{"id":8484,"date":"2012-05-18T02:54:42","date_gmt":"2012-05-18T00:54:42","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=8484"},"modified":"2012-05-19T23:12:00","modified_gmt":"2012-05-19T21:12:00","slug":"edward-hopper-metamorfoza-realului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=8484","title":{"rendered":"Edward Hopper – Metamorfoza Realului"},"content":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels<\/p>\n

\nRealul disecat, recalculat, revizuit, transformat \u015fi apoi reconstruit pe p\u00e2nz\u0103 – iat\u0103 esen\u0163a viziunii artei moderne v\u0103zut\u0103 de pictorul american Edward Hopper. Pictorul oscila \u00eentre direc\u0163iile noi din arta european\u0103, vizit\u00e2nd des Parisul ca s\u0103 le studieze pe cele care se n\u0103\u015fteau \u00een Fran\u0163a, dar se \u00eentoarcea neafectat de noile curente, de\u015fi \u00eei admira pe Manet \u015fi Degas, de la care a \u00eemprumutat elemente de stil \u015fi compozi\u0163ie. Despre Picasso spunea c\u0103 nu auzise de acest nume, \u00een schimb era impresionat de Rembrandt: “Garda de noapte este cel mai minunat tablou pe care \u00eel cunosc”, spunea artistul. \u00cen tinere\u0163e \u00eei pl\u0103cea poetul Emerson \u015fi voia s\u0103 devin\u0103 arhitect naval. \u00cen 1899, la 17 ani se \u00eenroleaz\u0103 \u00een studii de art\u0103 la New York Art Institute, petrec\u00e2nd acolo \u0219ase ani. Un profesor, Robert Henri, \u00eencurajeaz\u0103 studen\u0163ii s\u0103 “fac\u0103 un clocot \u00een lume… nu subiectul conteaz\u0103 ci ce sim\u0163im pentru el… uit\u0103 de art\u0103 \u015fi picteaz\u0103 doar ce te intereseaz\u0103 din via\u0163\u0103”. Urm\u00e2ndu-i sfaturile, Hopper produce prima sa pictur\u0103 \u00een ulei Portret solitar \u00eentr-un teatru<\/em> (1904). Primele sale picturi au o palet\u0103 \u00eenchis\u0103, sumbr\u0103. <\/p>\n

<\/p>\n

Sunt scene urbane, str\u0103zi, cafenele, teatre \u015fi scene de oper\u0103. Spre deosebire de contemporanii s\u0103i care probau cubismul \u015fi experimentau arta abstract\u0103, Hopper era atras de realism. Nimic din arta parizian\u0103 nu se infiltreaz\u0103 \u00een p\u00e2nzele lui, doar curajul de a picta nuduri, \u00een ciuda educa\u0163iei sale puritane. <\/p>\n

<\/p>\n

\u00cenchiriaz\u0103 un studio la New York, tr\u0103ie\u015fte din ilustra\u0163ii pentru reviste, produce diverse reclame publicitare. Nu \u015ftie ce s\u0103 picteze, trece prin perioade lungi, inerte, \u00eentr-o stare de nefericire imposibil de gonit. \u00cen 1912 \u00eentr-o plimbare la Gloucester g\u0103se\u015fte inspira\u0163ia de a picta un peisaj – Far marin<\/em> – primul dintr-o lung\u0103 serie de faruri marine realistic tratate.<\/p>\n

<\/p>\n

Dup\u0103 moartea tat\u0103lui s\u0103u \u00een 1913, Hopper se mut\u0103 \u00een Greenwich Village, unde va r\u0103m\u00e2ne pentru tot restul vie\u0163ii. \u00cen anul urm\u0103tor i se comand\u0103 afi\u015fe pentru publicitate de filme. De\u015fi nu iubea grafica ilustrat\u0103 se apropie de teatru \u015fi cinema, ambele devin subiecte importante \u00een opera sa, sunt medii care influen\u0163eaz\u0103 metodele sale compozi\u0163ionale. \u00centre 1920 \u015fi 1922 se face cunoscut cu o serie de picturi importante: Night on the El train, Evening Wind, New York Interior, Girl at Sewing Machine<\/em> etc.<\/p>\n

<\/p>\n

Artistul folose\u015fte lumini \u015fi umbre ca s\u0103 defineasc\u0103 teritorii clare, \u00eemparte arhitectonic spa\u0163iile tratate cu demarca\u0163ii topografice. Nimic nu e confuz, \u00eentr-o similaritate cu metafizica lui Giorgio de Chirico la care suprafe\u0163ele sunt monotone, str\u0103b\u0103tute de o lumin\u0103 intens\u0103, o parti\u0163ie \u00eentre real \u015fi presupus. Un alt tablou memorabil este Deal cu Far<\/em> – datat 1927. Pe o colin\u0103, o cas\u0103 singuratic\u0103 l\u00e2ng\u0103 un far alb, pe fundal un cer f\u0103r\u0103 nori. \u00cen prim plan vegeta\u0163ia creaz\u0103 valuri de culoare dur\u0103, peste deal nu vedem nimic, farul \u015fi casa sunt grani\u0163a vizual\u0103 care ne separ\u0103 de infinit, la fel ca \u015fi pictura lui de Chirico La nostalgia dell’infinito<\/em>.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen anul 1923 Hopper se \u00eensoar\u0103 cu Josephine Nivison \u015fi ea student\u0103 la \u015fcoala lui Robert Henri. Cei doi \u00eempart o via\u0163\u0103 recluziv\u0103, so\u0163ia devenind modelul \u015fi impresarul pictorului. Critica devine favorabil\u0103, un ziarist scrie: “Ce vitalitate, for\u0163\u0103 \u015fi adev\u0103r! Privi\u0163i ce se poate face dintr-un subiect banal!”. Dar Hooper r\u0103m\u00e2ne introvertit, conservativ \u015fi afectat de lipsa de idealism a vremii sale. Ador\u0103 cultura, mai ales lectura \u015fi multe din picturile sale trateaz\u0103 modele cufundate \u00een lectur\u0103 de c\u0103r\u0163i.<\/p>\n

<\/p>\n

Un interviu dat jurnalului Reality ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem filosofia picturii sale care are \u00een focar via\u0163a \u00een America: sta\u0163ii de benzin\u0103, moteluri, restaurante, g\u0103ri, via\u0163\u0103 rural\u0103 \u015fi personaje care populeaz\u0103 str\u0103zile sau restaurantele. Spunea Hopper: “Arta este exteriorizarea vie\u0163ii interioare a artistului, viziunea lui despre lume. Via\u0163a interioar\u0103 a unei fiin\u0163e umane este un regat vast \u015fi divers \u00een care se structureaz\u0103 forme, culori, desene. Pictura trebuie s\u0103 se ocupe cu via\u0163a \u015fi fenomenele ei \u00eenainte de a deveni art\u0103”. Ar fi superficial s\u0103 g\u00e2ndim c\u0103 Hopper nu folosea mesaje psihologice \u00een pictura sa, fiind profund interesat de Freud \u015fi de poten\u0163a subcon\u015ftientului.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00centre anii ’40 \u015fi ’60 este foarte productiv \u015fi realizeaz\u0103 tablouri importante ca de exemplu: Hotel lobby, Morning in a City, Nighthawks, Morning Sun<\/em> etc. Moare \u00een Mai 1967, iar so\u0163ia sa doneaz\u0103 peste 3000 de p\u00e2nze muzeului Whitney of American Art.<\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n

Metamorfoza realului<\/strong>
\n <\/p>\n

De\u015fi aparent realiste, picturile lui Hopper nu sunt ni\u015fte simple reprezent\u0103ri ale realului.<\/p>\n

Tablourile deconstruiesc \u015fi recompun realul, duc\u00e2nd subiectul la o puritate extrem\u0103. Adesea Hopper include \u00een pictur\u0103 fragmente de picturi, un proces care subliniaz\u0103 producerea unui \u00eentreg din cioburi, din frac\u0163ii, care la un loc produc percep\u0163ia \u00eentregului c\u00e2mp vizual. Opera lui a fost pe bun\u0103 dreptate botezat\u0103 “O metafor\u0103 a t\u0103cerii”. <\/p>\n

<\/p>\n

Domin\u0103 sentimentul lini\u015ftei, al lucrurilor r\u0103mase nespuse. Am putea decide c\u0103 \u00een centrul de gravitate al picturilor sale st\u0103 cea ce nu se vede direct \u00een pictura respectiv\u0103. Este un act voit \u015fi subtil care stimuleaz\u0103 \u015fi intrig\u0103 imagina\u0163ia privitorului. Hooper ne \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 c\u0103ut\u0103m sub situa\u0163ii aparent superficiale ancorarea \u00een \u00een\u0163elesuri profunde, uneori amenin\u0163\u0103toare. Nu-l intereseaz\u0103 z\u0103pada sau ploaia, este mereu \u00een plin\u0103 lumin\u0103 care vine de la un soare str\u0103lucitor simbolul revela\u0163iei, iar umbre dure se preling pe case \u015fi ziduri, \u00eentr-un paralelism cu peliculele alb-negru.<\/p>\n

<\/p>\n

Contrastele dau impresia de tensiune \u015fi izolare, eman\u0103 t\u0103cere \u015fi stau la baza dramatismului \u015fi a esteticii sale. Spre deosebire de al\u0163i pictori reali\u015fti americani (Marsh sau Sloan) care sf\u00e2rtecau critic subiectele, Hooper p\u0103streaz\u0103 distan\u0163\u0103 \u015fi respect. \u00cel interesez\u0103 ora\u015ful, personajele anonime deconectate de timp sau de evenimente. Ca \u015fi ceilal\u0163i arti\u015fti el respinge redarea realit\u0103\u0163ii dure printr-o imagistic\u0103 zaharisit\u0103, iluzorie. Examin\u00e2nd comparativ fotografiile unor locuri precum Cape Cod sau Gloucester cu imaginile lor pictate de Hopper descoperim mecanismul prin care acesta transforma realitatea \u00eentr-o idee estetic\u0103: imaginile reprezint\u0103 conceptul de a percepe \u015fi red\u0103 sentimentul de deja-vu printr-o decodare psihologic\u0103 \u015fi o rearanjare a imaginilor stocate.<\/p>\n

<\/p>\n

Cineva spunea c\u0103 tablourile lui Hopper par a fi sub sticl\u0103. Intensul dialog \u00eentre realism \u015fi abstract, reprezenta\u0163ie \u015fi transpunerea ei produc o deconcertant\u0103 lips\u0103 de ambiguitate. Artistul nu las\u0103 mult loc imagina\u0163iei, extrapol\u0103rii conceptuale, oblig\u00e2ndu-ne s\u0103 descifr\u0103m mesajele ascunse \u00een real, \u015fi acesta este profundul miraj al artei sale.<\/p>\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels Realul disecat, recalculat, revizuit, transformat \u015fi apoi reconstruit pe p\u00e2nz\u0103 – iat\u0103 esen\u0163a viziunii artei moderne v\u0103zut\u0103 de pictorul american Edward Hopper. Pictorul oscila \u00eentre direc\u0163iile noi din arta european\u0103, vizit\u00e2nd des Parisul ca s\u0103 le studieze pe cele care se n\u0103\u015fteau \u00een Fran\u0163a, dar se \u00eentoarcea neafectat de noile curente, de\u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[817,118],"tags":[87,878,1157,1127],"class_list":["post-8484","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-34","category-imagini","tag-adrian-grauenfels","tag-edward-hopper","tag-egophobia-34","tag-imagini"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2cQ","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8484","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8484"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8484\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8488,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8484\/revisions\/8488"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8484"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8484"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8484"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}