuie s\u0103 par sigur pe mine, cel mai calm om de pe p\u0103m\u00e2nt! Ea nu trebuia s\u0103 afle c\u00e2t de \u00eentors pe dos eram… \u015fi de ce.<\/p>\n

Am \u00eentredeschis u\u015fa. Cu privirea \u00eengrijorat\u0103, Lidia \u00eentinse m\u00e2na pentru a o deschide mai mult.<\/p>\n

\u201e\u0162i s-a \u00eent\u00e2mplat ceva, Gicule?<\/p>\n

D\u00e2nd din cap \u00een semn c\u0103 nu, m-am dat un pas \u00eenapoi \u015fi am l\u0103sat-o s\u0103 intre \u00een apartament.<\/p>\n

\u201eEi… nu m\u0103 simt prea bine\u201d, i-am r\u0103spuns, b\u00e2lb\u00e2indu-m\u0103 sub privirea ei atent\u0103.<\/p>\n

\u201eNici nu ai cum s\u0103 te sim\u0163i bine\u201d, rosti ea cu tonul cel mai bl\u00e2nd cu putin\u0163\u0103. \u201eE normal s\u0103 te sim\u0163i a\u015fa, doar \u0163i-a murit mama, nu?\u201d<\/p>\n

Am \u00eencuviin\u0163at cu o u\u015foar\u0103 mi\u015fcare a capului, f\u0103r\u0103 s\u0103 spun nimic. Nu puteam s\u0103-mi dezlipesc privirea de la Lidia. De ce trecuse ea pe aici? Era chiar \u00eengrijorat\u0103 pentru mine sau era vorba despre altceva?<\/p>\n

\u201eM-am g\u00e2ndit c\u0103 ai vrea s\u0103 vin s\u0103 te iau la cimitir, s\u0103 nu fii singur \u00een momentele astea\u201d, \u00ee\u015fi motiv\u0103 ea gestul. \u201eMai ai \u015fi tu cu cine s\u0103 schimbi o vorb\u0103. Se a\u015fez\u0103 pe pat \u015fi b\u0103tu cu palma locul de l\u00e2ng\u0103 ea, invit\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 m\u0103 a\u015fez.<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 e groaznic s\u0103-\u0163i moar\u0103 ambii p\u0103rin\u0163i.\u201d<\/p>\n

Am r\u0103mas \u00een picioare.<\/p>\n

\u201eNu e u\u015for\u201d, i-am spus. \u201eE destul de greu s\u0103 m\u0103 obi\u015fnuiesc cu ideea c\u0103 sunt singur pe lume. \u015ei c\u0103 a murit a\u015fa de brusc.\u201d<\/p>\n

Lidia \u00eencuviin\u0163\u0103 comp\u0103timitoare.<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 nu a fost alegerea ei, nu?\u201d \u00eentreb\u0103 ea insinuant. \u201eNimeni nu poate s\u0103-\u015fi aleag\u0103 momentul \u00een care se moar\u0103.\u201d<\/p>\n

Am ezitat s\u0103-i r\u0103spund \u015fi m-am mul\u0163umit s\u0103 ridic din umeri.<\/p>\n

\u201eE adev\u0103rat\u201d, am aprobat. \u201e\u00cen astfel de momente, \u00ee\u0163i trec prin minte tot felul de idei.\u201d<\/p>\n

Cu col\u0163ul ochiului, p\u00e2ndeam reac\u0163ia Lidiei.<\/p>\n

Era numai imagina\u0163ia care-mi juca o fest\u0103 sau, \u00eentr-adev\u0103r, ea \u015ftia exact la ce m-am referit?<\/p>\n

\u201eAi dreptate\u201d, oft\u0103 ea. \u201eC\u00e2nd \u00ee\u0163i moare cineva drag, \u00ee\u0163i trec prin minte tot felul ciud\u0103\u0163enii.\u201d<\/p>\n

\u201eCiud\u0103\u0163enii…\u201d<\/p>\n

\u201eDar tu nu ai voie s\u0103 te la\u015fi\u201d, mi-o retez\u0103 Lidia. \u201eA fost mama ta, ai iubit-o, \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 accep\u0163i b\u0103rb\u0103te\u015fte c\u0103 oamenii mai \u015fi mor.\u201d<\/p>\n

Ea ezit\u0103 o clip\u0103, apoi m\u0103 privi intens \u00een ochi.<\/p>\n

\u201eAi anun\u0163at la munc\u0103?\u201d<\/p>\n

Nu am reac\u0163ionat \u00een nici un fel.<\/p>\n

\u201e\u015ei nu vrei s\u0103-i anun\u0163i?\u201d se mir\u0103 Lidia.<\/p>\n

Am respirat ad\u00e2nc.<\/p>\n

\u201eI-am anun\u0163at\u201d, am murmurat. Mi-au promis c\u0103 vor veni azi to\u0163i la \u00eenmorm\u00e2ntare.\u201d<\/p>\n

\u201e\u015ei te sup\u0103ra asta?\u201d<\/p>\n

Am negat.<\/p>\n

\u201eDin contr\u0103\u201d, am rostit eu. \u201e\u00cemi face pl\u0103cere c\u0103 ai trecut \u015fi tu pe-aici.\u201d<\/p>\n

Lidia \u00eentinse bra\u0163ele \u00eenspre mine.<\/p>\n

\u201e\u015ei eu m\u0103 bucur c\u0103 sunt aici\u201d, declar\u0103 ea. \u201eC\u0103 te-am g\u0103sit acas\u0103. Cred c\u0103 \u0163i-ar prinde bine acum o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare.\u201d<\/p>\n

\u00cemi z\u00e2mbi binevoitor.<\/p>\n

\u201e\u015ei mie mi-ar prinde bine o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare\u201d, continu\u0103 ea.<\/p>\n

Min\u0163ea. Ceva din vocea sau din privirea ei m\u0103 f\u0103cea s\u0103 cred c\u0103 nu prea avea poft\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze. \u015ei dac\u0103 o f\u0103cea, o f\u0103cea din mil\u0103. Dorea numai ca eu s\u0103 cred c\u0103 ea voia asta cu adev\u0103rat. Nu-mi explicam de ce. De ce \u0163inea s\u0103 joace rolul acesta?<\/p>\n

Mi-au dat lacrimile la comand\u0103 \u015fi m-am aruncat la g\u00e2tul ei. Bra\u0163ele ei s-au \u00eenchis teatral \u00een jurul meu.<\/p>\n

\u201eO s\u0103 fie bine\u201d, mi-a \u015foptit ea. \u201eAi s\u0103 vezi. Acum trebuie s\u0103 te \u00eembraci, s\u0103 nu \u00eent\u00e2rziem la slujb\u0103\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Pentru mine, doliul \u00eensemna s\u0103-mi petrec ziua \u00eenchis \u00een baie cu o pomp\u0103 cu heliu, tr\u0103g\u00e2nd cu urechea la ceea ce se \u00eent\u00e2mpla dincolo \u015fi ignor\u00e2ndu-i pe cei care b\u0103teau \u00een u\u015f\u0103 sau m\u0103 chemau s\u0103 particip la pomana mortului. Mama m\u0103 scutise data trecut\u0103 s\u0103 particip la masa dat\u0103 dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea tatei. Dac\u0103 ar putea, mi-ar aranja s\u0103 lipsesc \u015fi acum.<\/p>\n

Dup\u0103 ce m-am \u00eentors de la cimitir, m-am \u00eenchis \u00een baie, nu \u00eenainte de a o ruga pe Lidia s\u0103 se ocupe de invita\u0163i.<\/p>\n

Din buc\u0103t\u0103rie se auzea cum cineva toca legume, iar \u00een fa\u0163a u\u015fii de la intrare, se auzeau voci. Vocile de la intrare s-au combinat cu vocile din sufragerie. O voce profund\u0103 \u015fi \u00eentunecat\u0103 \u00eentreb\u0103: \u201eDa\u2019 b\u0103iatul unde e?\u201d. Era fratele mamei. Un bo\u015forog libidinos \u015fi foarte curios.<\/p>\n

\u201c\u00cen baie\u201d, i-a r\u0103spuns vocea de femeie at\u00e2t de drag\u0103 mie.<\/p>\n

\u201eDa\u2019 ce face acolo?\u201d insist\u0103 vocea.<\/p>\n

\u201eSe reculege\u201d.<\/p>\n

Nu, nu e adev\u0103rat c\u0103 m\u0103 reculegeam \u2013 umflam baloane. A\u015fa cum am procedat \u015fi c\u00e2nd l-am pierdut pe tata. Ca \u015fi atunci, \u015fi acum aveam numai baloane ro\u015fii. Le umflam, le legam \u015fi le l\u0103sam libere. Tavanul se umpluse cu baloane. Eu \u00eemi \u00eenchipuiam ca plutesc libere, m\u00e2nate de v\u00e2nt, exact ca ni\u015fte p\u0103s\u0103ri. Dintotdeauna mi-au pl\u0103cut p\u0103s\u0103rile. Hoin\u0103ream prin parcuri \u015fi urm\u0103ream p\u0103s\u0103rile. A\u015fteptam \u00een balcon, \u00een fiecare an, cu r\u0103bdare, perioada migra\u0163iilor, c\u00e2nd observam cum treceau p\u0103s\u0103rile \u00een stoluri pe deasupra mea, \u00een acela\u015fi timp cu alte c\u00e2rduri care se opreau c\u00e2teva zile s\u0103 se odihneasc\u0103 pe antenele blocurilor, ca s\u0103 se \u00eentremeze puii tineri, dup\u0103 care se ridicau \u015fi \u00ee\u015fi continuau drumul. Cu ani \u00een urm\u0103, maic\u0103\u2011mea \u00eemi d\u0103ruise de ziua mea un aparat foto rusesc, pe care am \u00eenceput s\u0103-l folosesc poz\u00e2nd p\u0103s\u0103ri. Aparatul mi-a fost furat \u00eenainte de a apuca s\u0103 developez m\u0103car o fotografie.<\/p>\n

La un moment dat, am crezut c\u0103 m\u0103 voi transforma \u015fi eu \u00een pas\u0103re \u015fi voi pluti printre blocuri f\u0103r\u0103 ca nimeni s\u0103 m\u0103 observe. St\u0103team ore \u00eentregi pe balcon cu bra\u0163ele desf\u0103cute, sper\u00e2nd s\u0103-mi creasc\u0103 pene \u00een loc de degete, ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 m\u0103 lansez \u00een primul meu zbor. Am sperat degeaba, nu mi-au crescut aripi. Iar \u00een timp ce eu treceam prin toate chinurile astea, cu m\u00e2inile \u0163epene, degetele umflate, umerii dur\u00e2ndu-m\u0103, mucii curg\u00e2ndu-mi din nas, de cele mai multe ori, mama st\u0103tea \u00een picioare l\u00e2ng\u0103 fereastra sufrageriei, uit\u00e2ndu-se cu mil\u0103 la mine.<\/p>\n

\u201eDar ce face el acolo?\u201d Vocea bo\u015forogului avea accente de exasperare. \u201eDe ce nu vine s\u0103 stea cu noi la mas\u0103? A\u015fa a f\u0103cut \u015fi c\u00e2nd a murit taic\u0103-su\u2019, dar atunci era copil, mai treac\u0103-mearg\u0103. Acum e b\u0103rbat \u00een toat\u0103 firea, nu se face s\u0103 ne lase singuri. Denot\u0103 lips\u0103 de respect pentru noi to\u0163i.\u201d<\/p>\n

\u201eAre s\u0103 ias\u0103 imediat!\u201d l-a lini\u015ftit Lidia. \u201eTrece totu\u015fi printr-un moment greu. Trebuie s\u0103 avem pu\u0163in\u0103 \u00een\u0163elegere pentru el.\u201d<\/p>\n

Dintr-o dat\u0103, m-am sim\u0163it r\u0103u, aproape c\u0103-mi venea s\u0103 pl\u00e2ng de r\u0103u ce m\u0103 sim\u0163eam. Mi-am frecat buzele cu palma. Era umed \u00een baie, \u00eens\u0103 nu doar umezeala \u00eemi provocase transpira\u0163ia lipicioas\u0103 \u015fi gre\u0163oas\u0103 care-mi acoperea fruntea, burta \u015fi picioarele. Amintirile f\u0103cuser\u0103 asta. Au adus \u00eenapoi ru\u015finea \u015fi repulsia, sentimentul c\u0103 sunt un nenorocit, c\u0103 nu valorez nici c\u00e2t o ceap\u0103 degerat\u0103, iar sentimentul acesta m\u0103 f\u0103cea \u00eentotdeauna s\u0103-mi doresc cu disperare s\u0103 bat pe cineva \u015fi aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 aducea cu ea o disperare \u015fi mai neagr\u0103.<\/p>\n

Mi-am scos din buzunarul de la spate o batist\u0103 mare alb\u0103, mi-am suflat nasul cu zgomot zdrav\u0103n \u015fi am \u00eendesat-o \u00eenapoi. Era modul meu de a \u00eencerca s\u0103-mi proiectez mintea \u00een alt\u0103 parte. La p\u0103rin\u0163ii mei mor\u0163i, de exemplu. Erau pe aici pe undeva… de fapt, poate chiar \u00een spatele oglinzi. Captivi \u00eentr-un fel de sal\u0103 de a\u015fteptare a mor\u0163ilor. A\u015feza\u0163i. Unul l\u00e2ng\u0103 cel\u0103lalt. T\u0103cu\u0163i. Se uitau la mine. Sunt \u00eengrijora\u0163i. Din cauza mea. Nu au de ce s\u0103-\u015fi fac\u0103 griji. Voi vinde apartamentul, iar din banii ob\u0163inu\u0163i \u00eemi voi cump\u0103ra o garsonier\u0103 aproape de sec\u0163ie, iar diferen\u0163a o voi depune la banc\u0103. B\u0103ncile au dob\u00e2nzi bune la depozite.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Am stat \u00een cimitir cu Lidia de o parte \u015fi C\u0103pitanul de cealalt\u0103. Toat\u0103 slujba nu m-am putut dezlipi de sicriul de la marginea gropii proasp\u0103t s\u0103pate. Eram hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu cedez \u00een fa\u0163a impulsului de a izbucni \u00een pl\u00e2ns. Misiunea mea aici era nu numai aceea de a-mi pl\u00e2nge mama dus\u0103 dintre cei vii, dar \u015fi aceea de a m\u0103 comporta c\u00e2t mai demn. De dragul demnit\u0103\u0163ii, n-aveam voie s\u0103 cedez \u00een fa\u0163a sentimentului de pierdere irecuperabil\u0103 care m\u0103 cople\u015fise cu o noapte \u00eenainte.<\/p>\n

Azi nu trebuia s\u0103 existe lacrimi. \u00cemi voi lua r\u0103mas bun de la ea \u015fi voi \u00eencepe, dup\u0103 aceea, procesul de reconstruc\u0163ie a noii mele vie\u0163i, care-o va include, de acum \u00eencolo, \u015fi pe Lidia.<\/p>\n

M\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 nu era o treab\u0103 foarte complicat\u0103. Lidia \u00eencepuse deja s\u0103 m\u0103 priveasc\u0103 ca pe un frate. \u00cen ultimii cinci ani, nu m-am sim\u0163it at\u00e2t de apropiat de nici o femeie.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen seara aceea, m-am culcat devreme, epuizat de pe urma \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii \u015fi a pomenii care urmase. \u00cen noaptea care a urmat, m-am trezit brusc cu senza\u0163ia c\u0103 ceva era \u00een neregul\u0103. C\u0103 era ceva care nu avea nici o leg\u0103tur\u0103 cu evenimentele care m\u0103 sec\u0103tuiser\u0103 de energie \u00een acea zi. Trebuia s\u0103 \u015ftiu.<\/p>\n

Ceva legat de C\u0103pitan.<\/p>\n

S\u0103 r\u0103m\u00e2n nemi\u015fcat \u00een pat c\u00e2teva clipe \u015fi s\u0103 \u00eemi \u00eencordez auzul. Poate descop\u0103r…<\/p>\n

\u00cens\u0103 chiar \u00een noaptea aia, am dormit ca un bolovan.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, visul meu nu avusese nici o \u015fans\u0103 s\u0103 se materializeze. \u015ei tocmai aceast\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntare avea s\u0103-mi n\u0103ruiasc\u0103 toate planurile. Lidia se preg\u0103tea pentru o cu totul alt\u0103 aventur\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de alerg\u0103tur\u0103 \u015fi dup\u0103 ce am semnat o duzin\u0103 de acte, am reu\u015fit s\u0103 m\u0103 mut \u00een noua mea cas\u0103, o garsonier\u0103 confort I, \u00een blocul cu 14 etaje de l\u00e2ng\u0103 Parcul Morarilor. Vecina de palier m-a p\u00e2ndit la vizor ca s\u0103 m\u0103 felicite pentru alegerea f\u0103cut\u0103. \u201eVecine, ai f\u0103cut o alegere bun\u0103. Blocul \u0103sta e un bloc sf\u00e2nt. Vorbesc serios! Pe vremuri, chiar pe locul acesta se \u00een\u0103l\u0163a o biseric\u0103 cu o clopotni\u0163\u0103 deosebit\u0103. Puteai s-o auzi de la zeci de kilometri. C\u00e2nd n\u0103v\u0103leau barbarii, preotul tr\u0103gea clopotele \u015fi oamenii se ascundeau \u00een mla\u015ftin\u0103. C\u0103 parcul asta al morarilor, p\u00e2n\u0103 h\u0103t departe, p\u00e2n\u0103 la sta\u0163ia de metrou Titan, era mla\u015ftin\u0103. M\u0103 rog, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 barbarii au d\u0103r\u00e2mat biserica \u015fi au scufundat clopotni\u0163a. Se zice c\u0103 blocul a fost construit chiar deasupra ei. Poate de aceea c\u00e2nd bate v\u00e2ntul \u015fi blocul se mi\u015fc\u0103, ai impresia c\u0103 cineva trage clopotul. Dar v\u0103 \u0163in de vorb\u0103 \u015fi dumneavoastr\u0103 poate mai ave\u0163i lucruri de despachetat.\u201d M-a mai felicitat o dat\u0103 \u015fi s-a f\u0103cut nev\u0103zut\u0103. Nimic altceva.<\/p>\n

M-am strecurat \u00een garsonier\u0103, oarecum ru\u015finat, nici nu \u015ftiam de ce.<\/p>\n

C\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103-mi despachetez ultimele lucruri, mi-am dat seama c\u0103 \u00eencepeam o via\u0163\u0103 nou\u0103, c\u0103 via\u0163a mea va deveni cu totul aparte! <\/em>Eram at\u00e2t de bogat dintr-o dat\u0103, \u00eenc\u00e2t \u015fi ultimele raze ale asfin\u0163itului de soare nu \u00een zadar mi-au str\u0103lucit cu at\u00e2ta veselie pe fa\u0163\u0103, st\u00e2rnind \u00een mintea mea \u00eenfierb\u00e2ntat\u0103 un roi \u00eentreg de impresii. Abia dac\u0103 mai vedeam unde \u00eemi a\u015fezam lucrurile. Nimic nu mai putea s\u0103 m\u0103 uimeasc\u0103.<\/p>\n

Fantezia mi-era avid\u0103, c\u0103ut\u0103toare \u015fi \u00een fa\u0163a ochilor se construia o lume nou\u0103, cu o alt\u0103 via\u0163\u0103, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de farmec, din toate p\u0103r\u0163ile m\u0103 \u00eempresurau planuri din ce \u00een ce mai str\u0103lucitoare. Un nou vis – o doz\u0103 de otrav\u0103 rafinat\u0103! Ce-mi pas\u0103 mie de via\u0163a real\u0103, de via\u0163a cotidian\u0103! P\u00e2n\u0103 acum nu am tr\u0103it dec\u00e2t \u00eentr-o lenevie confortabil\u0103, mult prea lent\u0103, cuprins de iner\u0163ie. Am fost at\u00e2t de nemul\u0163umit de soarta mea, \u00eenc\u00e2t mi-era sil\u0103 de via\u0163\u0103. Totul \u00een jurul meu era rece, mohor\u00e2t \u015fi at\u00e2t de sumbru… \u201eS\u0103rmanul !” m\u0103 comp\u0103timeam \u00een g\u00e2nd. \u015ei nici nu e de mirare c\u0103 m\u0103 \u00eencercau asemenea g\u00e2nduri. \u00cen fa\u0163a mea se desf\u0103\u015fura un tablou r\u0103pitor, plin de \u00eensufle\u0163ire, unde pe primul plan, primul personaj, eram chiar eu \u00eensumi.<\/p>\n

Am renun\u0163at la despachetat \u015fi m-am apropiat de vechea ma\u015fin\u0103 de scris, pe care tata o c\u00e2\u015ftigase c\u00e2ndva la poker. Am introdus o coal\u0103 alb\u0103 de h\u00e2rtie \u015fi dup\u0103 un moment de g\u00e2ndire am \u00eenceput s\u0103 scriu:<\/p>\n

To\u0163i poli\u0163i\u015ftii viseaz\u0103 c\u0103 nu vor mai avea de suferit din pricina unor lucruri lipsite de \u00eensemn\u0103tate.<\/p>\n

To\u0163i poli\u0163i\u015ftii viseaz\u0103 s\u0103-\u015fi bat\u0103, f\u0103r\u0103 team\u0103, clien\u0163ii.<\/p>\n

To\u0163i poli\u0163i\u015ftii viseaz\u0103 doar la misiuni \u00eendeplinite.<\/p>\n

To\u0163i poli\u0163i\u015ftii viseaz\u0103 la \u015fp\u0103gi.<\/p>\n

To\u0163i poli\u0163i\u015ftii viseaz\u0103 s\u0103 nu devin\u0103 suspec\u0163i.<\/p>\n

To\u0163i poli\u0163i\u015ftii viseaz\u0103 s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe un post care nu li se cuvine.<\/p>\n

To\u0163i poli\u0163i\u015ftii viseaz\u0103 la tr\u0103d\u0103ri \u015fi la c\u00e2\u015ftig.<\/p>\n

To\u0163i poli\u0163i\u015ftii viseaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 puternici.<\/p>\n

To\u0163i poli\u0163i\u015ftii viseaz\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mult.<\/p>\n

\u015ei doar unul viseaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 scriitor.<\/strong><\/p>\n

Am scos foaia din ma\u015fin\u0103 \u015fi-a fixat-o pe peretele din buc\u0103t\u0103rie, deasupra mesei, care-mi servea \u015fi ca birou, ca s\u0103 o am \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a ochilor.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

E ciudat cum moartea \u00ee\u0163i deschide at\u00e2t de larg sertarul cu amintiri. Cu adev\u0103rat \u00eengrozitor este c\u0103 memoria d\u0103 tot at\u00e2ta valoare trecutului c\u00e2t are prezentul. \u00cenc\u00e2t am ajuns s-o confund pe Lidia de atunci \u015fi Lidia de acum. \u00cen amintire o v\u0103d \u00eentotdeauna la cimitir, uit\u00e2ndu-se lung la mine, str\u00e2ng\u00e2ndu-mi m\u00e2inile – apropia\u0163i \u015fi, totu\u015fi, at\u00e2t de \u00eendep\u0103rta\u0163i unul de altul. Acum a r\u0103mas doar dep\u0103rtarea.<\/p>\n

Oare \u00eemi amintesc cu adev\u0103rat sau chiar v\u0103d rictusul cinic sau poate acuzator din col\u0163ul gurii sinuciga\u015fului care l-a scos din min\u0163i pe C\u0103pitan?<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Poate chiar a sosit momentul s\u0103 scriu, mi-am zis. Mi-am f\u0103cut meticulos cur\u0103\u0163enie \u00een camer\u0103, am oprit televizorul, m-am sp\u0103lat pe din\u0163i \u015fi m-am a\u015fezat la masa din buc\u0103t\u0103rie, \u00een fa\u0163a ma\u015finii de scris. \u00centre picioare \u0163ineam o cutie cu biscui\u0163i. M\u00e2ncam biscui\u0163ii unul c\u00e2te unul, f\u0103r\u0103 s\u0103 le simt gustul, \u00een a\u015fteptarea inspira\u0163iei. \u00cei m\u00e2ncam pur \u015fi simplu pentru c\u0103 mi-era foame. Sim\u0163eam c\u0103 voi avea nevoie de for\u0163\u0103, cur\u00e2nd voi avea nevoie de toat\u0103 for\u0163a mea.<\/p>\n

Ron\u0163\u0103iam biscui\u0163ii unul c\u00e2te unul, refuz\u00e2nd s\u0103 cedez tenta\u0163iei de a \u00eentrerupe a\u015fteptarea \u015fi de a da iama \u00een frigider, dup\u0103 m\u00e2ncare. Chiar dac\u0103 stomacul meu nu p\u0103rea mul\u0163umit de hrana pe care i-o ofeream, tot nu aveam de g\u00e2nd s\u0103 cedez. \u015etiam c\u0103 dac\u0103 mai a\u015fteptam pu\u0163in, stomacul mi se va lini\u015fti. Nu avea nici un rost s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la m\u00e2ncare dac\u0103 tot \u00eel voi umple cu biscui\u0163i. Trebuie s\u0103 m\u0103 concentrez doar asupra scrisului.<\/p>\n

Pentru c\u0103 nu \u015ftiam cu exactitate c\u00e2t timp o s\u0103 mai treac\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eemi va veni inspira\u0163ia, am \u00eenceput s\u0103 r\u0103sfoiesc o revist\u0103 de cultur\u0103 veche, pe care o foloseam ca suport pentru crati\u0163ele prea fierbin\u0163i. Cu toate c\u0103 nu manifestam un interes deosebit pentru reviste, r\u0103sfoind-o, am dat peste un articol scris de un romancier la mod\u0103, pe care am avut prilejul s\u0103-l v\u0103d pe strad\u0103. De\u015fi nu am schimbat am\u00e2ndoi dec\u00e2t o privire, faptul c\u0103 l-am cunoscut pe autor pe strad\u0103 m-a f\u0103cut totu\u015fi s\u0103 cred c\u0103 el f\u0103cea oarecum parte din lumea mea \u015fi m\u0103 sim\u0163eam obligat s\u0103-l citesc. Am\u00a0 \u00eenceput s\u0103 citesc \u015fi mi-am dat seama c\u0103 aborda un subiect care m\u0103 chinuia \u015fi pe mine de mult timp – cum s\u0103 devii scriitor. De la h\u00e2rtia pe care o aveam \u00een fa\u0163\u0103, nu mai reu\u015fisem s\u0103 compun nimic. \u015ei doar unul viseaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 scriitor.<\/strong> Da, \u00een afar\u0103 de cele 10 propozi\u0163ii, nu mai fusesem \u00een stare s\u0103 scriu nimic.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la primul r\u00e2nd al articolului, am remarcat \u015ftiin\u0163a scriitorului: \u201enimic \u00een literatur\u0103 nu e rodul \u00eent\u00e2mpl\u0103rii.\u201d Cuvintele \u00eemi sunau mereu \u015fi mereu \u00een minte, a\u015fa cum sun\u0103 o bucat\u0103 de melodie care se repet\u0103 la nesf\u00e2r\u015fit din cauza discului defect. Era, oare, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 am descoperit acest text chiar \u00een momentul \u00een care am sim\u0163it c\u0103 a venit timpul s\u0103 scriu? Din p\u0103cate, nu \u015ftiam.<\/p>\n

Scriitorul \u00ee\u015fi \u00eencepea investiga\u0163ia \u00eentreb\u00e2nd: \u201eUnde este autorul \u00eentr-un text?\u201d \u015ei o continua cu o logic\u0103 de fier \u015fi cu un fler de detectiv. Concluzia lui era stranie: nimeni nu \u015ftia unde e autorul, dac\u0103 s-a \u00eentors la locul lui sau a r\u0103mas \u00eenc\u0103 surghiunit \u00een \u00eenchisoarea textului. Are dreptate, m\u0103 g\u00e2ndeam eu. Nimeni nu \u015ftie unde este autorul. Mai ales \u00eentr-un jurnal. Mi-am b\u0103gat alt biscuit \u00een gur\u0103 \u015fi l-am sf\u0103r\u00e2mat \u00eentre din\u0163i. C\u00e2t de pre\u0163ioas\u0103 era aceast\u0103 lec\u0163ie, at\u00e2t pentru art\u0103 c\u00e2t \u015fi pentru via\u0163\u0103! Nu era o chestiune de adev\u0103r sau de fals. Absent? Prezent? Da, era c\u00e2te ceva din toate astea \u015fi nici una dintre ele. Sub toate m\u0103\u015ftile lui, nu era dec\u00e2t un alt om, to\u0163i oamenii, asemenea unui manechin \u00een vitrina croitorului, a\u015ftept\u00e2nd ca ceva s\u0103-l \u00eembrace, s\u0103-i insufle via\u0163\u0103. \u00cen\u0163eleg\u00e2nd pentru prima oar\u0103 aceste lucruri, am \u00eenceput s\u0103-mi dau seama, cu spaim\u0103, de imensa for\u0163\u0103 reflexiv\u0103 a unui scriitor. Acea pasivitate fecund\u0103 cu care, ca \u015fi poli\u0163istul, \u00ee\u015fi \u00eemprumut\u0103 indirect lumina din via\u0163\u0103. \u015ei totu\u015fi, \u00een timp ce revela\u0163ia \u00eemi st\u00e2rnea mai mult ca oric\u00e2nd admira\u0163ia pentru autor – \u00een chip de prototip al omului, ca s\u0103 spun a\u015fa – nu reu\u015feam s\u0103-mi explic noul element care se f\u0103cea sim\u0163it: izul unui dezgust fa\u0163\u0103 de mine \u015fi fa\u0163\u0103 de toate sl\u0103biciunile personalit\u0103\u0163ii mele.<\/p>\n

Mi-am acoperit urechile cu m\u00e2inile. Nu mai auzeam dec\u00e2t zgomotul din capul meu. Fusesem preg\u0103tit s\u0103 fac tot posibilul s\u0103 gr\u0103besc lucrurile. \u00cen definitiv, suntem la \u00eenceputul secolului XXI, oamenii pot s\u0103 provoace tot felul de chestii. M-am zb\u0103tut s\u0103-mi procur curajul scrisului timp de aproape \u015fase luni. \u015ei cum acesta \u00eent\u00e2rzia prea mult, ajunsesem s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 mi-ar fi mai u\u015for s\u0103-mi provoc o hemoragie dec\u00e2t s\u0103 scriu.<\/p>\n

Am pus revista al\u0103turi, n-avea nici un rost acum s\u0103 m\u0103 fr\u0103m\u00e2nte c\u0103 o lume \u00eentreag\u0103 ignora cu des\u0103v\u00e2r\u015fire existen\u0163a autorilor: onoarea autorului \u00eenc\u0103 nu m\u0103 privea. Mi-am \u00eencle\u015ftat pumnii neajutorat. A trebuit s\u0103 m\u0103 \u00eenfr\u00e2nez ca s\u0103 nu \u00eencep iar s\u0103 lovesc \u00een ma\u015fina de scris. Chinurile au \u00eenceput din nou. \u00cendoielile curgeau \u00een valuri. Pe undeva, pe acolo, dans\u00e2nd cu altcineva, era \u015fi inspira\u0163ia, care-mi \u00eennebunea sim\u0163urile c\u00e2nd st\u0103tea departe de mine.<\/p>\n

Dintr-o dat\u0103, totul a \u00eenceput s\u0103 se ridice ca o cea\u0163\u0103, s\u0103 devin\u0103 mai u\u015for, s\u0103 se mi\u015fte ca o pas\u0103re care \u015fi-a pierdut sim\u0163ul\u00a0 orient\u0103rii. M-am sim\u0163it ame\u0163it, mi s-a f\u0103cut aproape r\u0103u, ceea ce n-am putut \u00een\u0163elege. \u015ei apoi, mai t\u00e2rziu, mi s-a luminat un petic de minte. Era ca \u015fi cum, pe nesim\u0163ite, a\u015f fi \u00eenceput s\u0103 folosesc un picior pe care nu-l aveam. Am aruncat ma\u015fina de scris, mi-am umplut stiloul meu chinezesc vechi cu cerneal\u0103, mi-am liniat un caiet gol \u015fi-am \u00eenceput s\u0103 scriu. Asta e, cheia succesului \u00eenseamn\u0103 s\u0103 a\u015ftep\u0163i ora optim\u0103 pentru ac\u0163iune. \u015ei a\u015fa a \u015fi fost: timp de at\u00e2tea s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, am a\u015fteptat ca aceast\u0103 curte asidu\u0103 f\u0103cut\u0103 crea\u0163iei literare s\u0103 dea rezultate. \u015ei uite, se \u00eent\u00e2mpl\u0103, jurnalul a \u00eenceput, dar numai dup\u0103 ce am renun\u0163at la ma\u015fina de scris, chiar \u00een aceast\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103. \u015ei cu ce a\u015f putea s\u0103 \u00eencep dac\u0103 nu cu ziua \u00een care am primit fotografia? Via\u0163a mea a p\u0103\u015fit \u00een aceast\u0103 aventur\u0103 nebuneasc\u0103. Chiar dac\u0103 nu cu piciorul cel mai sigur.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Ca prin farmec, cu stiloul \u00een m\u00e2n\u0103, nu-mi mai era greu s\u0103 \u0163in sub control cuvintele \u015fi s\u0103 lini\u015ftesc verbele. Poate c\u0103, \u00eentr-un anumit fel ciudat, amintirea mor\u0163ii mamei mele reu\u015fise s\u0103 m\u0103 ajute. S\u0103-mi dezvirgineze m\u00e2na cu care scriu. Oricum ar fi, propozi\u0163iile au ajuns s\u0103 mi se perinde clar prin fa\u0163\u0103, ca ni\u015fte patrule de jandarmi. Unul, doi, trei! \u015ei reu\u015fesc s\u0103 a\u015ftern pe h\u00e2rtie o superb\u0103 defilare a cuvintelor. Sincronizarea e totul, ca la o parad\u0103 de gal\u0103. \u00cenaintez repede, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eentreb cum s\u0103 descriu cu \u00een\u0163eles scene din via\u0163a mea. Ele sunt aici, \u00een fa\u0163a mea \u015fi-mi cer s\u0103 le scriu. \u015ei le scriu c\u00e2t pot de repede, p\u00e2n\u0103 nu dispar. Sunt fericit c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 c\u0103l\u0103resc cuvintele. Mi se pare c\u0103 visez.<\/p>\n

 <\/p>\n


\n#
\nun text<\/a> despre acest roman poate fi citit<\/a> în acest num\u0103r al EgoPHobia <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[fragment de roman] de Daniel Sur   M\u0103 numesc Gicu \u015fi sunt poli\u0163ist. Mama crede c\u0103 a\u015fa mi-a fost scris \u00een marea carte a vie\u0163ii, s\u0103 fiu poli\u0163ist \u015fi c\u0103, de\u015fi totul pare \u00eempotriva mea, Dumnezeu are compasiune pentru mine \u015fi m\u0103 va ajuta. Sunt poli\u0163ist la sec\u0163ia 66 din Bucure\u015fti, la ordine public\u0103. Acum […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[817,15],"tags":[16,1157,875,1115],"class_list":["post-8468","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-34","category-proza","tag-daniel-sur","tag-egophobia-34","tag-fragment-de-roman","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2cA","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8468","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8468"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8468\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8474,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8468\/revisions\/8474"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8468"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8468"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8468"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}