{"id":8535,"date":"2012-05-24T14:12:44","date_gmt":"2012-05-24T12:12:44","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=8535"},"modified":"2012-05-24T14:13:56","modified_gmt":"2012-05-24T12:13:56","slug":"carti-primite-la-redactie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=8535","title":{"rendered":"C\u0103r\u021bi primite la redac\u021bie"},"content":{"rendered":"<p align=right>de \u0218tefan Bolea<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p align=justify>\n<strong>Paul Vinicius, <em>Lini\u015ftea de dinaintea lini\u015ftei,<\/em> Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2011. <\/strong><br \/>\n&nbsp;<\/p>\n<p>De mult n-am citit ceva at\u00e2t de puternic! O carte proasp\u0103t\u0103, ce eman\u0103 virtutea existen\u0163ialist\u0103 suprem\u0103, autenticitatea. R\u0103m\u00e2n fidel principiului enun\u0163at de Cioran \u00een prima sa carte: \u201e\u00cemi place g\u00eendul care p\u0103streaz\u0103 o arom\u0103 de s\u00eenge \u015fi de carne \u015fi prefer de o mie de ori, unei abstrac\u0163ii vide, o reflec\u0163ie r\u0103s\u0103rit\u0103 dintr-o efervescen\u0163\u0103 sexual\u0103 sau dintr-o depresiune nervoas\u0103.\u201d Vinicius este, din perspectiva mea, un post-existen\u0163ialist \u015fi un post-tr\u0103irist, care pune vitalul \u00eenaintea livrescului \u015fi care ar trebui s\u0103 dea o palm\u0103 orient\u0103rii sterile, <em>soft,<\/em> pasive, resemnate, care domne\u015fte \u00een mediul literar. S\u0103 m\u0103 explic: <!--more-->pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, devin tot mai furios \u2013 nu mai senin \u2013 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu literatura. <em>Ar trebui s\u0103 scrie doar cei ce au ceva de spus.<\/em> E o axiom\u0103 simpl\u0103, pe care n-o respect\u0103 cei mul\u0163i, p\u0103l\u0103vr\u0103gind \u015fi scriind degeaba. Testul acestei axiome este sufletesc, psihologic: dac\u0103 o traum\u0103 sau un preaplin nu te m\u00e2n\u0103, e\u015fti un <em>Niemand,<\/em> gestionarul unei opere <em>minore.<\/em> Un poem este sublimarea unui urlet sau a unui oftat, nu obiectivarea unui c\u0103scat. \u00cemi place cum explodeaz\u0103 instinctul mor\u0163ii la Vinicius, cu aceea\u015fi insisten\u0163\u0103 ca la Lars von Trier. Exemple: \u201e\u00eentuneric \u00eentuneric \u00eentuneric\/ <em>\u00eentuneric ca \u00een cur\/<\/em> deasupra cimitirului numai\/ un soare continuu \u2013\/ drapel \u00eentre mor\u0163i\/\u201d; \u201e\u2026 \u00eenainte de toate\/ un ora\u015f mare\/ este\/ un \u015fi mai mare cimitir\u201d; \u201ecimitir \u2013 pe dreapta\/ cimitir pe st\u00e2nga.\/ punct.\/\u201d Poetul devine un <em>golem<\/em>, care se ridic\u0103 din subteran\u0103, emi\u0163\u00e2nd un adev\u0103r deranjant, care pune sub acuzare valorile burgheze ale societ\u0103\u0163ii. Care este acel adev\u0103r? C\u0103 civiliza\u0163ia noastr\u0103 este un <em>cimitir<\/em>, c\u0103 existen\u0163a noastr\u0103 este o <em>moarte <\/em>\u015fi c\u0103 oamenii angrena\u0163i \u00een circuitul cotidian exal\u0103 <em>fric\u0103.<\/em> Prefer oric\u00e2nd poezia unui <em>outsider<\/em> (a\u015fa a fost tradus romanul lui Camus \u00een englez\u0103) elucubra\u0163iilor unui bufon, \u00eembr\u0103cat la patru ace, care toarn\u0103 moralitate \u00een ureche a\u015fa cum Claudius turna otrav\u0103 \u015fi c\u0103ruia moartea \u00eei pune vorbe \u00een gur\u0103. Vincius este poetul de la care genera\u0163ia mea (care este deja \u00een retragere) are de \u00eenv\u0103\u0163at cel mai mult.<\/p>\n<p>&nbsp;<br \/>\n&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Ana Bazac (Coord.), <em>Datoria: perspectiv\u0103 multidisciplinar\u0103,<\/em> Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2012.<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Volumul coordonat de Ana Bazac propune o arheologie a temei datoriei, tem\u0103 oarecum nepopular\u0103 azi, c\u00e2nd dezbaterea se concentreaz\u0103 pe drepturi. Ideea datoriei, situat\u0103 la confluen\u0163a dintre filozofie \u015fi sociologie, merit\u0103 s\u0103 fie sondat\u0103 chiar \u015fi numai pentru faptul c\u0103 etica, dup\u0103 cum se \u015ftie, cunoa\u015fte un <em>boom<\/em> interna\u0163ional. Am citit cu pl\u0103cere studiile semnate de Constantin Stoenescu (care mi-a clarificat ni\u015fte chestiuni practice legate de Hume \u015fi Kant), de Lucian N\u0103stas\u0103 (ce surprinde importan\u0163a datoriei \u201eexisten\u0163iale\u201d la P\u00e2rvan) \u015fi mai ales cel redactat de Ana Bazac, ce cuprinde un fel de istorie a conceptului de datorie, de circa 100 de pagini. Acest ultim studiu ar merita publicat \u00eentr-o edi\u0163ie separat\u0103, ca introducere (specializat\u0103) \u00een problematica datoriei, de la Platon la postmoderni (pe modelul colec\u0163iei <em>A Very Short Introduction<\/em> de la Oxford University Press). Dou\u0103 men\u0163iuni la articolul lui Alexandru Surdu, <em>Semnifica\u0163ia culpei la Karl Jaspers<\/em>: mai degrab\u0103 Jaspers (1883-1869) l-a influen\u0163at pe Sartre (1905-1980) (nu invers!), pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd ap\u0103rea manifestul existen\u0163ialist <em>Fiin\u0163a \u015fi neantul<\/em> (1943), trecuser\u0103 deja mai mult de dou\u0103 decenii de la <em>Psihologia concep\u0163iilor despre lume<\/em> (1919). E cert c\u0103 Jaspers este <em>existen\u0163ialist<\/em>; totu\u015fi termenul nu exista atunci c\u00e2nd acesta \u00ee\u015fi expunea filozofia proprie: desemnarea adecvat\u0103 este cea de <em>filozof al existen\u0163ei<\/em>.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Mihai Mateiu, <em>Oameni, <\/em>Casa de pariuri literare, Bucure\u015fti, 2011.<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Mihai Mateiu (n. 1976) a publicat \u00een revistele <em>Familia, Apostrof, Noua Literatur\u0103, Tribuna, Magyar Nalp\u00f3, Helikon <\/em>\u015fi <em><a href=\"http:\/\/egophobia.ro\/?p=2296\" target=\"_blank\">EgoPHobia<\/a><\/em> \u015fi acum debuteaz\u0103 cu un volum de proz\u0103 scurt\u0103, <em>Oameni<\/em>, ce este prezentat pe coperta a patra de Bartis Atilla, care consider\u0103 c\u0103 \u201eautorul reu\u015fe\u015fte crearea unui univers at\u00e2t de firesc precum respir\u0103\u201d \u015fi Rare\u015f Moldovan, care observ\u0103 c\u0103 volumul \u201epropune o scriitur\u0103 care sun\u0103 altfel dec\u00e2t cea mai mare parte a prozei tinerilor scriitori \u00een vog\u0103\u201d.\u00a0 Cele mai izbutite proze ale lui Mateiu \u00eemi par a fi, <em>\u00cenfr\u00e2ngerea<\/em> (care trece dintr-un co\u015fmar minor \u00eentr-unul fundamental \u015fi c\u0103reia i se potrive\u015fte perfect diagnoza lui Rare\u015f Moldovan, de confruntare cu \u201eexperien\u0163a limit\u0103\u201d), <em>Marea surpriz\u0103<\/em> (unde tirania este privit\u0103 cu melancolie, ca-n <em>Good Bye Lenin<\/em>, \u00een plus Big Brother-ul lui Orwell pare s\u0103 se \u00eembine cu Andreea Marin) \u015fi <em>Animal <\/em>(aici focalizarea \u015fi autodeterminarea personajului principal aminte\u015fte t\u0103cut de exigen\u0163a \u015fi lupta interioar\u0103 a <em>ruletistului<\/em>). Nu toate prozele sunt reu\u015fite, c\u00e2teva dau impresia c\u0103 sunt rezolvate prin imersiunea postmodern\u0103 \u00een banalitate; de exemplu <em>Aproape <\/em>sau <em>Ixi<\/em> nu-mi spun mare lucru, probabil fiind eu \u00eensumi tributar supersti\u0163iei c\u0103 trebuie s\u0103 scrii cu s\u00e2nge. Pe alocuri a\u015f fi dorit mai pu\u0163in bun sim\u0163 \u015fi mai mult\u0103 dram\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Dorin Popa, <em>Povestea mea: alia avatar<\/em>, Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011.<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Povestea mea: alia avatar<\/em>, antologia poetic\u0103 a lui Dorin Popa, cuprinz\u00e2nd texte publicate de scriitorul ie\u015fean \u00eentre 1990 \u015fi 2011, introduce lectorul \u00eentr-o atmosfer\u0103 elegiac\u0103, melancolic\u0103. A\u015f caracteriza traseul poetic al lui Popa prin dou\u0103 concepte filosofice: pe de o parte, avem un nihilism reactiv, oarecum resentimentar, ce ascunde o voin\u0163\u0103 de putere deocamdat\u0103 inhibat\u0103; pe de alta, autorul concepe o nara\u0163iune, care penduleaz\u0103 \u00eentre sfera etic\u0103 \u015fi cea religioas\u0103, oarecum refuz\u00e2nd-o pe cea estetic\u0103. Din punctul meu de vedere, cei doi poli se \u00eentrep\u0103trund, pentru c\u0103 nihilismul resentimentar creeaz\u0103 religie \u015fi comandamente etice. Simplu spus, a\u015f fi dorit o poezie <em>dincolo de bine \u015fi de r\u0103u<\/em>, mai mult o celebrare ecstatic\u0103 a lui Don Giovanni, ca s\u0103 \u00eenchei paralela cu imaginarul lui Nietzsche \u015fi Kierkegaard. Eul liric al lui Popa putea s\u0103 aleag\u0103 un moment dat \u00eentre depresie \u015fi furie: a ales \u2013 spun eu \u2013 gre\u015fit depresia, \u00eenchiz\u00e2nd pe veci calea c\u0103tre un nihilism (non\u2013re\u2013)activ. Un text din primul s\u0103u volum, <em>Autoportret ie\u015fit din min\u0163i<\/em>, ne indic\u0103 care ar fi fost traseul poetului, dac\u0103 ar fi urmat o rut\u0103 \u2013 ca s\u0103 spun a\u015fa \u2013 <em>proto-mizerabilist\u0103<\/em>: \u201eun cor de greieri \u00eemi c\u00e2nt\u0103-n urechea st\u00e2ng\u0103\/ o ma\u015fin\u0103 de tocat \u00eemi molf\u0103ie buzele\/ epiderma mi-e prad\u0103 furnicilor invizibile\/ vipera m\u0103 prive\u015fte \u00een ochi cu duio\u015fie\/ dictatorul s-a ascuns fricos ca-ntotdeauna!\/\u201d A\u015f fi vrut o poezie mai agresiv\u0103, mai ancorat\u0103 \u00een social \u015fi politic, mai nemijlocit\u0103, dar, cu toate acestea, poetul ie\u015fean are momente c\u00e2nd este sclipitor iar narcisismul lui autodistructiv poate delecta un ini\u0163iat \u00een psihanaliz\u0103 sau un filosof transdisciplinar, care studiaz\u0103 minarea principiului noncontradic\u0163iei.<\/p>\n<p>&nbsp;<br \/>\n&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Lorena P\u0103v\u0103lan Stuparu, <em>Filozofia chiria\u015fului gr\u0103bit. Studii \u015fi eseuri, <\/em>Aius, Craiova, 2011. <\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Autoarea propune o investiga\u0163ie a temei locuirii. Cu un aparat critic preluat \u00een special de la Ricoeur, Eliade \u015fi Heidegger, pe care \u00eei m\u00e2nuie\u015fte abil, Lorena Stuparu \u00ee\u015fi urm\u0103re\u015fte tema \u00een mai multe discipline: literatur\u0103, filozofie, teologie. \u00cen studiul <em>Relativizare \u015fi umanizare a discursului,<\/em> avem o bun\u0103 ini\u0163iere \u00een problematica postmodern\u0103, de\u015fi, dup\u0103 Badiou \u015fi \u017di\u017eek, a\u015f spune c\u0103 etapa eroic\u0103, \u201efierbinte\u201d a postmodernismului a apus. Studiul privitor la Sartre este reu\u015fit, dar nu merge chiar \u00een profunzimi. <em>Grea\u0163a <\/em>a\u015f lega-o de fenomenologia contingen\u0163ei din <em>Fiin\u0163a \u015fi neantul<\/em> iar o paralel\u0103 cu vasta analiz\u0103 a plictiselii din <em>Conceptele fundamentale ale metafizicii<\/em> a lui Heidegger ar fi fost, de asemenea, benefic\u0103. Studiul dedicat exilului cioranian l-a\u015f fi dorit cu mai pu\u0163ine referin\u0163e anecdotice. Ce-ar fi dac\u0103 am lega no\u0163iunea de \u201eneom\u201d sau demisia din rasa uman\u0103 de exil? Cartea se salveaz\u0103, totu\u015fi, prin rigoare, tonul alert \u015fi privirea ager\u0103 a autoarei, care este, de cele mai multe ori, atent\u0103 \u015fi bine informat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de \u0218tefan Bolea &nbsp; Paul Vinicius, Lini\u015ftea de dinaintea lini\u015ftei, Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2011. &nbsp; De mult n-am citit ceva at\u00e2t de puternic! O carte proasp\u0103t\u0103, ce eman\u0103 virtutea existen\u0163ialist\u0103 suprem\u0103, autenticitatea. R\u0103m\u00e2n fidel principiului enun\u0163at de Cioran \u00een prima sa carte: \u201e\u00cemi place g\u00eendul care p\u0103streaz\u0103 o arom\u0103 de s\u00eenge \u015fi de carne \u015fi [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,817],"tags":[613,886,1113,888,1157,889,389,887,39],"class_list":["post-8535","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-34","tag-ana-bazac","tag-carti-primite-la-redactie","tag-critica","tag-dorin-popa","tag-egophobia-34","tag-lorena-pavalan-stuparu","tag-mihai-mateiu","tag-paul-vinicius","tag-stefan-bolea"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2dF","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8535","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8535"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8535\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8538,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8535\/revisions\/8538"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8535"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8535"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8535"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}