de Mihaela Rotaru<\/p>\n
<\/p>\n
\nRealitatea mor\u021bii prilejuie\u0219te, ca \u00eentotdeauna, profunde problematiz\u0103ri, ea cap\u0103t\u0103 \u0219i \u00een spa\u021biul nord-transilv\u0103nean, expresii exterioare cu largi semnifica\u021bii. Astfel, riturile de priveghi f\u0103cute \u00een nop\u0163ile premerg\u0103toare \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii, cu repertoriu bogat \u00een alte zone folclorice, \u00een p\u0103r\u0163ile S\u0103lajului sunt \u00een regres \u015fi, acolo unde putem vorbi \u00eenc\u0103 de existen\u0163a lor, ele constau \u00een faptul c\u0103 se adun\u0103 apropia\u0163ii r\u0103posatului, discut\u0103, joac\u0103 uneori c\u0103r\u0163i (dup\u0103 unele r\u0103spunsuri, pu\u0163ine, \u00eens\u0103 ca num\u0103r, cei prezen\u0163i sunt preocupa\u0163i s\u0103 creeze o atmosfer\u0103 destins\u0103, produc hazul prin glume sau jocuri, restabilind astfel echilibrul sufletesc \u015fi \u00eendep\u0103rt\u00e2nd r\u0103ul din colectivitate, dup\u0103 cum se explic\u0103).
\n
\nLa priveghi se duc cu prioritate b\u0103tr\u00e2nii, tinerii doar \u00eentr-un num\u0103r restr\u00e2ns \u015fi, mai ales, la rude apropiate, ca \u015fi cum aceast\u0103 realitate ar interesa, mai degrab\u0103 pe cei \u00een v\u00e2rst\u0103, cum transpare din m\u0103rturisiri. \u201eS\u0103 aibe lumin\u0103 t\u0103t timpu, tri z\u00e2le. Poate nu-i mort de t\u0103t, s\u0103 pote trez\u00ee. Trece \u015fi timpu altfel, c\u0103, Doamne, greu trece \u015fi \u0163\u00ee ur\u00e2t cu mortu \u00een cas\u0103! Veneu mai mult b\u0103tr\u00e2nii, p\u0103 tineri nu-i prive\u015fte moartea nim\u0103rui, cu at\u00e2ta mai pu\u0163\u00e2n a lor. Neamuri, s\u0103 mai prelungeasc\u0103 cu dou\u0103\u00a0 z\u00e2le, cum ar veni, statu cu mortu. La ciie din cas\u0103 nu li-era ur\u00e2t dac\u0103 erau mai mul\u0163\u00ee, care vorbeau, povesteau, ori mai \u015fi glumeu, dac\u0103 consumau oarice, li s\u0103 dezlega limba\u201d. (Biri\u015f Valeria, Mese\u015fenii de Jos) P\u0103zitul mortului are ca func\u0163ie pre\u00eent\u00e2mpinarea oric\u0103ror situa\u0163ii dramatice \u015fi se deruleaz\u0103 sub semnul aceleia\u015fi preocup\u0103ri pentru cel mort. \u201e\u00cen ceremonialul funerar, un loc important \u00eel are priveghiul. Mor\u0163ii erau priveghea\u0163i \u00een cursul nop\u0163ii, ca form\u0103 de protec\u0163ie a comunit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de posibilele intruziuni ale maleficului\u201d. (Terzea-Ofrim, 2002: 88)<\/p>\n
Conform literaturii religioase, \u201epriveghiul cre\u015ftinesc este o \u00eempreun\u0103 petrecere sau priveghere a rudelor, pretenilor \u015fi cunoscu\u0163ilor, pe l\u00e2ng\u0103 trupul r\u0103posatului, pe parcursul zilelor \u015fi al nop\u0163ilor p\u00e2n\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntare. Cuv\u00e2ntul \u00abpriveghi\u00bbaminte\u015fte de practica cre\u015ftinilor din vechime, care citeau din c\u0103r\u0163i sfinte, c\u00e2ntau c\u00e2ntece duhovnice\u015fti sau s\u0103v\u00e2r\u015feau rug\u0103ciuni, ce durau peste noapte, p\u00e2n\u0103 \u00een zori\u201d. (R\u00e2nduiala \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii \u015fi parastasele pentru cei adormi\u0163i<\/i>, Ed. Anestis, p. 9) De asemenea, \u201emotivele pentru care r\u0103posatul se \u00eenmorm\u00e2nteaz\u0103 a treia zi, sunt mai multe: pe de o parte, aceste zile sunt pentru organizarea \u015fi preg\u0103tirea \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii, apoi cei apropia\u0163i au timp s\u0103 ajung\u0103 pentru a-\u015fi lua r\u0103mas bun. Un alt motiv este acela c\u0103, \u00een vechime, nu existau medici pentru a constata moartea \u015fi atunci aceste zile erau suficiente familiei pentru a se convinge dac\u0103 cel adormit a decedat sau a fost \u00een com\u0103\u201d. (R\u00e2nduiala \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii \u015fi parastasele pentru cei adormi\u0163i<\/i>, Ed. Anestis, p. 11-12)<\/p>\n
La moartea unui copil participarea este mai redus\u0103, la priveghiul oamenilor \u00een v\u00e2rst\u0103, num\u0103rul participan\u0163ilor este mare. Poate participa oricine, indiferent de v\u00e2rst\u0103, f\u0103r\u0103 niciun fel de interdic\u0163ii. Abolirea interdic\u0163iilor de participare vorbe\u015fte despre uniformizarea oric\u0103ror diferen\u0163e \u00een fa\u0163a acestei realit\u0103\u0163i ultime. Potrivit concep\u0163iei tradi\u0163ionale, mortul trebuie \u201epetrecut\u201d, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, dac\u0103 ar fi l\u0103sat singur, seara \u015fi noaptea mai ales, s-ar putea lega de el ceva necurat. Dac\u0103 familia \u00eel chem\u0103 pe preot, manifestarea cu caracter religios devine preponderent\u0103, dar este completat\u0103 de altele, de esen\u0163\u0103 popular\u0103: cei care vin adreseaz\u0103 cuvinte de m\u00e2ng\u00e2iere familiei, se creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 de profund\u0103 solemnitate \u015fi sobrietate, dar jocurile, a c\u0103ror origine se g\u0103se\u015fte \u00een fondul folcloric str\u0103vechi, \u015fi care erau \u00een alte p\u0103r\u0163i bine reprezentate, nu mai exist\u0103 dec\u00e2t \u00een amintirea locuitorilor v\u00e2rstnici, ca urmare a procesului de disolu\u0163ie la care au fost supuse. Manifest\u0103rile sunt mai atenuate, \u00een prezent doar se discut\u0103, \u201ebat c\u0103r\u0163\u00e2le\u201d, sunt servi\u0163i cu \u0163uic\u0103, pr\u0103jituri, cozonac, uneori preotului \u015fi celor care \u00eel \u00eenso\u0163esc li se ofer\u0103 mas\u0103 cu mai multe feluri de m\u00e2ncare, precum \u015fi bani. \u201eAtunce, \u00een noapte \u00eentiie, da \u015fi-n celelalte, s\u0103 face privedi, st\u0103 a\u015fe, dar\u0103, oaminii \u00een cas\u0103, c-o vinit cineva \u015fi la c\u0103seni. S\u0103 joac\u0103 de-a c\u0103r\u0163\u00e2le, povestesc. Cam neamuri s-adun\u0103, vecini, pretini. Spune pove\u015fti \u00een t\u0103te tri serile, ca \u015fi nu le fie ur\u00e2t la ciielal\u0163\u00ee. Nu f\u0103cea jocuri, c\u0103 era sup\u0103rare\u201d. (Tx. mg. nr. 012063, Inf. Matei Leontina, 60 ani, Bezded, Inf. Ion Cuceu, 07.1969)<\/p>\n
Cercet\u0103rile noastre au prilejuit constatarea c\u0103 manifest\u0103rile tradi\u0163ionale legate de priveghi, acolo unde mai pot fi surprinse, tr\u0103deaz\u0103 tendin\u0163e \u00eennoitoare, abandon\u00e2ndu-se treptat vigoarea ce le caracteriza odinioar\u0103. Speciali\u015ftii sunt de acord cu faptul c\u0103 aceast\u0103 deschidere \u00eenspre adapt\u0103ri are o r\u0103sp\u00e2ndire general\u0103. \u201ePriveghiul era p\u0103 timpuri numa c\u0103 vineu neamuri, pretini, vecini, cine vre din sat s\u0103 privegheze mortu. C\u00e2t st\u0103 \u00een cas\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00eel morm\u00e2nteaz\u0103. Preotu cite rug\u0103ciuni p\u0103ntru sufletu mortului, din Psaltire, din Vie\u0163\u00e2le Sfin\u0163\u00e2lor, Evangheliile, p\u00e2ntru hodina lui \u015fi iertarea p\u0103catelor. Psaltirea ar fi bine de citit de dou\u0103z\u0103ci \u015fi patru de u\u0103ri p\u0103 timpu vie\u0163\u00ee, s\u0103 treci mai u\u015for p\u00e2n v\u0103mile v\u0103zduhului, s\u0103 nu a\u015ftep\u0163i mila nim\u0103rui, le cite\u015fti din via\u0163\u0103\u201d. (Mure\u015fan Gheorghina, Giurtelecu \u015eimleului)<\/p>\n
Moment legat de c\u0103derea nop\u0163ii, priveghiul are rolul de a p\u0103zi mortul de tot ce i s-ar putea \u00eent\u00e2mpla r\u0103u, conform credin\u0163ei populare. De asemenea, este considerat ca fiind o poman\u0103 f\u0103cut\u0103 de cei care vin s\u0103-l petreac\u0103 pentru ultima oar\u0103, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de reculegere, dominat\u0103 de durere. Tradi\u0163ia vechiului sat s\u0103l\u0103jean impunea celor care veneau s\u0103 privegheze o atitudine sobr\u0103, de respect fa\u0163\u0103 de familia \u00eendurerat\u0103 pe care o \u015fi ajutau, aduc\u00e2nd diferite produse alimentare, lum\u00e2n\u0103ri, flori. Aceasta atitudine intr\u0103 \u00een sistemul de credin\u0163e ce apar\u0163in reprezent\u0103rii mor\u0163ii, actualizate, de fiecare dat\u0103, cu aceea\u015fi stricte\u0163e, ca m\u0103suri preventive, ancorate puternic \u00een religios. O m\u0103rturie explicativ\u0103 relev\u0103 importan\u0163a acestora: \u201eVia\u0163a nu s\u0103 gat\u0103 aici, mai este \u015fi via\u0163a ve\u015fnic\u0103 de dup\u0103. Nu-i o noutate c\u0103 \u00eencepem s\u0103 murim de cum ne-am n\u0103scut, t\u0103t c\u00e2te pu\u0163in \u00een fiecare z\u00ee, mai ales moartea duhovniceasc\u0103 din cauz\u0103 de p\u0103cate \u015fi morte cea di p\u0103 urm\u0103, s\u00e2nguru adev\u0103r sigur. Toate tr\u0103b\u0103 f\u0103cute cu respect, cu aten\u0163ie, aste intr\u0103 \u00een grije familiei\u201d. (Rus Rozalia, Deleni)<\/p>\n
Aceste acte se s\u0103v\u00e2r\u015fesc cu toat\u0103 solemnitatea cerut\u0103, r\u0103spunsurile fiind, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 foarte categorice, \u201ec\u00e2t o fost viu, o fost om, \u015fi acuma, c\u0103-i mort, ce-i?! T\u0103t om \u00eei \u015fi trebe grijit cum s\u0103 cuvine, cre\u015ftine\u015fte. \u00cei datorie la noi, la cre\u015ftini. \u015ei Laz\u0103r \u015fi Iisus o fost \u00eengropa\u0163\u00ee. Sufletu s\u0103 pot\u0103 g\u0103si hodin\u0103. Casa \u00een care \u00eei pus mortu s\u0103 s\u0103 \u0163\u00e2ie t\u0103t curat\u0103, a\u015fe tr\u0103buie, p\u0103ntru respect, de vine \u015fi popa s\u0103 g\u0103seasc\u0103 curat. S\u0103 aude apoi \u00een sat. Sara face sclujb\u0103, p\u0103ntru hodina \u015fi iertarea p\u0103catelor. S\u0103 mai lini\u015ftesc \u015fi i\u015ftilal\u0163i. Aste o fo mai p\u0103 timpuri\u201d. (Drule Florica, Ban)<\/p>\n
Acolo unde se mai practic\u0103, cu totul izolat, priveghiul are o \u00eensemn\u0103tate spiritual\u0103, dar \u015fi una social\u0103, oamenii \u00ee\u015fi arat\u0103 solidaritatea fa\u0163\u0103 de familie, venind s\u0103 aline durerea celor \u00eendolia\u0163i. Se discut\u0103, se redau aspecte din via\u0163a celui mort, se roag\u0103, se angajeaz\u0103 convorbiri cu gazdele despre organizarea \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii \u015fi alte discu\u0163ii privind probleme cu caracter practic. Pentru ca gazdele s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 singure, prezen\u0163a la priveghi se face cu schimbul. \u201eNuma muieri vin, s\u0103 roag\u0103, cetesc rozariuri \u015fi pleac\u0103, nu stau, numa din cas\u0103. Popa nu vine, parohie \u00eei acole, ii \u015fed \u00een Zal\u0103u, naveteaz\u0103\u201d. (Maria Pop, S\u0103l\u0103jeni)<\/p>\n
Valer Butur\u0103, \u00eentr-un studiu de mare consisten\u0163\u0103 ideatic\u0103, analizeaz\u0103 priveghiul, rezum\u00e2nd c\u0103 \u201e\u00een cele trei zile de preg\u0103tire a ceremonialului, mortul era nu numai o prezen\u0163\u0103 material\u0103, ci \u015fi spiritual\u0103. De aceea, \u00een credin\u0163ele \u015fi obiceiurile de tradi\u0163ie str\u0103veche erau exprimate at\u00e2t regretele pentru plecarea lui din r\u00e2ndul celor vii, c\u00e2t \u015fi perspectivele lumii \u00een care se ducea. Din timpuri str\u0103vechi, pretutindeni regretele pentru mor\u0163i au fost exprimate prin pl\u00e2nsete \u015fi bocete, la capul mortului. Cu timpul, s-a ajuns la formul\u0103ri versificate, adresate celui r\u0103posat, p\u0103rinte, copil, rud\u0103, vecin etc. \u00centr-un stadiu mai avansat de dezvoltare a vie\u0163ii spirituale \u015fi a credin\u0163elor religioase, crea\u0163iile \u015fi manifest\u0103rile au sporit \u015fi s-au diversificat, \u00eentregindu-se fondul tradi\u0163ional, f\u0103r\u0103 s\u0103 se denatureze semnifica\u0163iile ini\u0163iale, \u00eentr-o prim\u0103 etap\u0103, ca apoi s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u00een ceremonial, estompate sau lipsite de sens, p\u0103strate pentru c\u0103 a\u015fa au fost mo\u015ftenite din mo\u015fi-str\u0103mo\u015fi\u201d. (Butur\u0103, 1992: 316)<\/p>\n
\u00cen acest punct, re\u0163inem distinc\u0163ia pe care o face Ion Ghinoiu \u00eentre dou\u0103 tipuri de priveghi: \u201eunul recent, a c\u0103rui func\u0163ie principal\u0103 este p\u0103zitul mortului, \u015fi altul str\u0103vechi, cu jocuri \u015fi distrac\u0163ie, care p\u0103streaz\u0103 amintirea ospe\u0163elor funerare ale Antichit\u0103\u0163ii, dar \u015fi elemente ale Revelionului contemporan. Prima categorie, numit \u015fi \u00abp\u0103zitul mortului\u00bb, dureaz\u0103, de obicei, dou\u0103 nop\u0163i. Se are grij\u0103, \u00een special, ca nu cumva s\u0103 treac\u0103 o vietate (pas\u0103re, animal) peste sau pe sub mort, \u015fi care astfel s-ar transforma \u00een strigoi. Pentru mai mult\u0103 siguran\u0163\u0103, la moartea unui membru al familiei, pisicile sunt \u00eenchise, iar c\u00e2inii lega\u0163i. Un motiv al privegherii este legat de obiceiul ca tot timpul la c\u0103p\u0103t\u00e2iul mortului s\u0103 ard\u0103 o lum\u00e2nare, care este surs\u0103 de incendiu. Al doilea tip de priveghi este o petrecere de pomin\u0103, ca Revelionul, ultima la care particip\u0103 mortul, \u00eenainte de plecare\u201d. (Ghinoiu, 1999: 241-242)<\/p>\n
Cercet\u0103torii au surprins procesul demitiz\u0103rii \u015fi al pierderii sensurilor \u015fi a func\u0163iei priveghiului, cu structura sa ritual\u0103. Realitatea concret\u0103 dovede\u015fte c\u0103 semnifica\u0163iile \u015fi func\u0163ionalitatea din trecut s-au pierdut, mortul este vegheat din alte considerente, \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 se evite vreun accident, cum ar fi aprinderea de la lum\u00e2nare, desfigurarea mortului de c\u0103tre pisic\u0103 sau c\u00e2ine, s\u0103 nu treac\u0103 peste sau pe sub mort vreun animal, \u201ec\u0103 se preface \u00een strigoi\u201d. \u00cen plus, nu poate fi vorba de jocuri de priveghi, cum bine reiese din informa\u0163iile culese, ci doar de jocul de c\u0103r\u0163i.<\/p>\n
Sintetiz\u00e2nd func\u0163iile priveghiului, de ordin practic, social, ritualic, terapeutic, Adina R\u0103dulescu recompune complexitatea acestei forme de asistare a mortului \u015fi semnifica\u0163ia protectiv\u0103 a ritului. Autoarea lanseaz\u0103 ipoteza c\u0103 \u201epoate, la modul simbolic, \u015fi cei vii se opun mai ferm prezen\u0163ei insidioase a mor\u0163ii, dac\u0103 se men\u0163in \u00een stare de veghe \u00een spa\u0163iul \u00eemp\u0103r\u0163it la comun cu moartea\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 245) Apare astfel accentuat\u0103 polivalen\u0163a acestei secven\u0163e, ale c\u0103rei rosturi fundamentale, dac\u0103 nu s-au \u015fters deja, supravie\u0163uiesc doar vag \u00een mintea celor v\u00e2rstnici \u2013 \u015fi ace\u015ftia familiariza\u0163i mai cur\u00e2nd cu filonul religios care le str\u0103bate, dec\u00e2t cu t\u00e2lcurile lui, mai greu de deslu\u015fit.
\n
\n
\nBIBLIOGRAFIE <\/b>
\n <\/p>\n
BUTUR\u0102, Valer<\/p>\n
1992 Cultura spiritual\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/i>, Ed. Minerva, Bucure\u015fti<\/p>\n
DURKEIM, Emile<\/p>\n
2002 Regulile metodei sociologice<\/i>, Ed. Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n
GHINOIU, Ion<\/p>\n
1999 Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze rom\u00e2ne\u015fti ale nemuririi<\/i>,Ed. Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti<\/p>\n
GOIA, Ioan Augustin<\/p>\n
1982 Zona etnografic\u0103 Mese\u015f<\/i>, Ed. Sport-Turism, Bucure\u015fti<\/p>\n
ILU\u0162, Petru<\/p>\n
1997 Abordarea calitativ\u0103 a socioumanului<\/i>, Ed. Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n
KLIGMAN,Gail<\/p>\n
1998 Nunta mortului. Ritual, poetic\u0103 \u015fi cultur\u0103 popular\u0103 \u00een Transilvania<\/i>,Ed. Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n
NICOAR\u0102, Toader<\/p>\n
1997 Transilvania la \u00eenceputurile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rural\u0103 \u015fi mentalit\u0103\u0163i colective<\/i>, Ed. Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, Cluj-Napoca<\/p>\n
POP, Dumitru<\/p>\n
2004 Crepusculul unor valori \u015fi forme ale vechii noastre culturi \u015fi civiliza\u0163ii<\/i>, Ed. Studia, Cluj-Napoca<\/p>\n
POP, Mihai<\/p>\n
2008 Jocurile de proveghi<\/i> \u00een Valea Gurghiu<\/i>lui. Monografie Etnologic\u0103<\/i>, EFES, Cluj-Napoca<\/p>\n
R\u0102DULESCU, Adina<\/p>\n
2008 Rituri de protec\u0163ie \u00een obiceiurile funerare rom\u00e2ne\u015fti<\/i>, Ed. Saeculum I.O, Bucure\u015fti<\/p>\n
SUIOGAN, Delia<\/p>\n
2006 Simbolica riturilor de trecere<\/i>,Ed. Paideia, Bucure\u015fti<\/p>\n
TERZEA-OFRIM, Lucia<\/p>\n
2002 Ce mi-e drag nu mi-e ur\u00e2t. O antropologie a emo\u0163iei<\/i>,Ed. Paideia, Bucure\u015fti<\/p>\n
R\u00eenduiala \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii \u015fi parastasele pentru cei adormi\u0163i<\/i>,Ed. Anestis<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de Mihaela Rotaru Realitatea mor\u021bii prilejuie\u0219te, ca \u00eentotdeauna, profunde problematiz\u0103ri, ea cap\u0103t\u0103 \u0219i \u00een spa\u021biul nord-transilv\u0103nean, expresii exterioare cu largi semnifica\u021bii. Astfel, riturile de priveghi f\u0103cute \u00een nop\u0163ile premerg\u0103toare \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii, cu repertoriu bogat \u00een alte zone folclorice, \u00een p\u0103r\u0163ile S\u0103lajului sunt \u00een regres \u015fi, acolo unde putem vorbi \u00eenc\u0103 de existen\u0163a lor, ele constau […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,946],"tags":[1120,1161,957],"class_list":["post-9227","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-36","tag-articole","tag-egophobia-36","tag-mihaela-rotaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2oP","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9227","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9227"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9227\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9229,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9227\/revisions\/9229"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9227"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9227"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9227"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}