{"id":9480,"date":"2013-02-04T16:17:54","date_gmt":"2013-02-04T14:17:54","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=9480"},"modified":"2013-02-09T15:15:07","modified_gmt":"2013-02-09T13:15:07","slug":"macedonski-poetry-fest-la-a-doua-editie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=9480","title":{"rendered":"Macedonski Poetry Fest la a doua edi\u0163ie"},"content":{"rendered":"<p align=\"right\">de Petri\u015for Militaru<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p align=\"justify\">\nFestivalul Na\u0163ional Studen\u0163esc \u201eAlexandru Macedonski\u201d a avut loc \u00een intervalul 25-27 mai 2012, fiind organizat de Casa de Cultur\u0103 a Studen\u0163ilor din Craiova cu sprijinul Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale pentru Sport \u015fi Tineret \u015fi av\u00e2nd ca partener Asocia\u0163ia Studen\u0163ilor de la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Craiova. Concursul de poezie s-a adresat tinerilor cu v\u00e2rsta p\u00e2n\u0103 \u00een 27 de ani care \u00eenc\u0103 nu au debutat \u00een volum, iar participan\u0163ii, din toate zonele \u0163\u0103rii, au fost invita\u0163i s\u0103 trimit\u0103 crea\u0163ii proprii, originale, care au fost apoi evaluate de un juriu alc\u0103tuit din lect.univ.dr. Ariana B\u0103la\u015fa, drd. Gabriel Nedelea \u015fi dr. Petri\u015for Militaru.<!--more--><\/p>\n<p>Tinerii poe\u0163i timi\u015foreni Aleksandar Stoicovici \u015fi Marius \u015etefan Aldea au fost prezen\u0163i la festival \u00een calitate de invita\u0163i. Aleksandar Stoicovici deschide aceast\u0103 antologie cu un poem oniric, ascensional, tandru, focalizat pe acel spa\u0163iu interior ce apar\u0163ine prin excelen\u0163\u0103 poeziei: <i>in between<\/i>. Cred c\u0103 este vorba de ceea ce Gellu Naum a numit <i>interior-exterior<\/i>. Aceast\u0103 iubire recapitulat\u0103 liric \u00een poem este transgresat\u0103 \u00een urm\u0103torul poem, <i>peste Poduri<\/i>. Mandala catharhic\u0103 a lui Stoicovici umple spa\u0163iul dintre amintiri cu o afec\u0163iune regeneratoare, o \u00eentoarcere a privirii eului spre sine \u00eensu\u015fi ca \u00een faimoasa band\u0103 a lui M\u00f6bius, unde de\u015fi f\u00e2\u015fia ini\u0163ial\u0103 are dou\u0103 suprafe\u0163e, cea rezultat\u0103 are una singur\u0103. Episoadele afective evocate \u00een poemele sale sunt concentrice.<\/p>\n<p>La Marius \u015etefan Aldea, unul din centrii de greutate ai poemului \u0163ine de reg\u0103sirea propriei identit\u0103\u0163i, una de profunzime care s\u0103 acopere leg\u0103tura familiar\u0103 cu \u201edumnezeu\u201d sau cu s\u00e2ngele str\u0103mo\u015filor, ca \u00eentr-un botez perpetuu (<i>Tratat despre pr\u0103p\u0103stii<\/i>). Un cititor cu sim\u0163ul ludic ceva mai dezvoltat \u015fi-ar putea imagina cum \u2018podurile\u2019 lui Aleksandar Stoicovici traverseaz\u0103 \u2018pr\u0103p\u0103stiile\u2019 din poezia lui Marius \u015etefan Aldea. Poezia celui din urm\u0103 nu numai c\u0103 evoc\u0103 magia p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc voiculescian, s\u00e2nge blagian care de data asta se vars\u0103 \u00een urma\u015fi, ci ne arat\u0103 cum \u00een plin mileniu trei <i>satul muste\u015fte de sens<\/i>, de tr\u0103ire spiritual\u0103 prin raportarea la elementele esen\u0163iale: muierea, \u0163uica, fratele, sufletul celui plecat, fasolea, lacrima de pe hainele mortului.<\/p>\n<p>Gabriel Nedelea scrie o <i>poezie solar\u0103<\/i> (\u201e\u00cen zilele cu soare nu ne rug\u0103m la Dumnezeu.\u201d). Poate c\u0103 ai lu\u2019 Turlacu din poezia lui sunt rude cu Nelu\u0163\u0103 din textul lui Aldea. Sau poate c\u0103 exist\u0103 ni\u015fte fire nev\u0103zute \u00eentre tinerii poe\u0163i din aceast\u0103 antologie, <i>linkuri<\/i> ce dep\u0103\u015fesc grani\u0163a individualismului poetic \u015fi ne trimit direct spre un <i>Zeitgeist<\/i> specific celei mai tinere genera\u0163ii de poe\u0163i; un exemplu este \u201eforma c\u00e2ine\u201d (poemul omonim) a lui Stoicovici, \u201elupii de la marginea satului\u201d (<i>Lupii<\/i>) ai lui Aldea ori lupii ce \u201evin p\u00e2n\u0103 la margini\u201d (<i>Inima noastr\u0103<\/i>) ai lui Nedelea. Fiorul thanatic, prezent, de asemenea, la ceilal\u0163i doi poe\u0163i anteriori, str\u0103bate \u201ecu intimitate\u201d grupajul de poeme selectat aici, \u00eens\u0103 chiar dac\u0103 el sus\u0163ine mecanismul de profunzime al poemului, \u00eenc\u0103rc\u0103tura sa este una alchimic\u0103, trimi\u0163\u00e2nd la cea de-a treisprezecea arcan\u0103 din tarot ce ilustreaz\u0103, \u00eentr-un fel,\u00a0 \u201epre\u0163ul \u00eenverzirii\u201d (<i>Prima dup\u0103 suflete<\/i>). De fapt, aceasta este una din calit\u0103\u0163ile poe\u0163ilor din aceast\u0103 antologie \u2013 faptul c\u0103 au curajul s\u0103 abordeze teme mari (iubirea, moartea, starea de incertitudine, etc.) f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00een p\u0103catul influen\u0163ei, f\u0103r\u0103 a trezi \u00een cititor senza\u0163ia de <i>d\u00e9j\u00e0 vu<\/i>, ci f\u0103c\u00e2nd din aceast\u0103 practic\u0103 un <i>act de reactualizare<\/i>.<\/p>\n<p>\u015ei Aida Hancer scrie, dar altfel, despre \u201einima noastr\u0103\u201d. Poezia ei este <i>o credin\u0163\u0103 personal\u0103<\/i>, o Evanghelie a sentimentelor de o sensibilitate convulsiv\u0103. Este ro\u015fie de la s\u00e2ngele tuturor zeilor ce \u201ese sp\u00e2nzur\u0103 mor\u0163i de poft\u0103\/ dup\u0103 vinul de la masa poe\u0163ilor\u201d (<i>Malpraxis la cina de tain\u0103<\/i>). Este o stare de cin\u0103 \u015fi un anotimp al nop\u0163ii (\u201enop\u0163ile parc-am avea plete de vin\u201d), o tain\u0103 poetic\u0103 ca un botez venit la finalul \u00eent\u00e2lnirii esen\u0163iale dintre poet \u015fi cei doisprezece cititori ai lumii: \u201ebe\u0163i to\u0163i din el pentru c\u0103\/ acesta este s\u00e2ngele meu care se strecoar\u0103 printre voi\/ ca un \u015farpe\u201d. Izvorul nop\u0163ii are un sens creator (\u201esingurul \u00eentuneric ne iese pe gur\u0103\u201d), \u00een timp ce eul poetic \u00ee\u015fi devoreaz\u0103 metaforic membrele uroboros-ice rememor\u00e2nd propria expansiune liric\u0103 \u00eentr-un tablou aproape barbian (\u201em\u0103 sp\u0103l pe m\u00e2ini \u015fi beau apa\/ sp\u0103l apa \u015fi \u00eemi m\u0103n\u00e2nc m\u00e2inile\u201d). Nici din poemele Aidei Hancer nu lipsesc str\u0103vechii lupi.<\/p>\n<p>Poat\u0103 p\u0103rea straniu, dar aceast\u0103 dilatare a eului liric de la nivelului m\u00e2inilor se reia chiar \u00een primul poem al Oanei Nedelcu. Spa\u0163iul interior este un univers dramatic \u00een expansiune \u00een care\u00a0 reg\u0103sirea de sine cap\u0103t\u0103 rezonan\u0163e angelice (\u201eeste o c\u0103utare a lini\u015ftii, ea este uneori asemuit\u0103 inocen\u0163ei\/\/ [\u2026]avem s\u0103 scriem despre frumuse\u0163e\/ scrijelind-o graffiti \u00een periferia omului\/ de parc\u0103 am \u00eencerca s\u0103 \u00eei cre\u015ftem aripi\u201d). Jocul cu m\u0103\u015ftile \u015fi prezen\u0163a m\u0103sc\u0103riciului (poemul <i>aur<\/i>), unele referin\u0163e intertextuale (<i>Ai grij\u0103 ce scrii<\/i>) \u015fi ironiile \u2018cinematografice\u2019 (<i>Critica literar\u0103<\/i>) sunt elemente care definesc regia aplicat\u0103 \u00een spa\u0163iului poetic creat de Oana Nedelcu: degajat, ludic, autoironic \u015fi agreabil \u00een acela\u015fi timp.<\/p>\n<p>Dac\u0103 vizibilul ar putea fi primul pentru cititorul contemporan, atunci \u201esufletul al doilea\u201d din poemele Daniela Micu l-ar putea conduce spre\u00a0 \u201einteriorul sub\u0163iat\u201d al unui univers restr\u00e2ns \u00een jurul unor personaje proiectate (Anhelica, Nirma, femeile chele) din punctul de vedere al unei prisme l\u0103untrice ce surprinde tensiunea \u00een care se nasc \u201ecuvinte de rezerv\u0103\u201d (<i>deghizat\u0103 \u00een cupole aurite<\/i>), dar \u015fi diferite ipostaze disimulate ale eului liric redate cu o paradoxal\u0103 <i>convingere intim\u0103<\/i> c\u0103 (auto)portretele fragmentate de discursul procustian (\u201elatura mea u\u015foar\u0103\/ este albastr\u0103 \u015fi are t\u0103lpile mici\u201d) pot cuprinde complexitatea contradictorie a psycheului marcat uneori de o \u201eatitudine\/ zorn\u0103itoare\u201d (<i>\u015fterg cerul din mijlocul ora\u015fului<\/i>), iar alteori substituindu-se \u201eAnhelic\u0103i, iubita sicilian\u0103\u201d ce \u201ea ie\u015fit dintr-un ocean de lini\u015fte\u201d (<i>C\u0103s\u0103toriile republicane<\/i>). Prin poezia Danielei Micu cunoa\u015fterea (trans)personal\u0103 cap\u0103t\u0103 un caracter sensibil: impulsul vital, instinctiv, ancestral poate fi perceput la nivel afectiv \u015fi cunoscut la nivel cognitiv ca \u00een poemul <i>Salcie din Dumnezeu<\/i> unde arhetipul Geea (<i>Terra Mater<\/i>) pare s\u0103 ia chipul celor patru g\u00e2\u015fte care \u00eei redau cunoa\u015fterea Demiurgului orb. Aceea\u015fi ipostaz\u0103 matern\u0103 evocat\u0103 \u00een literatura universal\u0103 de \u00een\u0163eleapt\u0103 g\u00e2sc\u0103 Akka reapare de aceast\u0103 dat\u0103 la final de poem: \u201eam ouat\/ \u00een mine o mam\u0103 dreapt\u0103\u201d (<i>femeile chele<\/i>). Prin \u00eens\u0103\u015fi natur\u0103 ei secundar\u0103, dubl\u0103, reflectant\u0103, <i>anima<\/i> se reg\u0103se\u015fte pe sine: \u201enoi am\u00e2ndou\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103\/ ne a\u015ftept\u0103m \u00een lini\u015fte\u201d (<i>\u00cent\u00e2lnire<\/i>).<\/p>\n<p>Spirit prim\u0103v\u0103ratic, Costel Ionescu este adeptul \u2018pastelului\u2019 postmodern, revigorant (<i>Romanul prim\u0103v\u0103ratic<\/i>, <i>Prim\u0103 var\u0103<\/i>). El folose\u015fte diferite modalit\u0103\u0163i de destructurare \u015fi restructurare a formelor discursive (\u201enu mai scriu sub dicteu automat de\u015fi degetele se joac\u0103\/de-a pixa de-a oarba stilo u a\u201d) pentru a ajunge la rezultate originale, imprevizibile: de exemplu,\u00a0 poemul <i>Ora 20<\/i> ce ne face s\u0103 ne imagin\u0103m cum ar putea ar\u0103ta un Dinescu \u00een variant\u0103 dou\u0103miist\u0103. Cultivarea unei <i>religii<\/i> personale (\u00een sensul cel mai liber al etimologiei cuv\u00e2ntului) este prezent\u0103 \u015fi la Costel Ionescu (\u201eeu r\u0103m\u00e2neam apostolul aerului \u00eenmiresmat de salc\u00e2m\u201d) \u00een care moartea se supune vie\u0163ii (\u201eprim\u0103vara ca un p\u0103ianjen \u015fi cucul ciugulea lini\u015ftit\/ pe spinarea rece a mortului\u201d) precum noaptea zilei \u00een ceas de r\u0103s\u0103rit.<\/p>\n<p>Cristian Bistriceanu este un \u00eendr\u0103gostit relaxat ce ne reaminte\u015fte c\u0103 nici m\u0103car Eros nu exclude umorul (\u201eiubito,\/ s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim mai des\/ s\u0103 ne povestim unul altuia t\u0103cerile p\u00e2n\u0103 la os\u201d), dar aminte Thanatos (\u201e\u00een poemul acesta miroase \/ a moarte\/ \u015fi r\u00e2d!\u201d). \u015ei dincolo de o anumit\u0103 gravitate care str\u0103bate, totu\u015fi, unele texte (\u201etoate poemele vin din t\u0103ceri\/ eu le traduc \u00een p\u0103s\u0103ri\/ [&#8230;] \u015fi c\u00e2nt\u0103 t\u0103ceri\/ pe care nu am avut\/ niciodat\u0103 curajul\/ s\u0103 le ascult p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t\u201d) definitoriu pentru talentul t\u00e2n\u0103rului poet mi se pare interoga\u0163ia: \u201emai \u0163ii minte Maria\/ c\u00e2nd dragostea noastr\u0103 era c\u00e2ine\u201d. Versul le-ar fi putut pl\u0103cea p\u00e2n\u0103 \u015fi zeilor ca Victor Brauner.<\/p>\n<p>Roxana \u015etiubei dovede\u015fte deja o surprinz\u0103toare maturitate poetic\u0103 pentru v\u00e2rsta ei, chiar dac\u0103 inocen\u0163a transpare uneori chiar \u00een titlul poemelor \u2013 <i>de ce nu-mi pui o fund\u0103 s\u0103 m\u0103 d\u0103ruie\u015fti cuiva?<\/i>. Ca \u00eentr-un desen blakean, treptat candoarea devine cunoa\u015ftere (\u201etu e\u015fti frumos doar la r\u0103d\u0103cin\u0103 pentru c\u0103 m\u0103 cite\u015fti\u201d) f\u0103r\u0103 a sc\u0103dea din savoarea liric\u0103 a textelor. Sunt uneori evocate \u00een poezie lec\u0163ii de via\u0163\u0103 (\u201eam \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 s\u0103n\u0103tatea nu face chiar totul\u201d), dar \u015fi momente de libertate t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi seduc\u0103toare (\u201esentimente la reducere c\u0103 e criz\u0103 nene\/ [\u2026]yey sunt o norocoas\u0103\/ nu vreau s\u0103 termin \u00eens\u0103 trebuie se puncteaz\u0103 bine \u00eencadrarea \u00een spa\u0163iu\/ d\u0103-o-n m\u0103-sa de poezie\/ vreau mai mult s\u00e2nge\u201d) care ne fac s\u0103 credem c\u0103 Roxana \u015etiubei este la v\u00e2rsta poeziei \u015fi \u015ftie s\u0103 se bucure de ea, c\u00e2teodat\u0103 chiar \u015fi cu ironie.<\/p>\n<p align=center>\n<img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/37\/PoemedeMaidevreme_zps8eb6ecc0.jpg?w=600\" >\n<\/p>\n<p>Pe Maria-Patricia Birtocean am identificat-o, de la premiere \u00eencolo, cu modul \u00een care \u015fi-a recitat poemul <i>I\u2019m still pretty<\/i>. Nimeni din cei de fa\u0163\u0103 nu a putut s\u0103 o contrazic\u0103: \u201esunt pe r\u00e2nd de partea fiec\u0103rei culori \u015fi \u00eemi rup din trup\/ sper\u00e2nd c\u0103 s\u00e2ngele va avea alt\u0103 culoare m\u0103car de data asta\/ nu m-am schimbat prea mult\/\/ but just in case you were wondering&#8230;\/ I\u2019m still pretty\u201d. Fiindc\u0103 ea scrie genul acela de poezie sentimental\u0103 pe care \u00eel pot citi cu pl\u0103cere oric\u00e2nd: narcisismul asumat din <i>I\u2019m still pretty<\/i>, nostalgia profesoral\u0103 din <i>Jurnalul zilelor mele cu Rolf<\/i>, starea de ascensiune ambigu\u0103 din \u201e<i>Zbor peste groapa de gunoi\u00a0 \u00een Santo Domingo\u201d<\/i>, (auto)ironia duioas\u0103 pe tema m\u0103riti\u015fului din <i>S\u00e2mb\u0103t\u0103 va fi soare<\/i>, teama invocat\u0103 \u00eentr-o <i>Scrisoare<\/i> c\u0103tre propria mam\u0103 sunt elemente care definesc poezia fermec\u0103toare a Mariei Birtocean.<\/p>\n<p>Emilia Z\u0103inel \u015ftie c\u0103 poezia, de dragoste sau nu, este oarb\u0103 (<i>poezia e oarb\u0103<\/i>) fiindc\u0103, oricum, nici frumuse\u0163ea nu se poart\u0103 la vedere: \u201edar toat\u0103 frumuse\u0163ea mea\/ r\u0103m\u00e2ne oarb\u0103 \u015fi ap\u0103s\u0103toare\/ c\u00e2t\u0103 vreme\/ m\u00e2inile tale\/ nu le pot cump\u0103ra\u201d (<i>un fluture cald \u00een creierul meu<\/i>). \u00cen acela\u015fi timp, simplitatea expresiv\u0103 a poemelor are o directe\u0163e pe care nu o po\u0163i ocolii: \u201eazi mi-a murit un prieten\/ azi mi-a murit un iubit\/\/ [&#8230;] nu-l mai jeli\u0163i\/ nu-l mai c\u0103uta\u0163i\/ \u015fi nici nu-i mai pronun\u0163a\u0163i numele\/\/ tr\u0103ie\u015fte \u00een mine\u201d. \u00cen acest an \u00een care Nadja lui Breton a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, poezia t\u00e2n\u0103r\u0103 de la noi este <i>convulsiv\u0103<\/i> \u2013 \u015fi e bine c\u0103 este a\u015fa.<br \/>\n&nbsp;<\/p>\n<p align=center>\n<img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/37\/art37-11_zpsd2403afc.jpg?w=600\" ><br \/>\n[Maria Birtocean (Cluj-Napoca), Emilia Zainel (Bucure\u015fti), Aida Hancer (Suceava), Oana Nedelcu (Bucure\u015fti), Marius \u015etefan Aldea (Motru), Christian Bistriceanu (Re\u015fi\u0163a), Costel Ionescu (Pite\u015fti), Gabriel Nedelea (Craiova), Aleksandar Stoicovici (Timi\u015foara) \u015fi Petri\u015for Militaru (Craiova)]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Petri\u015for Militaru &nbsp; Festivalul Na\u0163ional Studen\u0163esc \u201eAlexandru Macedonski\u201d a avut loc \u00een intervalul 25-27 mai 2012, fiind organizat de Casa de Cultur\u0103 a Studen\u0163ilor din Craiova cu sprijinul Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale pentru Sport \u015fi Tineret \u015fi av\u00e2nd ca partener Asocia\u0163ia Studen\u0163ilor de la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Craiova. Concursul de poezie s-a adresat [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,969],"tags":[1120,970,293],"class_list":["post-9480","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia37","tag-articole","tag-egophobia-37","tag-petrisor-militaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2sU","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9480","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9480"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9480\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9501,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9480\/revisions\/9501"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9480"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9480"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9480"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}