{"id":8493,"date":"2012-05-20T03:56:00","date_gmt":"2012-05-20T01:56:00","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=8493"},"modified":"2012-05-20T00:03:59","modified_gmt":"2012-05-19T22:03:59","slug":"norii-lui-magellan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=8493","title":{"rendered":"Norii lui Magellan"},"content":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels<\/p>\n

 <\/p>\n

\nMi se par ciudate sudul \u015fi nordul ca no\u0163iuni \u00een astronomie. \u00centr-o lume mereu mi\u015fc\u0103toare, f\u0103r\u0103 nimic fix sau constant, galaxiile par a \u015fti ce fac. Astronomia modern\u0103 ne spune c\u0103 la sud de Calea Laptelui doi nori galactici orbiteaz\u0103 etern \u00een jurul galaxiei noastre. Afla\u0163i la circa 250000 ani lumin\u0103 distan\u0163\u0103 de noi, ei sunt cunoscu\u0163i drept Norii lui Magellan (Micul \u015fi Marele Nor). Dar noi eviden\u0163e \u015ftiin\u0163ifice sugereaz\u0103 un cu totul alt scenariu. Norii vin de fapt din mari dep\u0103rt\u0103ri ale universului ca s\u0103 ne ofere o rar\u0103 vizit\u0103. Dac\u0103 a\u015fa este, suntem martorii unui imens intergalactic balet \u00een trei. Un dans care modific\u0103 structura galaxiei noastre n\u0103sc\u00e2nd noi stele, pe c\u00e2nd altele vor fi aruncate \u00een ad\u00e2ncurile spa\u0163iului. Norii sunt mult mai lumino\u015fi dec\u00e2t orice alt satelit galactic, at\u00e2t de vizibili \u00eenc\u00e2t un observator cu ochiul liber, cronicarul lui Fern\u00e3o Magalhaes, Antonio Pigafetta scria: “Se v\u0103d multe stele \u00eenghesuite la un loc”. <\/p>\n

<\/p>\n

Str\u0103lucirea acestor corpuri celeste provine de la cantitatea uria\u015f\u0103 de stele \u015fi distan\u0163ele relativ mici dintre ele. Micul Nor Magellan con\u0163ine 3 miliarde de stele, iar Marele Nor aproximativ 30 de miliarde. \u015ei un alt aspect: norii nu se aseam\u0103n\u0103 de loc cu galaxiile pitice sferice care graviteaz\u0103 \u00een jurul C\u0103ii Lactee. Noua teorie presupune c\u0103 \u00een acest caz este vorba de galaxii \u00eendep\u0103rtate captate de for\u0163a de atrac\u0163ie gravita\u0163ional\u0103 a galaxie noastre. \u00cen anul 2006 astronomii au folosit telescopul spa\u0163ial Hubble ca s\u0103 m\u0103soare traiectoria Norilor lui Magellan. Ca referin\u0163\u0103 au folosit foarte \u00eendep\u0103rta\u0163i quasari*<\/sup> care la miliarde de ani lumin\u0103 dep\u0103rtare apar ca un fundal fix \u00eentr-o lume \u00een care totul se mi\u015fca f\u0103r\u0103 r\u0103gaz. M\u0103sur\u0103torile arat\u0103 c\u0103 Norii urmeaz\u0103 un curs excentric care \u00eei aduce pentru prima dat\u0103 aici, de la \u00eenceputurile universului. <\/p>\n

<\/p>\n

Ipoteza e sus\u0163inut\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 Norii con\u0163in cantit\u0103\u0163i imense de gaz din care sunt formate stelele. La trecerea pe l\u00e2ng\u0103 o puternic\u0103 galaxie gazul este “furat” de aceasta. \u00cen neputin\u0163a de a crea noi stele, sateli\u0163ii galactici r\u0103m\u00e2n forma\u0163ii geriatrice, eventual canibalizate de galaxia gazd\u0103. Spre deosebire de sateli\u0163ii geriatrici, Marele Nor produce stele. Se \u015ftie c\u0103 \u00een ultimele milioane de ani o forma\u0163ie str\u0103lucind \u00een ro\u015fu, numit\u0103 Nebuloasa Tarantula, este o regiune care na\u015fte stele si asta la numai 160000 de ani lumina de P\u0103m\u00e2ntul nostru. <\/p>\n

<\/p>\n

Lumina ei ro\u015fie, puternic\u0103, este datorat\u0103 hidrogenului. Gazul liber este bombardat de lumina stelelor gigantice, at\u00e2t de furioase \u00een reac\u0163iile nucleare \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi epuizeaz\u0103 combustibilul \u00een milioane de ani \u00een loc de c\u00e2teva miliarde de ani cum este cazul Soarelui nostru, modest \u015fi temperat. \u00cen final ele vor exploda \u00een supernove. \u00cen 23 Februarie 1983 o albastr\u0103 stea gigantic\u0103 din regiunea Tarantula a explodat polariz\u00e2nd aten\u0163ia astronomilor. Este vizibil\u0103 \u015fi azi prin telescop. Calea Lactee \u015fi Norii lui Magellan vor continua s\u0103 danseze \u00eempreun\u0103 \u00een eonii care vin. Acest dans poate duce la o enorm\u0103 ciocnire sau la o desp\u0103r\u0163ire definitiv\u0103, dar nimeni nu va tr\u0103i destul ca s\u0103 fie martorul acestui flirt galactic dansat la muzica stelelor. <\/p>\n

<\/p>\n

(*) quasar = Quasi stelar radio source. Quasarii sunt nuclei galactici extrem de energetici. Foarte lumino\u015fi ei radiaz\u0103 energie electromagnetic\u0103, unde radio \u015fi lumin\u0103 vizibil\u0103 deplasat\u0103 spre ro\u015fu datorat\u0103 expansiunii universale. Exist\u0103 quasari at\u00e2t de lumino\u015fi \u00eenc\u00e2t radia\u0163ia lor echivaleaz\u0103 un trilion de sori. Dup\u0103 studii recente, quasarul este considerat a fi o regiune compact\u0103 \u00een jurul unei g\u0103uri negre aflate \u00een centrul unei galaxii. Azi sunt cunoscu\u0163i peste 200000 quasari afla\u0163i la distan\u0163e de peste 3 miliarde ani lumin\u0103 de galaxia noastr\u0103. Cel mai \u00eendep\u0103rtat cunoscut quasar se afla la 29 miliarde ani lumin\u0103 de noi. Se accept\u0103 ideea c\u0103 un viitor quasar se va forma \u00een urma ciocnirii dintre Galaxia Andromeda cu Calea Lactee, peste circa 5 miliarde de ani. Destul timp ca s\u0103 ne bem cafeaua lini\u015fti\u0163i. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels   Mi se par ciudate sudul \u015fi nordul ca no\u0163iuni \u00een astronomie. \u00centr-o lume mereu mi\u015fc\u0103toare, f\u0103r\u0103 nimic fix sau constant, galaxiile par a \u015fti ce fac. Astronomia modern\u0103 ne spune c\u0103 la sud de Calea Laptelui doi nori galactici orbiteaz\u0103 etern \u00een jurul galaxiei noastre. Afla\u0163i la circa 250000 ani lumin\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,817],"tags":[87,1120,1157],"class_list":["post-8493","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-34","tag-adrian-grauenfels","tag-articole","tag-egophobia-34"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2cZ","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8493","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8493"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8493\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8494,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8493\/revisions\/8494"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8493"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8493"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8493"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}