de Mihaela Rotaru<\/p>\n
<\/p>\n
\n
\n\u00cen mentalul popular se mai p\u0103streaz\u0103 o seam\u0103 de credin\u0163e \u015fi obiceiuri legate de moarte, precum cele ce urmeaz\u0103: \u201eC\u00e2t st\u0103 mortu \u00een cas\u0103, nu dai cu m\u0103tura, nu de\u015ftiz\u00ee fere\u015ftile. Dac\u0103 s\u0103 morm\u00e2nteaz\u0103 lunea, mai team\u0103 \u015fi p\u0103 al\u0163\u00ee. Cu mortu la groap\u0103, c\u00e2nd s\u0103 fac st\u0103rile, nu-i voie s\u0103 te ui\u0163\u00ee \u00eenapoi, c\u0103 s\u0103 \u00eentoarce mortu \u00eenapoi, crede c\u0103 dup\u0103 el te ui\u0163\u00ee. C\u00e2nd traje s\u0103 moar\u0103, bolnavu vrea s\u0103 vad\u0103 p\u0103 unu, p\u0103 altu, da p\u0103 care \u00eel str\u00e2g\u0103 \u00eenainte de a \u00eentide u\u0103tii, ala moare primu, \u00eel str\u00e2g\u0103 s\u0103 marg\u0103 dup\u0103 el, dar\u0103\u201d. (Ciub\u0103ncan Maria, Mese\u015fenii de Sus) \u201eC\u00e2nd nu st\u0103 cu capu p\u0103 perin\u0103, sau st\u0103 cu fa\u0163a mai mult c\u0103t\u0103 p\u0103rete, \u00eei s\u0103mn c\u0103 traje s\u0103 moar\u0103 \u015fi tr\u0103b\u0103 temat preotu. C\u00e2nd moare o fat\u0103 nem\u0103ritat\u0103, hanele de p\u0103 ea s\u0103 n-aib\u0103 noduri, c\u00e2nd o bag\u0103 \u00een groap\u0103, ca p\u0103retea s\u0103 poat\u0103 lua p\u0103 alta, c\u00e2nd a ave r\u00e2nd. Dac\u0103 amninoas\u0103 greu, sau numa nu poate muri, preotu \u00eel roag\u0103 p\u0103 Dumnezo s\u0103-l cure\u0163e de p\u0103catele grele, din care cauz\u0103 nici moarte nu vine, fuje. A\u015fe s\u0103 z\u00e2ce, no\u201d. (Sab\u0103u Florica, Ban)<\/p>\n
Ne sunt puse apoi, \u00een eviden\u0163\u0103, interpret\u0103ri de o mare \u015fi generoas\u0103 subtilitate \u2013 cercetarea s-a f\u0103cut \u00eentre anii 2006-2012, \u00een zona etnografico-folcloric\u0103 S\u0103laj: \u201eLa mort, s\u0103 nu intre de-a c\u0103\u015fii, \u015fi nici striini, n-ai ce cota la mort. Da, mai ales neamuri, din familie nici at\u00e2ta, ca sufletu s\u0103 s\u0103 poat\u0103 dezlipi mai lesne de lumea asta. P\u0103 u\u0103tii \u00eenti\u015fi s\u0103 pune bani, s\u0103 nu vad\u0103 c\u00e2t\u0103 suferin\u0163\u0103 las\u0103 \u00een urma lui. Dac\u0103 te roji insistent c\u00e2nd \u00ees ceriurile de\u015ftise, \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Luminat\u0103, poate ie\u015fi din iad\u201d. (Both Maria, Popteleac) \u201eS\u0103 pune cu picioarile c\u0103t\u0103 u\u015fe, cu m\u00e2nurile p\u0103 ptiept, cu dreapta la irim\u0103, \u00een s\u0103mn de \u00eencredin\u0163are la Dumnez\u0103u. S\u0103 s\u0103 astupe oglinz\u00e2le, s\u0103 nu s\u0103 vad\u0103 mortu \u00een ea, c\u0103 s\u0103 \u00eentoarce iar\u0103 napoi. Mai demult f\u0103cea lumnin\u0103 c\u00e2t mortu, sau a\u015fe cam de un metru de lung\u0103, sub\u0163\u00e2re. C\u00e2nd bat clopotile s-aprinde, era \u00eenv\u00e2rtit\u0103 ca on \u015ferpe, cu capu \u00een sus, pus\u0103 la cre\u015ftetu capului\u201d. (Coroiu Nicolae, Plesca)<\/p>\n
Persist\u0103 vie credin\u0163a \u00een puterea magic\u0103 a nodurilor: \u201eMortului i s\u0103 deznoad\u0103 nodurile, ca v\u0103duvu s\u0103-\u015fi poat\u0103 reface via\u0163a. T\u0103te podoabele i s\u0103 scot. S\u0103 ieu t\u0103te jos, aca\u0163\u0103 \u00een ele p\u0103 drum. [S\u0103 dai c\u00e2t mai multe de poman\u0103] le prime\u015fte sufletu dincolo. \u00cenainte de a s\u0103 pune la mas\u0103, s\u0103 spal\u0103 p\u0103 m\u00e2nuri, \u00ee\u015fi toarn\u0103 ap\u0103 di la f\u00e2nt\u0103n\u0103. Nu s\u0103 \u00eentorc p\u0103 aceie\u015fi cale, ci p\u0103 alte c\u0103i, care p\u0103 unde \u015fede. Unii s\u0103 duc \u015fi la mas\u0103\u201d. (Farca\u015f Victoria, Plesca)<\/p>\n
Situa\u0163iile concrete de teren arat\u0103 c\u0103 practicilor magice men\u0163inute p\u00e2n\u0103 azi, nu li se mai deslu\u015fesc semnifica\u0163iile de odinioar\u0103, explica\u0163ia se rezum\u0103 la cuvintele \u201ea\u015fe tr\u0103b\u0103 f\u0103cut\u201d, \u201ea\u015fe f\u0103ceau \u015fi b\u0103tr\u00e2nii no\u015fti\u201d, \u201ea\u015fe am \u00eenv\u0103\u0163at\u201d. Sunt de semnalat \u00een acest sens, \u015fi alte c\u00e2teva aspecte relevante: \u201eLa cununie, \u00een beseric\u0103, c\u00e2t st\u0103 mniroii, nime s\u0103 nu treac\u0103 p\u00e2ntre ii, moarte \u00eel ie p\u0103 unu \u015fi \u00eei desparte. [\u00censpre cununie] dac\u0103 \u00eent\u00e2lne\u015fti o \u00eenmorm\u00e2ntare, unu din mniri moare c\u00e2t de repide. Cine moare \u00een careva mare post de p\u0103st\u0103 an, \u00een marile praznice, \u00eentre Pa\u015fti \u015fi Rusalii, c\u00e2nd s\u0103 d\u0103\u015ftid ceriurile, i-i locu h\u0103r\u0103z\u00e2t \u00een rai. C\u00e2nd duce mortu, tr\u0103b\u0103 s\u0103 bat\u0103 clopotile, c\u0103 de nu, p\u0103st\u0103 hotaru acela cade vreme rea, bate grindina, clopotile alung\u0103 vremea grea, s\u0103 nu s\u0103 abat\u0103 p\u0103st\u0103 sat\u201d. (Farca\u015f Victoria, Plesca) \u201eC\u00e2nd s\u0103 porne\u015fte dint-odat\u0103 vreme rea, s\u0103 trag clopotile la beseric\u0103. \u00cei s\u0103mn r\u0103u, s-o sp\u00e2nzurat careva, s-o \u00eenecat, s\u0103 umfl\u0103 apile, ies v\u0103ile\u201d. (Drule Florica, Ban)<\/p>\n
Pentru a nu fi \u201ederanja\u0163i\u201d de mort, cei din familie se afum\u0103 cu o bucat\u0103 din p\u00e2nza cu care a fost acoperit. Elementele arhaice sunt golite de sensurile originare, dar s-au conservat \u00een virtutea respectului fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ie, \u015fi aceasta \u00een pofida faptului c\u0103 unii preo\u0163i se arat\u0103 \u00eempotriva acestor practici. B\u0103tr\u00e2nii sunt con\u015ftientiza\u0163i asupra modului cum ar trebui s\u0103 se desf\u0103\u015foare lucrurile potrivit dogmei cre\u015ftine, dar continu\u0103 s\u0103 cread\u0103, \u00een acela\u015fi timp, \u00een eficacitatea unor practici str\u0103ine cre\u015ftinismului. Participarea masiv\u0103 a b\u0103tr\u00e2nilor se explic\u0103 \u015fi prin obligativitatea respect\u0103rii cu rigurozitate a ceremonialului, \u00eentemeiat pe un cre\u015ftinism popular, care valorific\u0103, pentru siguran\u0163a comunit\u0103\u0163ii, \u015fi alte elemente, de pe variate paliere.<\/p>\n
Teodor Burada arat\u0103 originea roman\u0103 a multor manifest\u0103ri legate de moarte, printre ele se num\u0103r\u0103 credin\u0163a c\u0103 cel \u00eengropat nu \u015fi-ar putea odihni sufletul dac\u0103 nu i se fac r\u00e2nduielile cuvenite, obiceiul \u00eenchiderii ochilor, sp\u0103larea trupului cu ap\u0103 cald\u0103 \u015fi ungerea lui cu unsori, a\u015fezarea mortului cu picioarele spre u\u015f\u0103, credin\u0163a c\u0103 mortul, c\u0103l\u0103torind pe cealalt\u0103 lume, ar avea nevoie de un b\u0103\u0163 pentru\u00a0 a se ap\u0103ra de c\u00e2ini, banul ce se pune \u00een sicriu \u2013 vechiul obol ce se pl\u0103tea lui Caron, punerea bradului, \u00eenso\u0163irea mortului cu f\u0103clii, \u00eengroparea lui cu hainele cele mai alese, ultima s\u0103rutare ce i se d\u0103, \u00eenainte de a fi cobor\u00e2t \u00een groap\u0103, turnarea vinului peste r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele lui, rostirea cuvintelor \u201eS\u0103-\u0163i fie \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103!\u201d, despletirea femeilor \u00een semn de doliu, purtarea sicriului pe m\u00e2ini, de c\u0103tre rudele apropiate, aprinderea candelelor la morminte, scoaterea de la mort a oric\u0103ror podoabe, sp\u0103larea cu ap\u0103 a celor ce se \u00eentorc de la mort, ospe\u0163ele date pentru pomenirea mortului, \u00eemp\u0103r\u0163irea pomenilor \u2013 toate acestea mo\u015ftenite de la str\u0103buni, conchide autorul. (Burada, 2006: 33-40)<\/p>\n
Unele gesturi ce par \u00eentr-adev\u0103r desprinse din vremuri imemoriale, au fost odinioar\u0103 mult mai numeroase, dar au r\u0103mas numai \u00een amintirea genera\u0163iilor v\u00e2rstnice. \u00cen ciuda interdic\u0163iei din partea preo\u0163ilor de a se mai s\u0103v\u00e2r\u015fi anumite acte, ele se practic\u0103 pe ascuns, \u00een virtutea respect\u0103rii unor tradi\u0163ii puternice, at\u00e2t prin vechime, c\u00e2t \u015fi prin autoritate modelatoare.<\/p>\n
Supersti\u0163ia care d\u0103inuie pe alocuri este aceea c\u0103 nu nu e bine s\u0103 se fac\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntare \u00eentr-o zi de luni, deoarece ar atrage \u015fi moartea celor din familie, dar, conform r\u00e2nduielilor Bisericii, supersti\u0163ia nu trebuie luat\u0103 \u00een considerare, \u00eenmorm\u00e2ntarea put\u00e2ndu-se face \u00een orice zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. \u201eC\u00e2tu-i mortu \u00een cas\u0103, ale tri z\u00e2le, nu faci mare lucru, nu torci, nu \u0163e\u015fi, nu co\u015fi, nu m\u0103turi, c\u0103 le faci p\u0103 mort. Tr\u0103b\u0103 p\u0103strat\u0103 lini\u015ftea\u201d. (Farca\u015f Victoria, Plesca)<\/p>\n
Ad\u0103ug\u0103m un fapt demn de men\u0163inut, anume acela c\u0103 s-au \u0163esut nenum\u0103rate interpret\u0103ri \u015fi credin\u0163e, considerate de c\u0103tre Biseric\u0103 \u201ede\u015farte\u201d, pe marginea existen\u0163ei anumitor trupuri care nu putrezesc; literatura religioas\u0103 consider\u0103 c\u0103 aceasta ar fi din cauza unor blesteme sau a unor p\u0103cate grele care au r\u0103mas nespovedite, \u201edac\u0103 se descoper\u0103, prin voie dumnezeiasc\u0103 astfel de cazuri, preo\u0163ii bisericii fac slujbe de dezlegare pentru sufletul celui r\u0103posat\u201d. (R\u00e2nduiala \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii<\/i> \u015fi parastasele pentru cei adormi\u0163i<\/i>, Ed. Anestis, p. 29) Am cules informa\u0163ii percutante \u00een marginea unor astfel de cazuri, \u00een care se vorbe\u015fte, printre altele, de \u201emor\u0163\u00ee nestr\u00e2ca\u0163\u00ee\u201d, \u201estr\u00e2goi\u201d, nedescompunerea lor fiind explicat\u0103 \u00een diverse forme, unele sfid\u00e2nd chiar \u015fi limitele imagina\u0163iei.<\/p>\n
Consider\u0103m oportun s\u0103 amintim c\u0103 practicile legate de credin\u0163a \u00een strigoi, spargerea unui vas la ie\u015firea din cas\u0103, ruperea leg\u0103turilor de la picioarele mortului, a\u015fezarea \u00een sicriu a diferitelor obiecte, trecerea coco\u015fului sau a g\u0103inii peste groap\u0103 sunt considerate de Biseric\u0103 \u201eabateri grave, care denatureaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura de credin\u0163\u0103\u201d. O seam\u0103 de alte obiceiuri p\u0103g\u00e2ne \u015fi de supersti\u0163ii sunt luate \u00een discu\u0163ie, cum ar fi deschiderea Evangheliei la Maslu, pentru a afla dac\u0103 muribundul mai are sau nu de tr\u0103it, punerea banilor \u00een sicriu, pentru a-\u015fi r\u0103scump\u0103ra trecerea prin v\u0103mi, citirea Tainei Cununiei, l\u00e2ng\u0103 sicriu, c\u00e2nd unul din tineri e decedat, botezarea copiilor avorta\u0163i, de\u015fi se cunoa\u015fte norma administr\u0103rii Tainelor doar la cei vii, desfacerea cununiei prin ruperea unei cununi deasupra celui mort, pentru ca cel r\u0103mas \u00een via\u0163\u0103 s\u0103 se poat\u0103 c\u0103s\u0103tori, str\u0103pungerea inimii mortului ca acesta s\u0103 nu se fac\u0103 strigoi, tragerea de sicriu de trei ori, la scoaterea mortului din cas\u0103, pentru ca acesta s\u0103 nu-i cheme pe cei vii dup\u0103 el, \u00een cazul c\u0103 s-ar face strigoi, spargerea unei oale la scoaterea mortului din cas\u0103, ruperea leg\u0103turilor de la picioarele mortului pentru ca acesta s\u0103 poat\u0103 p\u0103\u015fi pe lumea cealalt\u0103. (\u00cenmorm\u00e2ntarea \u015fi parastasele<\/i>, Ed. Bunavestire, Bac\u0103u, 2006, p. 59-63) Ele sunt contestate ca fiind contrare credin\u0163ei, \u00eens\u0103, realitatea de pe teren ne-a confirmat o \u00eencredere de nezdruncinat \u00een necesitatea lu\u0103rii \u00een considerare \u015fi a acelor acte controversate, nerecunoscute de Biseric\u0103, dar perpetuate de-a lungul timpului.<\/p>\n
\u00cen mentalitatea magic\u0103, se consider\u0103 c\u0103 ziua mor\u0163ii este similar\u0103 zilei na\u015fterii, \u00eensorit\u0103 sau ploioas\u0103, ca atunci c\u00e2nd s-a n\u0103scut. Acestei similarit\u0103\u0163i se adaug\u0103 ideea fundamental\u0103 de \u201esoart\u0103\u201d, care acoper\u0103 \u00eentregul cadru de g\u00e2ndire a b\u0103tr\u00e2nilor, din care deriv\u0103 \u015fi afirma\u0163ia c\u0103 omul nu poate decide nici momentul na\u015fterii, nici pe cel al mor\u0163ii sale, spre deosebire de hot\u0103r\u00e2rea privind botezul \u015fi nunta, care se afl\u0103 la \u00eendem\u00e2na lui. Informatorii avanseaz\u0103 c\u00e2teva reflec\u0163ii care ni se par revelatorii \u00een acest context: \u201eS\u0103 nu s\u0103 vad\u0103 dou\u0103 mnires\u0103, c\u0103-i r\u0103u de moarte, s\u0103 s\u0103 \u00eentoarc\u0103 cu spatile una c\u0103t\u0103 ceielalt\u0103. \u00cen drum c\u0103t\u0103 cimitir, s\u0103 nu te ui\u0163i carecumva \u00eenapoi, c\u0103 \u00ee\u0163i mai moare cineva din familie. T\u0103t \u00eenainte s\u0103 te ui\u0163\u00ee. C\u00e2nd c\u00e2nt\u0103 cucu pe aproape de cas\u0103, c\u00e2inii url\u0103 sau sap\u0103 gropti \u00eei s\u0103mn c\u0103 as\u00e2n\u0163\u0103sc ceva. Le moare st\u0103p\u00e2nu. Dac\u0103 muribundu leap\u0103d\u0103 perine, sau s\u0103 \u00eentoarce c\u0103t\u0103 p\u0103rete, \u00ee\u015fi las\u0103 capu \u00een jos, traje s\u0103 moar\u0103. Moare mai u\u015for dac\u0103-i pus jos, p\u0103 p\u0103m\u00e2nt. P\u0103 ala care-l str\u00e2g\u0103 bolnavu, c\u00e2nd \u00eei gata s\u0103 moar\u0103, p\u0103 ala \u00eel team\u0103 moartea dup\u0103 el. Cum te afl\u0103 moarte, a\u015fe te prez\u00e2n\u0163\u00ee la Judecat\u0103\u201d. (Topan Mariana, Ban) \u201eS\u0103 nu steie cineva din familie l\u00e2ng\u0103 muribund, c\u0103 nu poate muri, \u00ee\u015fi b\u0103ne\u015fte mai r\u0103u de lume. (…) Ochii s\u0103 \u00eentid, s\u0103 nu vad\u0103 cum \u00eel jelesc ciielal\u0163i. Coptilu iese cu capu \u00eenainte, omu p\u0103r\u0103se\u015fte lumea cu picioarile \u00eenainte. Dac\u0103 te dis\u0103z\u00ee cu mortu, cere ceva, ceva \u00eel sup\u0103r\u0103, \u00eel nemul\u0163ume\u015fte, ori c\u0103-i gol, ori c\u0103-i fl\u0103m\u00e2nd, i-i sete, \u00ee\u0163i spune \u00een dis ce s\u0103-i dai, hane, alimente, ap\u0103\u201d. (Farca\u015f Victoria, Plesca) P\u0103rul tuns de la mort se pune \u00een podul casei pentru ca norocul s\u0103 nu plece odat\u0103 cu acesta, dac\u0103 a avut noroc la vite, la animale, \u00een general, \u015fi dac\u0103 a fost gospodar.<\/p>\n
Din punctul nostru de vedere, urm\u0103toarele relat\u0103ri sunt de mare interes: \u201eNu s\u0103 \u00eentid nasturii, nici nu s\u0103 \u00eencing curelile, p\u0103ntru ca p\u0103rete s\u0103 s\u0103 pot\u0103 c\u0103s\u0103tori. De mori \u00een z\u00ee de praznic, duminica sau \u00een s\u0103rb\u0103tori, u\u015file raiului \u00ees de\u015ftise. \u00cei o datorie s\u0103 meri la \u00eenmorm\u00e2ntare, mai ales la tineri sau la ciie mor\u0163i de morte n\u0103prasnic\u0103, cu c\u00e2t \u00ees mai mul\u0163i cu at\u00e2t \u00eei mai bine, de sufletu mortului, un fel de poman\u0103\u201d. (Sab\u0103u Florica, Ban)<\/p>\n
Anumite obiecte folosite \u00een riturile funebre sunt aruncate sau ascunse, pentru a nu avea o destina\u0163ie magic\u0103, b\u0103\u0163ul, a\u0163a cu care s-a m\u0103surat mortul, pieptenele, obiectele folosite la sp\u0103lat \u015fi la b\u0103rbierit, p\u0103rul, unghiile, apa cu care a fost sp\u0103lat, pentru a nu fi folosite la \u201ef\u0103c\u0103turi\u201d, \u201eboscoane\u201d. \u201eInjeru st\u0103 cu sufletu \u015fi \u00een timpu la ale patruz\u0103ci de zile, s\u0103 scape sufletu de duhurile \u00eentunericului din v\u0103zduh. Sufletu \u00eent\u00e2lne\u015fte at\u00e2\u0163ia diavoli c\u00e2te p\u0103cate o f\u0103cut, \u015fi at\u00e2\u0163ia injeri buni, c\u00e2te fapte bune o avut. Lupta s\u0103 d\u0103 \u00eentre \u0103\u015ftia. La botez prime\u015fti un injer care st\u0103 de-a dreapta, \u015fi care \u00eenrejistreaz\u0103 t\u0103t ce faci bun, da \u015fi un diavol ce st\u0103 de-a st\u00e2nga. Ce spui su patrafir, la spovad\u0103, Duhu Sf\u00e2nt \u015fterje. Da cu fiecare fapt\u0103 bun\u0103 \u00eel \u00eendator\u0103m p\u0103 Dumnez\u0103u \u015fi t\u0103te nedrept\u0103\u0163\u00e2le p\u0103 care le suferim u\u0103r hi r\u0103spl\u0103tite \u00een cer. \u015ei pa\u015fii p\u00e2n\u0103 la biseric\u0103 ni-s num\u0103ra\u0163i. [Legarea cununiilor] Ie on s\u0103mn, orice, de la respectivu \u015fi arunc\u0103 \u00een sicriu sau cu a\u0163\u0103 \u00eennodat\u0103. P\u0103ntu dezlegare, s\u00e2nt preo\u0163i care fac rug\u0103ciuni \u015fi sclujbe, numa tr\u0103b\u0103 umblat p\u0103 la ii, timp, bani, \u015fi r\u0103bdare mult\u0103\u201d. (Bon\u0163e Maria, Ban)<\/p>\n
Scenariul funebru este unitar, \u00een general bine conservat, tr\u0103s\u0103turile sale definitorii nu-i permit detalii \u00eennoitoare; se men\u0163in practicile supersti\u0163ioase, \u00eentregul ansamblu de credin\u0163e pe care omul str\u0103in de modul de g\u00e2ndire a \u0163\u0103ranului le-ar putea socoti drept prejudec\u0103\u0163i, convingeri dac\u0103 nu primitive, cel pu\u0163in absurde \u015fi, ca atare necorespunz\u0103toare spiritului vremii.<\/p>\n
Unele manifest\u0103ri de substrat magic nu supravie\u0163uiesc dec\u00e2t vag \u00een memoria informatorilor \u00een v\u00e2rst\u0103. Amintim aici, de exemplu, folosirea, \u00een diverse scopuri, a apei cu care a fost sp\u0103lat mortul, ea put\u00e2nd desp\u0103r\u0163i sau lega doi oameni, sau chiar omor\u00ee. De asemenea, se credea c\u0103 apa poate cauza \u00eemboln\u0103virea cuiva, e\u015fecuri sau diferite neajunsuri, dac\u0103 cel vizat intr\u0103 \u00een contact cu ea. \u00cen aceea\u015fi categorie intra legarea nodurilor \u015fi a \u015fireturilor, \u00eempletirea p\u0103rului femeii, ca so\u0163ul ei s\u0103 nu se rec\u0103s\u0103toreasc\u0103, obiecte \u00eenchise cu mortul, pentru legarea cununiilor, \u00eencheierea tuturor nasturilor \u2013 mijloace magice, de altfel, foarte r\u0103sp\u00e2ndite oarec\u00e2nd. P\u0103rul, unghiile, saliva, s\u00e2ngele, urina, excrementele sunt, de asemenea, amintite, \u00een credin\u0163a c\u0103 pot dob\u00e2ndi rol magic, \u015fi care, folosite cu scop distructiv, aduc negre\u015fit multe nenorociri (de explicat \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, de comb\u0103tut, doar pe cale magic\u0103).<\/p>\n
Pentru a pre\u00eent\u00e2mpina eventualele rele ce s-ar putea abate asupra celor r\u0103ma\u015fi \u00een via\u0163\u0103, familia are mare grij\u0103 s\u0103 arunce, s\u0103 ard\u0103, s\u0103 \u00eengroape, s\u0103 ascund\u0103 bine elemente ce ar putea ajunge pe m\u00e2na celor care fac r\u0103u. Se insist\u0103 asupra convingerii c\u0103 aceast\u0103 grij\u0103 profund\u0103 este eficace \u00een combaterea presupuselor ac\u0163iuni nefaste ale vr\u0103jma\u015filor. \u201eCa s\u0103 ui\u0163i de mort, pui dup\u0103 cap \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 de p\u0103 morm\u00e2nt. Frica de mort mai este c\u0103 cite\u015fti rug\u0103ciuni \u015fi \u0163\u00e2i post p\u0103ntru sufletu lui, s\u0103 g\u0103sasc\u0103 hodin\u0103. P\u0103r\u0103stasele s\u0103 le faci la timp \u015fi t\u0103t\u0103 r\u00e2nduiala. La\u015fi pomelnic cu s\u0103rindar la popa, s\u0103-l pomineasc\u0103 patruz\u0103ci de z\u00e2le. Lunea, de ptic\u0103 a treia z\u00ee, nu s\u0103 \u00eengrop\u0103, s\u0103 \u00eengrop\u0103 duminica sau mar\u0163e, din b\u0103tr\u00e2ni auzem c\u0103 \u00eei \u00eenceput \u015fi p\u0103ntru alte mor\u0163\u00ee. Amu nu s\u0103 mai \u015ftiu de astea\u201d. (Bon\u0163e Maria, Ban) \u201eA\u0163a, bota cu care s-o m\u0103surat mortu, s\u0103 \u0163\u00e2ne \u00een cas\u0103 ca \u015fi nu ptiar\u0103 norocu. (…) sicriu s\u0103 love\u015fte de prag sau de u\u015fe, ca \u015fi cum mortu \u015f-ar b\u0103ni de via\u0163\u0103 \u015fi s-ar desp\u0103r\u0163\u00ee cu greu, u\u015fe s\u0103 tr\u00e2nte\u015fte \u015fi s\u0103 \u00eencuie bine, s\u0103 nu s\u0103 \u00eentorc\u0103 mortu. Vasu s\u0103 sparje, ca familie \u00eendurerat\u0103 s\u0103-\u015fi mute atunce g\u00e2ndu \u00een alt\u0103 parte, oarecum, c\u00e2nd s\u0103 ie\u015fe cu sicriu din cas\u0103. Atunce-i moment tare dureros. C\u00e2nd \u00ee\u0163i more cineva din cas\u0103, negre\u015fit c\u0103 s\u0103 na\u015fte un prunc c\u00e2t de repide. A\u015fe-i via\u0163a, unu vine c\u00e2nd altu \u00eei las\u0103 loc. C\u00e2nd \u0163-ai tr\u0103it traiu, \u0163-ai m\u00e2ncat m\u0103laiu. Altu la r\u00e2nd. Coptiii, c\u00e2ndu vin p\u0103 lumea asta, are fiecare pitu\u0163a lui, \u00ees numa ca o adiere u\u015foar\u0103. \u00cei \u00eencarc\u0103 apoi greu\u0103t\u0103\u0163\u00e2le. C\u00e2nd mori, te-ai liberat de t\u0103te poverile \u015fi la\u015fi cruce jos, care la c\u00e2t de greu i-o fost. Acr\u0103care are o cruce, m\u0103car c\u0103 nu-i la videre\u201d. (Farca\u015f Victoria, Plesca)<\/p>\n
Delia Suiogan eviden\u0163iaz\u0103 o dubl\u0103 inten\u0163ie ritual\u0103 la nivelul tuturor actelor \u015fi gesturilor, astfel \u201epe de o parte, se \u00eencearc\u0103 realizarea separ\u0103rii totale a celor dou\u0103 lumi, mor\u0163iii \u015fi viii, pe de alta \u00eens\u0103, se urm\u0103re\u015fte men\u0163inerea unui dialog permanent viu \u00eentre acestea. Accentul cade asupra ideii de separare, de desp\u0103r\u0163ire a lumilor, \u00eentr-o prim\u0103 parte, ca mai apoi, s\u0103 se urm\u0103reasc\u0103 refacerea unit\u0103\u0163ii neamului, printr-o comunicare direct\u0103 \u015fi permanent\u0103 cu cei de Dincolo. Deschiderea \u015fi \u00eenchiderea ritual\u0103 a por\u0163ilor, u\u015filor, ferestrelor, \u00een cele trei zile c\u00e2t mortul este \u00eenc\u0103 \u00een cas\u0103, acestea nu se \u00eenchid, pe c\u00e2nd imediat ce mortul este scos, u\u015fa, poarta se tr\u00e2ntesc \u00een urma lui, masa \u00een comun din timpul pomenilor sau parastaselor \u2013 a\u00a0 m\u00e2nca din coliva sau din colacul mortului, a bea din vinul mortului etc., a aprinde lumini de sufletul motului, a purta hainele mortului etc., toate acestea sunt forme clare de separare, ele pot fi considerate bariere ridicate de cei vii, \u00een calea posibilei reveniri\u201d. (Suiogan, 2006: 155) Autoarea subscrie afirma\u0163iilor altor cercet\u0103tori \u015fi noteaz\u0103 c\u0103 \u201etoate momentele ceremonialului funerar au, \u00een fapt, rolul de a suprapune imaginea defunctului peste \u00abimaginea mitic\u0103 a str\u0103mo\u015fului\u00bb, care este o construc\u0163ie imaginar\u0103, dar vie, nu at\u00e2t prin faptul c\u0103 une\u015fte \u00een sine o serie \u00eentreag\u0103 de detalii personale, ci prin faptul c\u0103 el poate face posibil\u0103 comunicarea membrilor neamului \u00een timp \u015fi dincolo de timp. De altfel, prin str\u0103mo\u015ful casei sau str\u0103mo\u015ful neamului, membrii comunit\u0103\u0163ilor tradi\u0163ionale nu \u00een\u0163eleg un nume sau o perioad\u0103 de timp delimitat\u0103 strict, ci pe to\u0163i cei pleca\u0163i, drep\u0163ii\u201d. (Suiogan, 2006: 156) \u00cen sublinierea cercet\u0103torilor, explicarea ritualit\u0103\u0163ii defensive presupune \u00een\u0163elegerea fricii care o genereaz\u0103, frica de mort, dincolo de care vedem frica de \u00eens\u0103\u015fi moartea. Modalit\u0103\u0163ile de raportare la acest aspect sunt activate \u00een diferitele secven\u0163e ale ritului funerar: cele trei zile c\u00e2t st\u0103 mortul \u00een cas\u0103, \u00eenmorm\u00e2ntarea, perioada de dup\u0103, dup\u0103 cum dicteaz\u0103 sarcina \u00eendeplinirii tradi\u0163iei funerare.<\/p>\n
\u00cen aceea\u015fi sfer\u0103 de comportamente impuse, a c\u0103ror \u00eenc\u0103lcare atrage sanc\u0163iuni de ordin magic \u015fi social, se \u00eenscrie \u015fi interdic\u0163ia femeii gravide de a privi mortul, pentru ca nu cumva paloarea sa s\u0103 se transfere la copil, aspect explicat pe baza principiului de similitudine, activat prin contact vizual, \u201e\u00eemboln\u0103virea de g\u0103lbenare \u015fi na\u015fterea copilului galben, realizate conform g\u00e2ndirii magice, prima, prin contaminarea tactil\u0103 direct\u0103, iar cea de-a doua prin contaminarea vizual\u0103, indirect\u0103, puteau avea drept cauz\u0103 medical\u0103 real\u0103 infectarea cu o form\u0103 de virus\u00a0 de hepatit\u0103 de la cel mort, care producea ulterior \u015fi celor vii acela\u015fi simptom al icterului. \u00cen lipsa cuno\u015ftin\u0163elor medicale \u015fi a serviciilor medicale de specialitate, aceast\u0103 infec\u0163ie de tip hepatic era interpretat\u0103 ca fiind contactat\u0103 prin diferite modalit\u0103\u0163i de contact magic cu cel mort\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 148) \u00cen ideea elimin\u0103rii pericolului de contaminare cu obiectele folosite la mort este arderea acestora, \u00eengroparea, ascunderea lor \u00eentr-un loc ferit. \u00cen categoria aceasta intr\u0103 \u2013 \u015fi acest lucru este extrem de gr\u0103itor \u2013 hainele, paiele, ruf\u0103ria de pat, obiectele folosite la toaletarea mortului, pieptenele, s\u0103punul, prosopul, unghiera, instrumentele de b\u0103rbierit, c\u00e2rpa cu care se \u015fterge mortul. Autoarea pune aceast\u0103 credin\u0163\u0103 tot pe seama fricii de contaminare, amintind \u015fi aspectul m\u0103surilor de p\u0103strare a norocului casei dup\u0103 mort, oarecum \u00een opozi\u0163ie cu teama discutat\u0103 anterior. Substitutele mortului, precum unghiile, p\u0103rul, m\u0103surile pentru sicriu \u015fi\u00a0 groap\u0103, leg\u0103tura de la picioare, sunt alese spre p\u0103strare, datorit\u0103 invulnerabilit\u0103\u0163ii lor \u00een fa\u0163a timpului, dup\u0103 cum men\u0163ioneaz\u0103 cercet\u0103toarea. (R\u0103dulescu, 2008: 148) Informa\u0163iile culese de noi converg \u015fi ele \u00eenspre obligativitatea p\u0103str\u0103rii acestor elemente, cu scopul men\u0163inerii norocului casei, totodat\u0103 av\u00e2ndu-se \u00een vedere \u015fi riscul ca aceste lucruri, odat\u0103 ajunse pe m\u00e2na \u201ecelor care fac boscoane\u201d, pot fi folosite la vr\u0103ji. Adina R\u0103dulescu ne edific\u0103 asupra aspectelor luate \u00een discu\u0163ie, accentu\u00e2nd c\u0103 \u201eobiectele provenite de la mort sau care au venit \u00een atingere cu mortul cap\u0103t\u0103 for\u0163a de a lega sau dezlega rela\u0163ii de ordin marital \u015fi\/sau sexual. E ca \u015fi cum, sub imperiul voin\u0163ei beneficiarului, energia mor\u0163ii ar avea for\u0163a de a pecetlui anumite raporturi \u00een planul vie\u0163ii\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 152)\u00a0 Explica\u0163iile oferite de informatori, cu privire la comportamentele protective, deriv\u0103 dintr-o g\u00e2ndire magic\u0103, solid\u0103, \u00een coordonatele ei ancestrale, \u201e\u00een credin\u0163ele populare, impuritatea mor\u0163ilor nu se limiteaz\u0103 la necur\u0103\u0163enia poluant\u0103 a cadavrelor. P\u0103catele mor\u0163ilor devin poveri ale celor r\u0103ma\u015fi \u00een via\u0163\u0103, dac\u0103 ace\u015ftia din urm\u0103 nu se dezleag\u0103 de cei mor\u0163i. Protec\u0163ia celor vii ia astfel forma unor m\u0103suri \u015fi rituri de evitare a contamin\u0103rii cu cadavrul \u015fi cu toate obiectele care sunt impregnate cu energia mor\u0163ii\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 154-155) Cu referire la construc\u0163iile solide ale mentalit\u0103\u0163ii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, cercet\u0103toarea concluzioneaz\u0103 c\u0103, analiz\u00e2nd logic majoritatea tipurilor de rituri protective, ele \u201epleac\u0103 de la o prezum\u0163ie fals\u0103, care contrazice realitatea. Cu alte cuvinte, nu p\u0103\u0163im nimic dac\u0103 atingem mor\u0163ii (cu excep\u0163ia cazurilor infec\u0163ioase), spa\u0163iul fizic al mor\u0163ilor este deja limitat la spa\u0163iul morm\u00e2ntului \u015fi respectiv al cimitirului, iar spa\u0163iul invizibil al mor\u0163ilor este nem\u0103rginit, prin \u00eens\u0103\u015fi natura lui, deci cum ar putea fi el delimitat? Riturile de \u00abdregere\u00bb (omor\u00e2re) par inutile, at\u00e2t timp c\u00e2t cel care este supus lor este deja mort, \u00eenchiderea por\u0163ilor de acces c\u0103tre spa\u0163iul casei poate \u00eempiedica doar o prezen\u0163\u0103 fizic\u0103, nu \u015fi una invizibil\u0103, iar dezlegarea de mort poate fi conceput\u0103 doar la nivel simbolic. Dar, desigur, acestea sunt coordonatele realiste ale g\u00e2ndirii omului contemporan, care ar fi \u00eenclinat s\u0103 desfiin\u0163eze \u00eentregul scenariu protectiv \u015fi s\u0103-l reduc\u0103 la inutil \u015fi desuet. S\u0103 nu uit\u0103m, \u00eens\u0103, c\u0103 riturile de protec\u0163ie funerar\u0103 descrise au coeren\u0163\u0103, <\/i>relevan\u0163\u0103 \u015fi sens doar dac\u0103 sunt citite \u00een cheia g\u00e2ndirii magice care le-a generat ini\u0163ial\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 317-318)<\/p>\n
\u00cencerc\u0103m s\u0103 \u00eentrez\u0103rim \u015fi o alt\u0103 dimensiune: reg\u0103sirea \u00een toate satele cercetate a obiceiului v\u0103rs\u0103rii pe p\u0103m\u00e2nt a c\u00e2torva pic\u0103turi de ap\u0103 (vin, \u0163uic\u0103), gest de miluire a \u201emor\u0163\u00e2lor fl\u0103m\u00e2nz\u00ee \u015fi \u00eenseto\u015fa\u0163\u00ee. (…) Li-i sete la sufletele aprinse, ca a bogatului nemilostiv\u201d. (Sab\u0103u Florica, Ban)<\/p>\n
Acestor iner\u0163ii comportamentale li se adaug\u0103 \u201eplata v\u0103milor\u201d, banii a\u015feza\u0163i \u00een sicriu sau arunca\u0163i \u00een morm\u00e2nt, de ajutor \u00een momentul \u00een care sufletul are de trecut peste poduri, \u201ebani m\u00e2n\u00e2n\u0163\u0103i, nu d-i\u015fte de h\u00e2rtie\u201d. (Ciub\u0103ncan Maria, Mese\u015fenii de Sus) Cum spuneam, interesant este faptul c\u0103 se practic\u0103 iner\u0163ial aceste obiceiuri a c\u0103ror semnifica\u0163ie adesea scap\u0103, dar se men\u0163ine performarea lor \u00een virtutea alinierii la un cod de legi nescrise, transmise din b\u0103tr\u00e2ni, \u00een ciuda \u00eendoielii \u015fi a nedumeririi evidente. Continu\u0103 informatoarea: \u201eDumnezo \u015ftii\u00a0 ce-s \u015fi cu astea, de au sau nu rost, noi le facem, le respect\u0103m \u015fi vin de la p\u0103rin\u0163\u00ee no\u015fti. Pote a\u015fe-i bine \u015fi e\u015fti \u015fi tu mai lini\u015ftit. Nici s\u0103 fac\u0103 fie\u015ftecare cum \u00eel taie capu nu-i pe bine\u201d. M\u0103rturiile informatorilor se \u00eendreapt\u0103 \u00eenspre eviden\u0163ierea importan\u0163ei respect\u0103rii f\u0103r\u0103 abatere a obiceiurilor din vechime, datorie grefat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, pe respectul fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ie, dar \u015fi pe convingerea de ordin religios, multe din practici av\u00e2nd sorginte cre\u015ftin\u0103, imaginarul \u0163\u0103r\u0103nesc asociind filonul cre\u015ftin \u015fi \u00eendatoririle celor vii fa\u0163\u0103 de mor\u0163i, afla\u0163i, se crede, \u00eentr-o indestructibil\u0103 leg\u0103tur\u0103.<\/p>\n
\n
\nBIBLIOGRAFIE <\/b>
\n <\/p>\n
<\/p>\n
ANGHELESCU, \u015eerban,<\/p>\n
1999\u00a0 Agon. Tensiunea fundamental\u0103 a riturilor de trecere<\/i>, Ed. Ex Ponto, Constan\u0163a<\/p>\n
BODIU, Aurel<\/p>\n
2006 Trecerea prin metafor\u0103,<\/i> Ed. Vremi, Cluj-Napoca<\/p>\n
BONTE, Pierre, IZARD, Michel<\/p>\n
1999 Dic\u0163ionar de etnologie \u015fi antropologie<\/i>, Ed. Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n
BURADA, Teodor<\/p>\n
2006 Datinile poporului rom\u00e2n la \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri<\/i>, Ed. Saeculum I.O, Bucure\u015fti<\/p>\n
COATU, Nicoleta<\/p>\n
1998 Structuri magice tradi\u0163ionale<\/i>, Ed. Bic All, Bucure\u015fti<\/p>\n
DURKEIM, Emile<\/p>\n
2002 Regulile metodei sociologice<\/i>, Ed. Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n
GERAUD, Marie-Odile, LESERVOISIER, Olivier, POTTIER, Richard<\/p>\n
2001 No\u0163iunile-cheie ale et<\/i>nologiei<\/i>, Ed. Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n
ILU\u0162, Petru<\/p>\n
1997 Abordarea calitativ\u0103 a socioumanului<\/i>, Ed. Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n
KERNBACH, <\/i>Victor<\/p>\n
1998 Dic\u0163ionar de mitologie general\u0103<\/i>, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti <\/i><\/p>\n
KLIGMAN,Gail<\/p>\n
1998 Nunta mortului. Ritual, poetic\u0103 \u015fi cultur\u0103 popular\u0103 \u00een Transilvania<\/i>, <\/i>Ed. Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n
LAPLANTINE, Francois<\/p>\n
2000 Descriere<\/i>a etnografic\u0103<\/i>, Ia\u015fi<\/p>\n
OTTO, Rudolf<\/p>\n
2005 Sacrul<\/i>, Ed. Humanitas, Bucure\u015fti <\/i><\/p>\n
POPOIU, Paula<\/p>\n
2007 Etnologie<\/i>, Ed. Mega, Cluj-Napoca<\/p>\n
PRAOVEANU, Ioan<\/p>\n
2001 Etnografia poporului rom\u00e2n<\/i>, Ed. Paralela 45, Cluj-Napoca<\/p>\n
R\u0102DULESCU, Adina<\/p>\n
2008 Rituri de protec\u0163ie \u00een obiceiurile funerare rom\u00e2ne\u015fti<\/i>, Ed. Saeculum I.O, Bucure\u015fti<\/p>\n
RUX\u0102NDOIU, Pavel<\/p>\n
2001 Folclorul literar \u00een contextul culturii populare rom\u00e2ne\u015fti<\/i>, Ed. Grai \u015fi suflet \u2013 Cultura na\u0163ional\u0103, Bucure\u015fti<\/p>\n
SUIOGAN, Delia<\/p>\n
2006 Simbolica riturilor de trecere<\/i>, <\/i>Ed. Paideia, Bucure\u015fti<\/p>\n
2007 Structuri tropologice \u00een poezia de ritual \u015fi de ceremonial<\/i>, Alternative antropologice \u015fi etnologice \u00een cercetarea culturilor. Studii \u015fi comunic\u0103ri<\/i>, Ed. Funda\u0163iei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca<\/p>\n
\u015eI\u015eE\u015eTEAN, Gheorghe<\/p>\n
1999 Forme tradi\u0163ionale de via\u0163\u0103 \u0163\u0103r\u0103nesc\u0103. O cercetare etno-sociologic\u0103 a zonei S\u0103lajului<\/i>, Centrul de Conservare \u015fi Valorificare a Tradi\u0163iei \u015fi Crea\u0163iei Populare S\u0103laj, Zal\u0103u<\/p>\n
VAN GENNEP, Arnold<\/p>\n
1996 Riturile de trecere<\/i>, Ed. Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n
V\u0102ETI\u015eI, \u015eerban<\/p>\n
2008 <\/i>Noile teorii etnografice \u015fi conceptul de descriere a culturii. Cu o evaluare critic\u0103 \u015fi contribu\u0163ii la dezvoltarea etnografiei \u00een Rom\u00e2nia<\/i>, Ed. Funda\u0163iei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca<\/p>\n
VL\u0102DU\u0162IU, Ion<\/p>\n
1973 Etnografia<\/i> rom\u00e2neasc\u0103<\/i>, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti<\/p>\n
C\u0103r\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 ortodox\u0103<\/b><\/p>\n
\u00cenmorm\u00e2ntarea \u015fi parastasele<\/i>, Ed. Bunavestire, Bac\u0103u, 2006<\/p>\n
R\u00eenduiala \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii \u015fi parastasele pentru cei adormi\u0163i<\/i>, <\/i>Ed. Anestis <\/i><\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de Mihaela Rotaru \u00cen mentalul popular se mai p\u0103streaz\u0103 o seam\u0103 de credin\u0163e \u015fi obiceiuri legate de moarte, precum cele ce urmeaz\u0103: \u201eC\u00e2t st\u0103 mortu \u00een cas\u0103, nu dai cu m\u0103tura, nu de\u015ftiz\u00ee fere\u015ftile. Dac\u0103 s\u0103 morm\u00e2nteaz\u0103 lunea, mai team\u0103 \u015fi p\u0103 al\u0163\u00ee. Cu mortu la groap\u0103, c\u00e2nd s\u0103 fac st\u0103rile, nu-i voie […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,969],"tags":[1120,970,957],"class_list":["post-9472","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia37","tag-articole","tag-egophobia-37","tag-mihaela-rotaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2sM","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9472","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9472"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9472\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9757,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9472\/revisions\/9757"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9472"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9472"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9472"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}