de Daniel Sur<\/p>\n
<\/p>\n
Este aproape imposibil s\u0103 nu te love\u015fti de \u201eflagelul\u201d re\u0163etelor care te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u015fti s\u0103n\u0103tos. \u0162i se prescrie o gam\u0103 larg\u0103 de responsabilit\u0103\u0163i: s\u0103 evi\u0163i sedentarismul, alimenta\u0163ia dezechilibrat\u0103, stresul psihic, cu \u00eentregul \u015fir de afec\u0163iuni pe care acestea le genereaz\u0103: obezitate, diabet, boli cardiovasculare, cancer etc. Chiar Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (OMS) a propus \u00een 1946 urm\u0103toarea defini\u0163ie pentru s\u0103n\u0103tate: \u201eS\u0103n\u0103tatea este o stare pe deplin favorabil\u0103 at\u00e2t fizic, mintal c\u00e2t \u015fi social, \u015fi nu doar absen\u0163a bolilor sau a infirmit\u0103\u0163ilor\u201d. Mai t\u00e2rziu, a fost inclus\u0103 \u00een aceast\u0103 defini\u0163ie \u015fi \u201ecapacitatea de a duce o via\u0163\u0103 productiv\u0103 social \u015fi economic\u201d. O dat\u0103 cu \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea serviciilor medicale percep\u0163ia corpului din punct de vedere social \u015fi ideologic s-a schimbat. Medicamenta\u0163ia i-a determinat pe oameni s\u0103-\u015fi schimbe imaginea de sine ca persoane \u015fi ca actori sociali. Organismul uman a c\u0103p\u0103tat o nou\u0103 dimensiune \u015fi to\u0163i am \u00eenceput s\u0103-l experiment\u0103m \u00eentr-un mod nou.<\/p>\n
<\/p>\n
Apari\u0163ia geriatriei ca disciplin\u0103 a medicinii a adus nou\u0103 defini\u0163ie a corpului s\u0103n\u0103tos \u015fi \u201enormal\u201d \u015fi a provocat confuzie \u00eentre identit\u0103\u0163ile individuale \u015fi sociale. De asemenea, a creat o nou\u0103 categorie de bolnavi – persoanele mai \u00een v\u00e2rst\u0103. Noua defini\u0163ie a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii a reconceptualizat \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea \u015fi a transformat-o \u00eentr-o boal\u0103, iar ideologia corpului perfect s\u0103n\u0103tos ca un semn de normalitate, care se poate realiza prin intermediul medicamentelor, domin\u0103 modul \u00een care este privit acum ciclul de via\u0163\u0103. Comportamentul \u015fi condi\u0163iile de s\u0103n\u0103tate a persoanelor v\u00e2rstnice, c\u00e2ndva normale \u015fi chiar nobile, sunt transformate acum \u00eentr-un handicap \u015fi sunt prezentate ca simptomele unei boli care necesit\u0103 tratament medical.<\/p>\n
<\/p>\n
Datorit\u0103 ideologiei dominante \u00een care nu exist\u0103 nici un loc pentru v\u00e2rsta predispus\u0103 la sl\u0103biciune, organismele \u015fi concep\u0163iile persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 sufer\u0103 transform\u0103ri radicale. A \u00eemb\u0103tr\u00e2ni devine sinonim cu a te afla \u00een dificultate, iar grani\u0163a se mut\u0103 definitiv \u00eentre \u201enormal\u201d \u015fi \u201epatologic\u201d. Oamenii \u00een v\u00e2rst\u0103 nu se simt cum se simt, ci, cel mai adesea, cum li se spune s\u0103 simt\u0103. Ace\u015ftia se v\u0103d pu\u015fi \u00een postura \u00een care sunt obliga\u0163i s\u0103 se redefineasc\u0103 pe sine \u015fi imaginea corpului lor, mai exact s\u0103-\u015fi redefineasc\u0103 organismul individual \u00eentr-unul social. Acesta este un alt aspect al medicamentului ca o putere. Statul modern al bun\u0103st\u0103rii intervine nu numai \u00een spa\u0163iul social \u015fi ciclul economic, ci \u015fi \u00een ciclul de via\u0163\u0103. Acest tip brutal de interven\u0163ie \u015fi, adesea, medicamenta\u0163ia \u015fi spitalizarea \u00een lumea contemporan\u0103 au schimbat, de asemenea, imaginea noastr\u0103 despre via\u0163a de succes \u015fi au f\u0103cut din s\u0103n\u0103tate un factor determinant al statutului social. S\u0103n\u0103tatea desemneaz\u0103 succesul, \u00een timp ce boala este un e\u015fec. Sunt numeroase exemple de ostracizare social\u0103 sau de ru\u015fine resim\u0163it\u0103 de pacientul care a fost diagnosticat c\u0103 sufer\u0103 de cancer.<\/p>\n
<\/p>\n
S\u0103 lu\u0103m un exemplu prin care s\u0103 ilustr\u0103m modul \u00een care politicul uzeaz\u0103 de proprietatea cuno\u015ftin\u0163elor – repercusiunile dezastrului de la Cernob\u00eel.<\/p>\n
<\/p>\n
Oamenii din\u00a0 Ucraina au tr\u0103it pe pielea lor conflictul \u00eentre cuno\u015ftin\u0163ele de specialitate \u015fi individul \u201eprivat\u201d de cuno\u015ftin\u0163e.\u00a0 \u00cen timp ce unul a fost tratat ca \u201esubiectiv\u201d, expertiza personalului medical a fost v\u0103zut\u0103 ca singura modalitate obiectiv\u0103 de a \u201em\u0103sura\u201d s\u0103n\u0103tatea oamenilor. Oamenilor li s-a spus c\u0103 nemul\u0163umirea cu privire la starea lor de s\u0103n\u0103tate ar putea fi luat\u0103 \u00een considerare numai \u00een urma testelor de laborator, pe baza tehnologiei moderne \u201ereale\u201d \u015fi \u201eobiective\u201d. Simptomele \u015fi anormalitatea func\u0163ion\u0103rii corpurilor lor, reclamate individual \u015fi subiectiv au fost catalogate ca nefiind \u201ereale\u201d. Victimele au fost lipsite de dreptul lor de a face declara\u0163ii cu privire la starea lor \u015fi nu puteau dezv\u0103lui simptomele care puteau proba c\u0103 ceva s-a \u00eent\u00e2mplat cu trupurile lor. Sistemul medical a refuzat aproape orice efect medical al dezastrului. Ucrainenii au fost victimele propriului sistem institu\u0163ionalizat al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Pozi\u0163ia lor social\u0103 i-a \u00eempiedicat s\u0103 beneficieze de dezvoltarea serviciului medical \u015fi a contribuit la distribu\u0163ia social\u0103 a bolii.<\/p>\n
<\/p>\n
Un alt exemplu al modului \u00een care politicienii fac uz de proprietatea cuno\u015ftin\u0163elor \u00eel ofer\u0103 India. Planificarea familiar\u0103, controlul na\u015fterilor \u015fi vasectomia sunt tot at\u00e2tea exemple de putere asupra celor s\u0103raci, needuca\u0163i \u015fi care nu au acces la acest tip de cunoa\u015ftere. Prin medicin\u0103, noile regimuri politice din India \u00eei readuc pe ace\u015ftia \u00een pozi\u0163ia de \u201esclavi\u201d.\u00a0 “Cele mai s\u0103race, \u015fi, de aceea, cele mai vulnerabile segmente ale popula\u0163iei devin obiect al noului exerci\u0163iu de putere la care vie\u0163ile lor sunt supuse \u00een mod curent” (Veena Das – What do we mean by health?<\/i>).<\/p>\n
<\/p>\n
Exemple folosite mai sus accentueaz\u0103 observa\u0163iile lui Foucault (The Birth of Social Medicine<\/i>), Armstrong \u015fi Flikke, conform c\u0103rora ideologiile prefer\u0103 corpul social \u00een defavoarea corpului individual.<\/p>\n
<\/p>\n
Evolu\u0163iile medicale au schimbat percep\u0163ia oamenilor, au introdus noi peisaje sociale \u015fi noi categorii, \u015fi au o influen\u0163\u0103 real\u0103 la nivel individual, social \u015fi de cultur\u0103 identitar\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Bibliografie:<\/b><\/p>\n