{"id":9086,"date":"2012-08-01T08:25:23","date_gmt":"2012-08-01T06:25:23","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=9086"},"modified":"2021-09-04T11:38:02","modified_gmt":"2021-09-04T09:38:02","slug":"istoria-vesela-a-valahiei-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=9086","title":{"rendered":"Istoria vesel\u0103 a Valahiei [II]"},"content":{"rendered":"

[fragment]<\/strong><\/p>\n

de de Lucian Mare\u0219<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Negru Vod\u0103 se plictise\u015fte de munte<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Astfel \u00eencepe epopeea acestui popor, cu negru Vod\u0103, un personaj de legend\u0103, \u015fi nu numai. Pu\u0163ine cronici vorbesc despre el, \u015fi cu exactitate ce-a f\u0103cut nu se \u015ftie. \u00cen schimb rezultatul este cunoscut \u015fi consemnat.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dar s\u0103 nu ne lungim cu vorba, \u015fi s\u0103 intr\u0103m \u00een atmosfera acelor vremuri…<\/p>\n

 <\/p>\n

Poporul cuman, de ras\u0103 turceasc\u0103, venit din Asia, s-a stabilit pe l\u00e2ng\u0103 Nistru \u00een secolul XI, aduc\u00e2nd cu el proastele obiceiuri de acas\u0103: pr\u0103datul, jaful, violul \u015fi incendiatul, toate f\u0103cute \u00een viteza calului. Cumanii au \u00eenceput s\u0103-\u015fi exporte civiliza\u0163ia \u00een toate p\u0103r\u0163ile, spre disperarea vecinilor, unguri, transilvani \u015fi poloni, care iau o serie de m\u0103suri e\u015fuate \u00eempotriva acestora, dintre care amintim b\u0103t\u0103liile pierdute \u015fi colonizarea Banatului cu cavalerii Ioani\u0163i \u015fi \u0162ara B\u00e2rsei cu cavalerii Teutoni (pe care \u00eei vom aminti \u00een episoadele urm\u0103toare, deoarece vor crea probleme).<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen anul 1290 Radu Negru, domn \u00een \u0163inutul F\u0103g\u0103ra\u015fului \u015fi Alma\u015fului urc\u0103 muntele \u015fi prive\u015fte spre c\u00e2mpie, moment \u00een care i se face dor de scandal. Astfel voievodul \u00ee\u015fi ia armata, familia, cardinalii, servitorii \u015fi to\u0163i oamenii pe care i-a putut convinge (sau nu neap\u0103rat), \u015fi-a luat-o-n jos pe valea D\u00e2mbovi\u0163ei s\u0103 pun\u0103 de-o colonizare \u00een p\u0103m\u00e2nturile devastate de cumanii cei neast\u00e2mp\u0103ra\u0163i. Astfel r\u0103sar ora\u015fele C\u00e2mpulung \u015fi Arge\u015f, unde se mut\u0103 \u015fi palatul administrativ. De acolo popula\u0163ia se divizeaz\u0103 \u015fi se \u00eenmul\u0163e\u015fte, \u00eentre Olt \u015fi Dun\u0103re, p\u00e2n\u0103 la Br\u0103ila. \u00cen tot acest timp \u00een care r\u0103sar sate \u015fi ora\u015fe, Negru Vod\u0103 bate cu buzduganul, \u00een timp ce cumanii bat cu retragerea. Dup\u0103 o serie de meciuri pierdute pe teren aproape propriu, cumanii o las\u0103 mai moale, mult mai moale, dup\u0103 care se duc care-ncotro, cel mai probabil spre a coloniza terenuri plictisitoare din sudul Ungariei deoarece acolo geografia nu mai reprezenta un impediment logistic pentru principalul lor mijloc de transport – calul.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103, ne-o spune cronica, \u015fi n-ar avea rost s-o spunem noi altfel:<\/p>\n

\u201cAtunci \u015fi Basarabe\u015ftii cu toat\u0103 boierimea ce era mai nainte peste Olt, s-au sculat cu to\u0163ii de unde au venit la Radu-Vod\u0103 \u00eenchin\u00e2ndu-se s\u0103 fie subt porunca lui \u015fi numai el s\u0103 fie peste to\u0163i st\u0103p\u00e2nitor. \u015ei de atunci s-a numit de-i zic \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

…\u015fi problemele abia acum \u00eencep.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Carol Robert \u2013 un turist r\u0103t\u0103cit \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen anul 1330 voievodul Toma al Transilvaniei, are o idee care-i place \u00een mod deosebit lui Carol Robert, regele Ungariei. Ideea era cea de a-l alunga pe domnitorul din Valahia, unu de-i zicea Basarab, \u015fi de a alipi Ungariei proasp\u0103tul stat format, prin mila buzduganului lui Negru Vod\u0103 \u015fi a conspira\u0163iei boierilor locali care-au c\u0103zut cu to\u0163ii de-acord asupra a cel pu\u0163in una din urm\u0103toarele dou\u0103 idei:<\/p>\n

1. \u201eunde-s mul\u0163i puterea cre\u015fte\u201d<\/p>\n

2. \u201ecapul ce se pleac\u0103 buzduganul nu \u00eel crap\u0103\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Carol Robert nu st\u0103 mult pe g\u00e2nduri, \u00ee\u015fi str\u00e2nge hoarda, \u015fi ocup\u0103 Severinul \u015fi cetatea aferenta. Basarab reac\u0163ioneaz\u0103 ca un om prins cu pantalonii jos \u015fi trimite prin soli o propunere excitant\u0103 pentru Carol, \u015fi anume de a-i pl\u0103ti el cheltuielile f\u0103cute cu str\u00e2ngerea armatei, de a-i l\u0103sa Severinul ce-l luase prin puterea armelor, de a-i pl\u0103ti un tribut anual, \u015fi de a-\u015fi trimite un fiu (garan\u0163ie) la curtea sa pe care-l va \u0163ine din cheltuielile sale, \u015fi asta doar pentru a se \u00eentoarce Carol acas\u0103 cu armata cu tot; c\u0103ci altfel se va las\u0103 cu primejdie.<\/p>\n

 <\/p>\n

Carol, reac\u0163ioneaz\u0103 destul de agresiv la cuv\u00e2ntul-cheie \u201cprimejdie\u201d \u015fi le explic\u0103 solilor: \u201cA\u015fa s\u0103-i spune\u0163i lui Basarab, c\u0103 el este p\u0103storul turmelor mele \u015fi-l voi scoate de barb\u0103 din ascunzi\u015furile sale\u201d. Un baron \u00eel trage de m\u00e2nec\u0103 pe rege \u015fi vrea s\u0103-i explice c\u0103 nu e bine \u015fi frumos ce spune, mai ales c\u0103 Basarab vorbe\u015fte prin soli cu un a\u015fa mare morcov \u00een fund, dar regele \u00ee\u015fi continu\u0103 expunerea \u00een aceia\u015fi termeni la fel de exac\u0163i.<\/p>\n

 <\/p>\n

Campania continu\u0103, Carol \u00eenainteaz\u0103, dar \u00eencepe s\u0103 nu-i mai plac\u0103 a\u015fa de mult r\u0103zboiul. \u0162\u00e2n\u0163arii \u00eel sup\u0103ra, m\u00e2ncarea e pu\u0163in\u0103 \u015fi proast\u0103, frigul \u00eel roade, hainele \u00eencep s\u0103-i put\u0103, oamenii \u2013 s\u0103 c\u00e2rcoteasc\u0103. Evident, supu\u015fii o duceau mult mai prost dec\u00e2t m\u0103ritul rege, lucru ce \u00een final \u00eel determin\u0103 pe acesta s\u0103 o pun\u0103 de-o renegociere cu Basarab.<\/p>\n

 <\/p>\n

De data asta termenii sunt extrem de bl\u00e2nzi pentru cel din urm\u0103. Carol cere doar c\u0103 Basarab s\u0103 ofere \u201eprotec\u0163ie\u201d trupelor sale p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acestea vor ajunge acas\u0103, pe cel mai scurt drum. De asemenea Carol \u00eei cere lui Basarab ni\u015fte iscoade, care s\u0103-i \u015fi arate acel drum scurt spre cas\u0103, deoarece, b\u0103nuim noi, acest turist de rang nobil nu mai avea habar pe unde se afla!<\/p>\n

 <\/p>\n

Cum a ajuns Carol cu armata lui \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie mizerabil\u0103 cronica nu men\u0163ioneaz\u0103, \u015fi nici Carol nu se sinchise\u015fte s\u0103 se justifice \u00een diplomele l\u0103sate celor ce-l vor succeda. \u00cen schimb to\u0163i cronicarii disponibili \u00a0ai vremii men\u0163ioneaz\u0103 urm\u0103rea, a c\u0103rei parte interesant\u0103 a avut loc la locul numit Posada.<\/p>\n

 <\/p>\n

13 noiembrie 1330 – ploaie de pietre \u00een mun\u0163ii Mehedin\u0163ilor<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Carol Robert cu armata \u015fi toat\u0103 suita lui \u00eenaintau spre aliata Transilvanie, lipsi\u0163i de griji, trec\u00e2nd prin mun\u0163i \u015fi vai cunoscute doar de c\u0103l\u0103uzele rom\u00e2ne trimise de Basarab. Aceasta fericit\u0103 stare de fapt, continua p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajung \u00eentr-un loc \u00eemprejmuit de r\u00e2pe \u00eenalte, iar locul din fa\u0163\u0103 era blocat cu copaci mari r\u0103sturna\u0163i. Convoiul da s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, dar surpriza \u2013 acum locul era blocat \u015fi \u00een spate.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dincolo de aceste ciud\u0103\u0163enii bizare pentru ea, dar probabil fire\u015fti \u00een mun\u0163ii Mehedin\u0163ilor, armata ungar\u0103 avea s\u0103 se confrunte cu un fenomen meteorologic foarte rar \u00eent\u00e2lnit: ploaie de pietre, cu rafale intermitente de l\u0103nci \u015fi s\u0103ge\u0163i.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ploaia a durat patru zile.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 ce ploaia a trecut, preg\u0103tit pentru \u00eent\u00e2lnirea cu rom\u00e2nii, Carol schimba hainele cu un fraier. Acest fraier este m\u0103cel\u0103rit \u00een mod cr\u00e2ncen, \u00een timp ce cu mari greut\u0103\u0163i regele sc\u0103pa cu doar c\u00e2\u0163iva bodyguarzi, \u015fi nu se mai \u015ftie exact cum, ajunge el la Timi\u015foara.<\/p>\n

 <\/p>\n

Acest turism a lui Carol Robert de Anjou a avut oarecare urm\u0103ri:<\/p>\n

 <\/p>\n

1. Nesatisf\u0103cut de cele v\u0103zute, de condi\u0163iile de cazare, de costurile mari, de \u0163epele luate \u00een gar\u0103, pe strad\u0103 \u015fi aeroport, c\u00e2t \u015fi de vremea deosebit de proast\u0103, regele maghiar nu va mai vizita niciodat\u0103 \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. De fapt, el nu va mai vizita nici o alt\u0103 \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103 tot restul vie\u0163ii sale.<\/p>\n

2. Profit\u00e2nd de umilin\u0163\u0103 \u015fi sl\u0103biciunea armatei maghiare \u015etefan Du\u0161an \u00eentemeiaz\u0103 la sud un puternic regat s\u00e2rbesc, spre ciuda lui Carol, care printre altele purta degeaba titlul de \u201crege al Serbiei\u201d.<\/p>\n

3. Banatul \u015fi Severinul fac parte de acum din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, a c\u0103rei suzeranitate este acum recunoscut\u0103 oficial de toate celelalte state.<\/p>\n

4. To\u0163i regii \u015fi domnitorii din zon\u0103, primesc cadou de la Basarab stindarde o\u015ftilor maghiare.<\/p>\n

5. Marele sigiliul regal a lui Carol Robert este pierdut, lucru care nu-l \u00eentristeaz\u0103 pe moment, bucuros fiind c\u0103 a sc\u0103pat el \u00eensu\u015fi cu via\u0163a.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[fragment] de de Lucian Mare\u0219 \u00a0 Negru Vod\u0103 se plictise\u015fte de munte   Astfel \u00eencepe epopeea acestui popor, cu negru Vod\u0103, un personaj de legend\u0103, \u015fi nu numai. Pu\u0163ine cronici vorbesc despre el, \u015fi cu exactitate ce-a f\u0103cut nu se \u015ftie. \u00cen schimb rezultatul este cunoscut \u015fi consemnat.   Dar s\u0103 nu ne lungim cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[925,15],"tags":[1160,875,317,1115],"class_list":["post-9086","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-35","category-proza","tag-egophobia-35","tag-fragment-de-roman","tag-mares-lucian","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2my","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9086","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9086"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9086\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13733,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9086\/revisions\/13733"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9086"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9086"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9086"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}