{"id":9493,"date":"2013-02-08T15:03:58","date_gmt":"2013-02-08T13:03:58","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=9493"},"modified":"2013-02-15T13:24:38","modified_gmt":"2013-02-15T11:24:38","slug":"r-b-kitaj-1932-2007-expozitia-retrospectiva-obsessions","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=9493","title":{"rendered":"R. B. Kitaj – Expozi\u0163ia retrospectiv\u0103 “Obsessions”"},"content":{"rendered":"

[1932-2007]<\/strong><\/p>\n

de Adrian Grauenfels<\/p>\n

 <\/p>\n

\nMuzeul evreiesc din Berlin prezint\u0103 o mare expozi\u0163ie (cu numele Obsessions<\/em>) dedicat\u0103 operelor pictorului Ronald Brooks Kitaj , prima organizat\u0103 dup\u0103 decesul artistului \u00een anul 2007.
\nKitaj, artist american, este considerat al\u0103turi de prietenii s\u0103i David Hockney \u015fi Lucian Freud printre cei mai semnificativi pioneri ai picturii figurative. Azi este catalogat ca un mare neconformist, cercet\u0103tor al problemelor centrale ale secolului XX. \n<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\nR.B. Kitaj s-a n\u0103scut \u00een Cleveland, Ohio \u00eentr-o familie cu vederi de st\u00e2nga. Mama sa Jeanne era profesoar\u0103, fata unor evrei ru\u015fi iar al doilea so\u0163 al mamei, chimistul Walter Kitaj a emigrat din Vienna \u00een Statele Unite ca s\u0103 evite persecu\u0163iile naziste la care era supus. La 17 ani t\u00e2n\u0103rul Kitaj intra \u00een marina comercial\u0103. Lucra pe o nav\u0103 norvegian\u0103, dar dup\u0103 pu\u0163in timp se \u00eenroleaz\u0103 \u00een studii de art\u0103 la New York, urmate de clase de pictur\u0103 luate \u00een Vienna, Oxford \u015fi Londra. Din 1957 se mut\u0103 \u015fi lucreaz\u0103 la Londra \u00een Marea Britanie. \u00cen munca sa R.B. Kitaj \u00eencearc\u0103 s\u0103 defineasc\u0103 identitatea artistului \u00een epoca modern\u0103. Duce o obsesiv\u0103 lupt\u0103 cu “evreeismul” s\u0103u \u00een contextul lecturilor din Franz Kafka, Sigmund Freud, Walter Benjamin, persoane care \u00eei devin model \u015fi catalizeaz\u0103 conceptul de “Art\u0103 evreiasc\u0103”, miezul ei fiind experien\u0163a existen\u0163ei \u00een Diaspora. Artistul produce ilustra\u0163ii pentru aforismele \u015fi “Castelul” lui Kafka, dar \u015fi o serie de portrete rapid executate pentru Karl Kraus, Paul Celan, Leon Trotsky \u015fi Ludwig Wittgenstein. Pentru R.B. Kitaj arta este un mediu emo\u0163ional \u015fi intelectual, perpetuu explorat. Devine un avid colec\u0163ionar de c\u0103r\u0163i, cerceteaz\u0103 istoria \u015fi literatura, personajele preferate c\u0103p\u0103t\u00e2nd spa\u0163iu \u00een picturile lui. Picturile devin puternice , violent colorate, ele con\u0163in aspectele triviale ale vie\u0163ii dar \u015fi concrete referin\u0163e filosofice .\n<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\n

G\u0103sim la el aluzii la politic\u0103, arte, moral\u0103. Literatur\u0103 \u015fi lumea evreiasc\u0103, toate sunt mixate pe p\u00e2nz\u0103 , amintind colajele de la \u00eenceputul secolului XX. Prima sa expozi\u0163ie solo a fost deschis\u0103 la Marlborough New London Gallery \u00een 1963, av\u00e2nd titlul ” Picturi comentate, Picturi f\u0103r\u0103 comentariu” cu texte \u00eencastrate \u00een tablourile prezentate. Expozi\u0163ia \u00eel plaseaz\u0103 printre cei mai versatili desenatori ai epocii. Este mereu comparat cu Manet, Degas sau Ingres pentru virtuozitatea \u015fi for\u0163a desenelor sale. Dar desenele sale sunt mult mai complexe dec\u00e2t la predecesori, liniile sale construiesc montaje agitate, peisajele sunt dispersate \u015fi dezorientate, uneori plasate \u00een imposibile tridimensionale construc\u0163ii, formele umane se pliaz\u0103 exagerat ca s\u0103 \u00ee\u015fi fac loc \u00een spa\u0163iul pictural . Adesea tensiunea este produs\u0103 de un nea\u015fteptat str\u0103in plasat \u00eentr-o situa\u0163ie istoric\u0103 cunoscut\u0103. Picturile sale sunt suprarealiste, misterioase, frumoase \u015fi uluitoare. Paleta deschis\u0103 ne aminte\u015fte de Max Beckmann , corpurile spa\u0163iale amintesc de tehnica folosit\u0103 de Francis Bacon sau Frank Auerbach. <\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\n

O capodoper\u0103 numit\u0103 “Toamna \u00een Centrul Parisului (1972)” ni-l arata pe amicul s\u0103u, filosoful Walter Benjamin fiind simultan obiectul \u015fi orchestratorul unei nebunii \u00een care progresul istoric se deta\u015feaz\u0103 cu nervozitate de arhitectura urban\u0103 pe care o cunoa\u015ftem. Teatrul scenei este celebra cafenea Les Deux Magots, admirat\u0103 de Kitaj care frecventa cafenele intelectuale unde \u00eent\u00e2lnea emigran\u0163i cu care se sim\u0163ea familiar. Benjamin, cronicar al unei lumi f\u0103r\u00e2mi\u0163ate st\u00e2rnea \u00een artist starea de permanent\u0103 exilare. Benjamin se sinucide \u00een 1940, dupa ce e\u015fuase o evadare din Fran\u0163a ocupat\u0103. <\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\n

O a doua retrospectiv\u0103 (1994) la Galeria Tate produce reac\u0163ii negative. Presa britanic\u0103 \u00eel atac\u0103 s\u0103lbatec numindu-l un impostor pre\u0163ios care lezeaz\u0103 art\u0103. Kitaj se simte atins personal de accesat\u0103 critic\u0103, denun\u0163\u00e2nd antiintelectualismul \u015fi antisemitismul care alimentau acest vitriol.
\nA doua so\u0163ie a pictorului Sandra Fisher moare \u00een 1994 \u00een urma unui colaps cerebral, pu\u0163in dup\u0103 \u00eenchiderea expozi\u0163iei de la Tate. Kitaj acuz\u0103 presa britanic\u0103 pentru moartea so\u0163iei sale declar\u00e2nd: “Au \u0163intit \u00een mine, dar au nimerit-o pe Sandra, \u00een locul meu”.
\nKitaj a fost pu\u0163in apreciat \u00een America p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1995 c\u00e2nd expozi\u0163ia deschis\u0103 la galeria Tate sose\u015fte mai \u00eent\u00e2i la MOMA \u00een NY \u015fi apoi la Muzeul de Art\u0103 din Los Angeles . Critica vremii riposteaz\u0103 denun\u0163\u00e2nd arta American\u0103 c\u0103 fiind provincial\u0103 \u015fi nedeschis\u0103 celor din afar\u0103. Expozi\u0163ia lui Kitaj demonstreaz\u0103 talentul excep\u0163ional al artistului care combina o exaltat\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 a desenului \u015fi a compozi\u0163iei, puternic afectate de spiritul istoriei. Se re\u00eentoarce \u00een USA \u00een 1997 ca s\u0103 se stabileasc\u0103 la Los Angeles l\u00e2ng\u0103 primul s\u0103u fiu.\n<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\nKitaj se simte atras de texte biblice pe care le prelucreaz\u0103 \u015fi folose\u015fte \u00een tablourile sale. Multe lucr\u0103ri care au fost stocate \u00eentr-o arhiva personal\u0103 aflat\u0103 la Los Angeles \u00een ” Sudioul Galben”, sunt azi expuse la expozi\u0163ia “Obsessions” din Berlin. Retrospectiva a fost posibil\u0103 prin aportul muzeului MOMA, galeria Tate din Londra, \u015fi colec\u0163ia Thyssen-Bornemisza din Madrid. Peste 130 lucr\u0103ri sunt expuse, picturi, desene, studii \u015fi litografii. Vizitatorul este \u00eent\u00e2mpinat de pictura “Roza Luxemburg” care precede 10 s\u0103li de expozi\u0163ie din spectaculosul muzeu proiectat de arhitectul Daniel Libeskind. Curatorul expozi\u0163iei Kitaj este Eckhart Gillen care reu\u015fe\u015fte s\u0103 ne arate un mare pictor radical evreu dar \u015fi un maestru al artei interna\u0163ionale.\n <\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\nSpre deosebire de al\u0163i pictori care se \u00eentrebau care este scopul artei, Kitaj nu se simte atras de aceste inspec\u0163ii ale moralei ci se simte \u00eenl\u0103n\u0163uit de scopul artistului \u00een con\u015ftiin\u0163a prezentului. El sesizeaz\u0103 marile cotituri ale istoriei: trezirea Fascismului, Holocaustul , asasinarea pre\u015fedintelui Kennedy.. evenimente pe care le alambicheaz\u0103 \u00een p\u00e2nze, pict\u00e2nd peisaje sau scene \u00een care individul este o parte a unui mare marasm politic. Personajele sale sunt dramatic executate, de parc\u0103 ar fura un s\u0103rut, sau pe cale s\u0103 comit\u0103 o crim\u0103, la o execu\u0163ie, ele mor sau danseaz\u0103. Se l\u0103s\u0103 surprinse \u00een flagrant delict , niciodat\u0103 nu sunt singure, \u015fi dup\u0103 cum observ\u0103 Walter Benjamin, ele nu au interior nici exterior ci sunt o continu\u0103 prezen\u0163\u0103 a ac\u0163iunilor umane scrise \u00een cartea vie\u0163ii, larg deschis\u0103 pentru ochii altora. Pictorul se simte afectat de perceptul ebraic de a nu picta chipuri. Ba chiar \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 admire picturi religioase f\u0103cute de mae\u015ftrii italieni. Ca s\u0103 compenseze ofensa, Kitaj \u00eenva\u0163\u0103 Kabala direct din studii din secolul XIV, ca de exemplu opera cabalistului spaniol Ramon Lull care sistematiza \u00eentregul univers. Spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii influen\u0163ele evreismului devine \u015fi mai pregnante. \u00cen 1989 Kitaj public\u0103 ” Primul manifest Diasporic” \u00een care \u00ee\u015fi analizeaz\u0103 \u00eenstr\u0103inarea \u015fi influen\u0163a r\u0103t\u0103cirilor sale \u00een pictur\u0103. \u00cen aceast\u0103 carte g\u0103sim remarca: ” Diasporistul tr\u0103ie\u015fte \u015fi picteaz\u0103 \u00een dou\u0103 sau mai multe societ\u0103\u0163i simultan. \u015ei nu numai evreii sunt diaspori\u015fti” . Anticip\u00e2nd critica Kitaj scrie despre arta Diasporic\u0103 – poate fi inconsistent\u0103 uneori a\u015fa cum via\u0163a \u00een Diaspora este tensionat\u0103 \u015fi inconsistent\u0103. Diasporism \u00eenseamn\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00eentre culturi \u015fi na\u0163iuni, f\u0103r\u0103 s\u0103 apar\u0163ii cuiva, dar n\u0103zuind la tradi\u0163ii \u015fi spiritul acestor popoare. Arta Iudaic\u0103 \u00een vederea lui Kitaj are grani\u0163ele neclare, slab definite, aminte\u015fte de un mozaic. Expozi\u0163ia din Berlin este axat\u0103 pe ” obsesiile ” lui Kitaj astfel formulate: ” romantismul meu , lipsa de experien\u0163 \u0103 , nevroza mea, r\u0103zboiul meu, pl\u0103cerile mele, dorin\u0163a de moarte.”\n <\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\nCu ocazia expozi\u0163iei din Los Angeles Kitaj scria: “Mi se pare un concept original s\u0103 tratezi arta ca fiind anihilatoarea disper\u0103rii \u015fi o fic\u0163iune care sus\u0163ine nemurirea dragostei”. El se referea aici la pictur\u0103 sa ” Sculptorul” \u00een care un b\u0103rbat v\u0103duvit de so\u0163ie \u00eei ciople\u015fte un grandios monument care s\u0103 i-o aminteasc\u0103 \u015fi s\u0103-i salveze c\u0103snicia ruinat\u0103. Exact aceast\u0103 viziune a “dragostei nemuritoare” este simbolul dragostei lui Kitaj ptentru lume. Fic\u0163iunile sale pe p\u00e2nza sau pe carton denot\u0103 insaturabila sa atrac\u0163ie pentru corpuri, piele \u015fi oase, fe\u0163e, contactul dintre trupuri. Arta sa este tactil\u0103, dus\u0103 la extrem. Contactul s\u0103u cu mediul poate fi dur \u015fi obsesiv p\u00e2n\u0103 la uzarea cartonului, alteori delicat \u015fi transparent ca un voal sub\u0163ire peste s\u00e2nii modelului. Kitaj este adeptul unei opuse fizicalitate a lumii. Am putea defini arta lui ca fiind impresia unei lumi provocative, f\u0103cut\u0103 din carne \u015fi durere. \u00censp\u0103im\u00e2nt\u0103toare, pentru c\u0103 diferit de Goya \u00een somnul ra\u0163iunii, Kitaj descoper\u0103 mon\u015ftrii. Violen\u0163a \u015fi crimele Holocaustului reprezint\u0103 evenimentul major al istoriei europene. Ca s\u0103 combat\u0103 violen\u0163a artistul confer\u0103 vina tragediei nu na\u0163iunilor sau armatelor combatante ci indivizilor care poart\u0103 responsabilitatea actelor lor. Kitaj asociaz\u0103 acestor acte cruzime \u015fi o brutal\u0103 sexualitate.\n <\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\n\u00centr-un autoportret celebru (“Self-Portrait as a Woman -1984″), Kitaj apare ca nud de femeie 3\/4 v\u0103zut din spate, dar fa\u0163a este cea a pictorului. Femeia este Hedwig Bacher o austriac\u0103 denun\u0163at\u0103 c\u0103 s-a culcat cu un evreu. Descoperit\u0103 de nazi\u015fti femeia este for\u0163at\u0103 s\u0103 defileze f\u0103r\u0103 haine prin str\u0103zile Vienei. \u00cenlocuind fa\u0163a femeii cu a sa, Kitaj asum\u0103 empatie \u015fi solidaritate cu femeia \u00eenjosit\u0103. Putem considera transla\u0163ia sa fizic\u0103 ca un act profund de sexualitate intelectual\u0103.
\nDe\u015fi un rebel inovator, Kitaj r\u0103m\u00e2ne modernist \u015fi un expresionist \u00eenfocat. El \u00eensu\u015fi declara c\u0103 modernismul s\u0103u provine de la Ezra Pound \u015fi T.S. Eliot care l-au influen\u0163at \u00een perioada studiilor sale de art\u0103. Compulsiv, Kitaj scormone\u015fte \u00een istoria artei c\u0103ut\u00e2nd r\u0103spunsuri la marea enigma a secolului s\u0103u \u00een care for\u0163ele anihil\u0103rii \u015fi ale mor\u0163ii dep\u0103\u015fesc via\u0163a \u015fi crea\u0163ia elogiate de predecesori. Monumentalismul s\u0103u este \u00eemprumutat de la mae\u015ftrii Gericault, Poussin, Ingres. Un puternic tablou este ” Refugia\u0163ii 1983-84″, c\u0103l\u0103tori care privesc prin fereastra trenului la un sp\u0103l\u0103cit peisaj nefinisat , incert \u015fi amenin\u0163\u0103tor, vestitor al celor ce vor urma.\n <\/p>\n

\n\n<\/p>\n

\nCa \u015fi tabloul ” Evreul etc ” \u00een\u0163elegem c\u0103 to\u0163i suntem ni\u015fte exila\u0163i, obliga\u0163i la o migra\u0163ie a destinului nostru \u015fi el nefinisat, monocromatic, a\u015fa cum apare \u00een Evreul etc. \u00cempotriva Diasporei, a enormit\u0103\u0163ii Holocaustului Kitaj plaseaz\u0103 afinit\u0103\u0163ile umanistice, valorile esen\u0163iale ca prietenia sau familia plasate \u00een centrul pierderii \u015fi al ororilor. \u00cen vizunea sa salvarea vine de la cei care \u00een ciuda violen\u0163ei \u015fi a resemn\u0103rii continua s\u0103 scrie , s\u0103 picteze, s\u0103 afirme via\u0163a \u015fi s\u0103 denun\u0163e r\u0103ul cu loialitate \u015fi dedica\u0163ie condi\u0163iei umane.\n <\/p>\n

\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[1932-2007] de Adrian Grauenfels   Muzeul evreiesc din Berlin prezint\u0103 o mare expozi\u0163ie (cu numele Obsessions) dedicat\u0103 operelor pictorului Ronald Brooks Kitaj , prima organizat\u0103 dup\u0103 decesul artistului \u00een anul 2007. Kitaj, artist american, este considerat al\u0103turi de prietenii s\u0103i David Hockney \u015fi Lucian Freud printre cei mai semnificativi pioneri ai picturii figurative. Azi este […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[969,118],"tags":[87,970,1127,976],"class_list":["post-9493","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia37","category-imagini","tag-adrian-grauenfels","tag-egophobia-37","tag-imagini","tag-r-b-kitaj"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2t7","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9493","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9493"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9493\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9504,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9493\/revisions\/9504"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9493"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9493"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9493"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}