{"id":8906,"date":"2012-08-01T10:00:02","date_gmt":"2012-08-01T08:00:02","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=8906"},"modified":"2012-08-09T10:53:33","modified_gmt":"2012-08-09T08:53:33","slug":"50-cc-de-aer-de-paris-marcel-duchamp","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=8906","title":{"rendered":"50 cc de Aer de Paris – Marcel Duchamp"},"content":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

<\/p>\n

Eu sunt vagabondul <\/em><\/p>\n

ve\u015fnicul nomad<\/em><\/p>\n

ieri am sosit <\/em><\/p>\n

m\u00e2ine dispar<\/em><\/p>\n

sub nici o schel\u0103 nu doresc funda\u0163ii<\/em><\/p>\n

nici r\u0103d\u0103cini nu vreau s\u0103 pun<\/em><\/p>\n

am renun\u0163at la amintirile amare<\/em><\/p>\n

m\u0103 simt u\u015for, ca aerul din bula de s\u0103pun<\/em><\/p>\n

S-a scris \u015fi comentat enorm despre Marcel Duchamp (1887-1968).
\n
\nArtist de talent inepuizabil \u015fi o for\u0163\u0103 de inven\u0163ie ie\u015fit\u0103 din comun a fost unul din cei care au dus la pr\u0103bu\u015firea artei cultivat\u0103 de mediul burghez \u00een Fran\u0163a, obiectul declarat al mi\u015fc\u0103rii suprarealiste. Familia notarului Duchamp are 6 copii, din care 4 devin arti\u015fti (Raymond sculptor Marcel, Suzanne \u015fi Jaques Villon pictori). Marcel a studiat pictura la Academia Julian din Paris dar prefera jocul de biliard. Desena pe carton caricaturi \u015fi jocuri de cuvinte umoristice pe care le vindea. T\u00e2n\u0103rul pictor Duchamp este remarcat din tinere\u0163e \u015fi c\u00e2teva tablouri executate la v\u00e2rsta de 15 ani ajung la muzee de prestigiu. La \u00eenceput pictorul este influen\u0163at de neoimpresionism \u015fi de Nabis, apoi este captat de marele Cezanne \u015fi de fovi\u015fti pe care \u00eei imit\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 produc\u0103 un stil aparte. \u00cen atelierul fra\u0163ilor s\u0103i de la Puteaux, de l\u00e2ng\u0103 Paris, cunoa\u015fte cubismul adus \u015fi discutat de Gleizes, Kupka, La Fresnaye, Archipenko, Juan Gris iar din 1911 \u00eencepe s\u0103 picteze \u00een stilul cubist la care ad\u0103ug\u0103 mi\u015fcare \u015fi elemente futuriste. Apar acolo figuri statice \u015fi altele \u00een mi\u015fcare, ma\u015fin\u0103rii ciudate, \u00eempletite cu un sim\u0163 al timpului \u015fi al fotografiei. (Sunt celebre: Nud cobor\u00e2nd o scar\u0103, Rege \u015fi Regina \u00eenconjura\u0163i de nuduri, T\u00e2n\u0103ra C\u0103s\u0103torit\u0103 – toate aflate la Muzeul de art\u0103 Philadelphia). Era fascinat de tranzi\u0163ie, de schimbare, de \u00eencercarea de a defini o “a patra dimensiune” \u00een art\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Tot \u00een 1911 la Salonul de Toamn\u0103, face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Francis Picabia de care \u00eel leag\u0103 o prietenie pe via\u0163\u0103. Despre nudurile expuse la salon criticul Apollinaire scrie.. “Duchamp expune nuduri, foarte ur\u00e2te nuduri..”<\/p>\n

Prin 1912 reduce munca la pictur\u0103, prefer\u00e2nd c\u0103l\u0103torii (cu Picabia \u015fi Apollinaire \u00een mun\u0163ii Jura unde cei trei discuta dezintegrarea conceptului de art\u0103). \u00cen acela\u015fi an se intereseaz\u0103 de avia\u0163ie \u015fi tehnologia de zbor, \u00eei spunea lui Br\u00e2ncu\u015fi: “Pictura nu mai are rost. Cine poate face ceva mai bun dec\u00e2t o elice?” Ulterior Br\u00e2ncu\u015fi sculpteaz\u0103 din metal forme de p\u0103s\u0103ri, eronat taxate de vama american\u0103 ca fiind piese de avion importate.<\/p>\n

Dup\u0103 anul 1913 Duchamp renun\u0163\u0103 la experimentele artistice pentru a prefera “note de lucru” un sistem bazat pe medita\u0163ie \u015fi bizarerii axate pe \u015ftiin\u0163ele exacte. Obiectele sale numite Ready-Made devin repede faimoase: O roat\u0103 de biciclet\u0103 a\u015fezat\u0103 pe un taburet, sau L.H.O.O.Q joc fonetic care \u00een francez\u0103 ar suna “Elle a chaud au cul” (1919) \u00een care artistul aplica cioc \u015fi o musta\u0163\u0103 Giocondei DaVinciene \u00eentr-o total\u0103 ireveren\u0163a fa\u0163\u0103 de public \u015fi de modelul considerat capodoper\u0103 .<\/p>\n

<\/p>\n

Dar acesta este scopul artistului care \u00eemparte obiectele \u00een categorii: “simplu, sprijinit, rectificat, imitat, servit” dup\u0103 gradul de interven\u0163ie asupra unor obiecte terminate, deja f\u0103cute \u00eenainte de a se \u00eent\u00e2lni cu spiritul s\u0103u umoristic \u015fi corectiv. Studiaz\u0103 fizic\u0103 \u015fi matematic\u0103 \u00eentr-o vreme \u00een care descoperirile erau frecvente \u015fi cov\u00e2r\u015fitoare. O ipotez\u0103 lansat\u0103 de Poincare \u00eel fr\u0103m\u00e2nta \u00een mod deosebit. Matematicianul postula c\u0103 legile care guverneaz\u0103 materia sunt create de mintea uman\u0103 care le \u00een\u0163elege, dar nici o teorie nu poate fi aplicat\u0103 unui anume obiect ci doar rela\u0163iei dintre obiecte. Duchamp \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 acest aspect toler\u00e2nd interpretarea artei sale ca fiind o crea\u0163ie a unei persoane \u015fi nu ca un adev\u0103r absolut. \u00cen 1915 emigreaz\u0103 \u00een America unde este primit ca o celebritate de avangardi\u015fti ca Man Ray,<\/p>\n

Katherin Dreier \u015fi colec\u0163ionarii Louise \u015fi Walter Conrad. \u00cempreun\u0103 cu Picabia care era str\u00e2ns legat de grupul Dada din Zurich cei doi r\u0103sp\u00e2ndesc la New York spiritul dadaist, ideile de absurd \u015fi de antiart\u0103. Multe obiecte produse de Duchamp s-au pierdut \u015fi nu se \u015ftie, \u00een ciuda eforturilor f\u0103cute de Arturo Schwarz de a le cataloga, care precede pe cine. Timp de 10 ani Duchamp se consacr\u0103 unei picturi pe sticl\u0103 – Mireasa dezbr\u0103cat\u0103 de celibatarii ei – proiect care dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1923. Criticii au denumit-o “plenul unei ma\u015fini a iubirii” \u00een care femeia este tras\u0103 spre \u00een\u0103l\u0163imi de imagina\u0163ia ei iar b\u0103rbatul tras \u00een jos de instincte.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen 1917 “F\u00e2nt\u00e2na”, un urinal agresiv din faian\u0163\u0103 alb\u0103, produce un teribil scandal, exponatul este respins la expozi\u0163ia Independen\u0163ilor, unde produce \u015foc \u015fi revolt\u0103, este exact ce dorea Duchamp. \u00cen anul 2004 “F\u00e2nt\u00e2na” lui Duchamp a fost votat\u0103 ca fiind cea mai influent\u0103 oper\u0103 de art\u0103 a secolului XX. \u00cen 1918 Duchamp \u00ee\u015fi ia r\u0103mas bun de la pictur\u0103. Refuz\u0103 s\u0103 participe la salonul Dada deschis la Paris \u00een 1920. Continu\u0103 s\u0103 lucreze la proiectul Miresei pe sticl\u0103, mai produce c\u00e2teva “ma\u015fin\u0103rii”, unele optice, dintre care una menit\u0103 s\u0103 perceap\u0103 relieful. Marea sa pasiune devine \u015fahul, c\u00e2\u015ftiga bani d\u00e2nd lec\u0163ii de \u015fah unor elevi talenta\u0163i. Este la apogeu, suprareali\u015ftii \u00eel admir\u0103 \u015fi \u00eel consider\u0103 un model de artist care s-a rupt de art\u0103 \u00een favoarea experien\u0163ei tr\u0103ite; \u00eei citau aforismele \u015fi biografia lui devine un exemplu de rigoare moral\u0103. Obiectele sale absurde care vorbesc despre umorul negru, sunt v\u0103zute c\u0103 o metafizic\u0103 perfect coerent\u0103. Admira\u0163ia necondi\u0163ionat\u0103 de care se bucura \u00eel determin\u0103 pe Breton s\u0103 formuleze teoria “Artistului \u00een Via\u0163\u0103”. Pe Tzara \u015fi Duchamp, Breton \u00eei denumea “eroi destina\u0163i s\u0103 elibereze opera de crea\u0163ie din tirania societ\u0103\u0163ii ..”<\/p>\n

\u00cen cartea sa “Pictura Surealist\u0103” ap\u0103rut\u0103 \u00een 1928, retip\u0103rita \u00een 1934 \u015fi tradus\u0103 de Simon Watson \u00een limba englez\u0103 \u00een 1946, Andre Breton dedica un important \u015fi elaborat capitol picturii lui Duchamp pe care o analizeaz\u0103 \u015fi o comenteaz\u0103 \u00een spiritul manifestului surealist:<\/p>\n

” Pozi\u0163ia lui Duchamp este de pioner al tuturor mi\u015fc\u0103rilor moderne la care am fost martori \u00een ultimii 20 de ani. Adev\u0103rul este c\u0103 neobi\u015fnuita sa for\u0163a \u015fi originalitate nu vin, cum am crede, de la intui\u0163ie sau impulsivitate. \u00cen general ele se nasc dup\u0103 o g\u00e2ndire profund\u0103 care cere inven\u0163ie \u00een schimbul nega\u0163iei. Exist\u0103 un mare num\u0103r de ipoteze legate de g\u00e2ndurile sale care produc a\u015fa zisele obiecte ready made. \u00cen opinia mea lucrurile moarte cap\u0103ta demnitate prin procesul de iluminare mental\u0103 la care sunt supuse de acest artist”.<\/p>\n

Se simte \u00een tonul lui Breton invidie dar \u015fi admira\u0163ie pentru marele suprarealist care este Duchamp. \u00cen 1946 cartea lui Breton este prezentat\u0103 la New York \u00eentr-o vitrin\u0103 aranjat\u0103 de Duchamp \u015fi Enrico Donati. Succesul este imediat, cartea devine un bestseller mondial.<\/p>\n

<\/p>\n

Duchamp moare \u00een octombrie 1968 \u015fi este \u00eengropat la Rouen, Fran\u0163a. Pe piatra de morm\u00e2nt este gravat acest epitaf: ” Este \u015ftiut, de fapt, sunt al\u0163ii cei care mor”.<\/p>\n

La un an dup\u0103 moartea artistului Muzeul din Philadelphia prezint\u0103 un mare proiect \u0163inut secret de Duchamp. Spectatorul era obligat s\u0103 priveasc\u0103 printr-un vizor f\u0103cut \u00eentr-o u\u015f\u0103, el descoperea un nud de femeie culcat\u0103 pe un a\u015fternut de crengi. \u00cen m\u00e2n\u0103 \u0163inea o lamp\u0103 de gaz care lumina un peisaj cu o cascad\u0103. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, artistul afirma post mortem credoul sau care l-a c\u0103l\u0103uzit \u00een via\u0163\u0103: libertatea nelimitat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels   Eu sunt vagabondul ve\u015fnicul nomad ieri am sosit m\u00e2ine dispar sub nici o schel\u0103 nu doresc funda\u0163ii nici r\u0103d\u0103cini nu vreau s\u0103 pun am renun\u0163at la amintirile amare m\u0103 simt u\u015for, ca aerul din bula de s\u0103pun S-a scris \u015fi comentat enorm despre Marcel Duchamp (1887-1968).<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[55,925],"tags":[87,1120,1160],"class_list":["post-8906","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-35","tag-adrian-grauenfels","tag-articole","tag-egophobia-35"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2jE","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8906","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8906"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8906\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8908,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8906\/revisions\/8908"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8906"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8906"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8906"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}