{"id":9172,"date":"2012-11-18T22:47:47","date_gmt":"2012-11-18T20:47:47","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=9172"},"modified":"2012-12-18T23:00:39","modified_gmt":"2012-12-18T21:00:39","slug":"mediocracy-asoma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=9172","title":{"rendered":"Mediocracy \u2013 &#8220;Asoma&#8221;"},"content":{"rendered":"<p><\/em><\/i><strong>[Asiluum, 2011]<\/strong><\/p>\n<p align=right>de <a href=\"http:\/\/www.no3.ro\" target=\"_blank\">Alexandru Zamfir<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p align=justify>\n<p>\u00cen contextul social actual, s\u0103 comunici \u00eentr-adev\u0103r cu o alt\u0103 fiin\u0163\u0103 uman\u0103 pare la fel de imposibil ca o c\u0103l\u0103torie intergalactic\u0103. De aceea, pu\u0163inii care au ceva de spus prefer\u0103 s\u0103 renun\u0163e la limbajul conven\u0163ional \u00een favoarea unor forme violente ale artei; violen\u0163a muzical\u0103 \u015fi absurdul sunt pu\u0163inele arme pe care omul autentic ale secolului XXI le poate folosi \u00eempotriva excedentului de popula\u0163ie, la fel de receptiv ca o armat\u0103 de zombie dintr-un horror american de m\u00e2na a treia.<br \/>\n<!--more--><br \/>\n&nbsp;<\/p>\n<p>Cam aici s-ar plasa discul de fa\u0163\u0103. Este greu (sau nu neap\u0103rat &#8220;greu&#8221;, mai degrab\u0103 lipsit de sens) s\u0103 descrii <i>Asom<\/i><i>a<\/i> unei persoane ter\u0163e, cel mai sugestiv act ar fi, probabil, s\u0103 i-l \u00eenfigi direct \u00een cutia cranian\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Anul trecut, Mediocracy \u00ee\u015fi f\u0103ceau debutul discografic prin apocalipticul <i>Human Progress &#8211; Endless Regress<\/i>, prin care \u00ee\u015fi asumau o direc\u0163ie liric\u0103 nihilist\u0103 \u015fi mizantrop\u0103, dublat\u0103 de un metal neortodox, brutal, primitiv, neprelucrat, co\u015fmarul oric\u0103rui adolescent indie care crede c\u0103 marile probleme ale existen\u0163ei se rezum\u0103 la propriile rela\u0163ii personale. Albumul nu p\u0103rea s\u0103 aib\u0103, la vremea respectiv\u0103, nici o lacun\u0103, nici un minus, nici o eroare. Acestea nu apar, paradoxal, dec\u00e2t prin acest secund material, <i>Asoma<\/i>, care pare s\u0103 rezolve toate problemele pe care <i>Human Progress &#8211; Endless Regress<\/i> nu le avea. Este o auto-dep\u0103\u015fire seac\u0103, o plasare pe primul loc \u00eentr-o curs\u0103 pe care o desf\u0103\u015fori de unul singur.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Ca \u015fi pe <i>Human Progress &#8211; Endless Regress<\/i>, principala caracteristic\u0103 a muzicii Mediocracy este spontaneitatea. At\u00e2t compozi\u0163iile, c\u00e2t \u015fi sound-ul acestora, sunt vii, brute; pare c\u0103 Mediocracy \u015fi-au luat instrumentele \u015fi au \u00eenceput s\u0103 \u00eenregistreze albumul f\u0103r\u0103 nici o preg\u0103tire anterioar\u0103, folosindu-se de inter-conexiuni la nivel telepatic. Urechile ne sunt t\u00e2r\u00e2te prin \u015fmirghel &#8211; Mediocracy au alte priorit\u0103\u0163i dec\u00e2t frumosul \u00een art\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><i>Standard Procedure<\/i> are concizia \u015fi dinamismul unei piese Slayer \u015fi ne introduce \u00een album printr-un riff lipsit de orice fel de melodicitate, chiar \u015fi dup\u0103 normele metal-ului extrem. <i>Age Of War<\/i> se plaseaz\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 mai apropiat\u0103 de realitate, prea apropiat\u0103 de realitate, riff-ul care \u00eencepe la 02:06 fiind unul dintre momentele de maxim\u0103 intensitate ale discului, \u015fi fiind exploatat la maxim \u00een secven\u0163ele muzicale ulterioare. Piesa se dezvolt\u0103 firesc, accentu\u00e2nd \u015fi \u00eembin\u00e2nd inteligent fraze muzicale \u015fi structuri bine definite, la suprafa\u0163\u0103 plutind fr\u00e2nturi de sentimente mai mult sau mai pu\u0163in (mai mult mai pu\u0163in) umane.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><i>On The Outside<\/i> a fost prima pies\u0103 de pe album care a beneficiat de videoclip, realizat \u00eentr-o manier\u0103 100% DIY, \u00een perfect\u0103 concordan\u0163\u0103 cu atmosfera sonor\u0103. C\u00e2nt\u00e2nd printre gunoaie, \u00eentr-un peisaj dezolant, Mediocracy aduc aminte de Satanochio prin \u00eenc\u0103rc\u0103tura pur negativ\u0103 \u015fi luciditatea absolut\u0103, dureroas\u0103, a individului. Main riff-ul este \u00eenso\u0163it de c\u00e2teva ruperi de ritm bine plasate iar mesajul afi\u015fat la final prelunge\u015fte ideea piesei pe termen nelimitat.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Revenind la coordonatele trasate de prima pies\u0103, <i>Lie Simple Minds<\/i> \u00eencepe prin aproape jum\u0103tate de minut de noise care subliniaz\u0103, dac\u0103 mai era nevoie, gustul pentru experimental al trupei. Vocea continu\u0103 \u00een aceea\u015fi tonalitate extrem\u0103, necontrolat\u0103, fiind imposibil de oprit, de st\u0103vilit.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><i>Destroy\/Rebuild<\/i> reprezint\u0103 centrul, momentul de echilibru al albumului, singurul punct \u00een care tendin\u0163ele distructive nu sunt absolute \u015fi este luat\u0103 \u00een calcul \u015fi o posibilitate de reconstruc\u0163ie. Compozi\u0163ia, cu un puternic iz post-metal, alunec\u0103 spre o melancolie opac\u0103 iar versurile (&#8220;destroy! rebuild!&#8221;), aruncate spre finalul piesei nu tulbur\u0103 caracterul instrumental de ansamblu, p\u0103r\u00e2nd u\u015for desprinse de sursa lor uman\u0103. Track-ul este puternic intensificat de videoclipul pur experimental, cu efecte stupefiante.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>De\u015fi albumul este desenat cu o constan\u0163\u0103 care poate fi confundat\u0103 de unii cu monotonia, fiecare element are momentul s\u0103u \u00een care iese \u00een fa\u0163\u0103, de\u015fi este prezent ne\u00eentrerupt. <i>Education By Force<\/i>, o pies\u0103 plin\u0103 de fracturi \u015fi aritmii cardiace, scoate \u00een eviden\u0163\u0103 chitara, at\u00e2t \u00een intro c\u00e2t \u015fi \u00een final, fiind strivit\u0103 \u00eentre dou\u0103 pasaje largi, \u00eentunecate, atmosferice.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Cea mai lung\u0103 pies\u0103 de pe <i>Asoma<\/i> se intituleaz\u0103, parc\u0103 ironic, <i>Time Will End<\/i>. Este o compozi\u0163ie puternic\u0103, impun\u0103toare, cu sens unic. Dac\u0103 moartea era prezent\u0103 p\u00e2n\u0103 acum pe album doar sub forma unor nori negri care influen\u0163au decisiv atmosfera, dar nu direct, acum furtuna se dezl\u0103n\u0163uie, toate planurile posibile \u015fi imposibile se dizolv\u0103 \u00eentr-o m\u00e2zg\u0103litur\u0103 f\u0103r\u0103 rost. \u0162ipetele nu se mai reduc doar la voce, chitara \u0163ip\u0103, tobele gem, totul se contope\u015fte \u00eentr-un cor haotic al disper\u0103rii fiin\u0163ei umane, pus\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, cu propriile \u00eentreb\u0103ri. A se observa efectul fiec\u0103rui detaliu, oric\u00e2t de mic, fiecare oscila\u0163ie a sunetului, fiecare not\u0103 \u00eenghesuit\u0103 pe final st\u00e2rnind un \u015fir de reac\u0163ii.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><i>Final Stand<\/i> nu este un &#8220;fade to black&#8221;, nu este un &#8220;fade to white&#8221;, este un &#8220;fade to fade&#8221;, un final circular, lipsit de concluzie, un final care exist\u0103 doar pentru c\u0103 trebuie s\u0103 existe un final fizic, \u015fi nu pentru c\u0103 s-ar fi terminat ceva. Piesa include un solo excelent, care debuteaz\u0103 la minutul 01:48, \u015fi continu\u0103 s\u0103 ard\u0103 mocnit p\u00e2n\u0103 este acoperit\u0103 de zgomot. Din nou se observ\u0103 background-ul \u00eenc\u0103rcat, din care nici o not\u0103 nu este \u00eens\u0103 \u00een plus.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Nu se mai poate veni cu un aranjament muzical inovator dec\u00e2t \u00een contextul \u00een care fie reu\u015fe\u015fti s\u0103 storci sensuri noi dintr-o realitate secat\u0103 de variante e\u015fuate, fie te deta\u015fezi de realitate iar muzica devine o substan\u0163\u0103 anorganic\u0103. Mediocracy st\u0103p\u00e2nesc perfect cea de-a doua categorie, iar amor\u0163eala dezinteresat\u0103 generat\u0103 de con\u0163inutul sonor este \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu titlul &#8211; asoma fiind lovitura administrat\u0103 animalelor din abatoare, pentru a fi ame\u0163ite \u00eenainte de t\u0103iere.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[Asiluum, 2011] de Alexandru Zamfir &nbsp; \u00cen contextul social actual, s\u0103 comunici \u00eentr-adev\u0103r cu o alt\u0103 fiin\u0163\u0103 uman\u0103 pare la fel de imposibil ca o c\u0103l\u0103torie intergalactic\u0103. De aceea, pu\u0163inii care au ceva de spus prefer\u0103 s\u0103 renun\u0163e la limbajul conven\u0163ional \u00een favoarea unor forme violente ale artei; violen\u0163a muzical\u0103 \u015fi absurdul sunt pu\u0163inele arme [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[8,946],"tags":[942,1113,1161,947,943],"class_list":["post-9172","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-36","tag-alexandru-zamfir","tag-critica","tag-egophobia-36","tag-mediocracy","tag-muzica"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2nW","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9172","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9172"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9172\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9180,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9172\/revisions\/9180"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9172"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9172"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9172"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}