{"id":9513,"date":"2013-02-10T14:57:58","date_gmt":"2013-02-10T12:57:58","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=9513"},"modified":"2013-02-16T15:05:31","modified_gmt":"2013-02-16T13:05:31","slug":"fenomenologie-budista","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=9513","title":{"rendered":"Fenomenologie Budist\u0103"},"content":{"rendered":"

[Dan Lusthaus, Buddhist Phenomenology<\/em>, ed. RoutledgeCurzon, 2002]<\/strong><\/p>\n

occident & orient [6]<\/span><\/p>\n

de Gorun Manolescu<\/p>\n

 <\/p>\n

\nDan Lusthaus, absolvent al departamentului de \u201cReligii\u201d al Universit\u0103\u0163ii Temple (USA), este acum profesor la Universitatea din Boston fiind specializat \u00een Budismul Yog\u00e2c\u00e2ra. Ultima sa carte, Fenomenologia Budista, de 610 pagini, se afl\u0103 \u00een topul v\u00e2nz\u0103rilor pe domeniu.<\/p>\n

\u015ecoala Yog\u00e2c\u00e2ra a ap\u0103rut relativ t\u00e2rziu \u00een dezvoltarea Budismului Indian (aproximativ \u00een secolul 5), fiind privit\u0103 de ea \u00eens\u0103\u015fi mai cur\u00e2nd ca o continuare sau realizare a dezvolt\u0103rilor anterioare dec\u00e2t o \u00eendep\u0103rtare de ele. Ea a \u00eencorporat, virtual, orice lucru pe care \u015fcolile budiste anterioare \u00eel dezvoltaser\u0103.
\n\u201cDac\u0103 unii cercet\u0103tori occidentali au venit \u00een contact cu Yog\u00e2c\u00e2ra, pu\u0163ini dintre ei au realizat importan\u0163a ei major\u0103\u201d ne spune Lusthaus . Astfel \u201cScherbatsky, de exemplu, recunoa\u015fte unele afinit\u0103\u0163i (\u00een cadrul dezvolt\u0103rii logicei Budiste) \u00eentre Yog\u00e2c\u00e2ra \u015fi filosofia critic\u0103 a lui Kant \u00een aceea c\u0103 ambele acord\u0103 o aten\u0163ie extraordinar\u0103 activit\u0103\u0163ii constructive a cogni\u0163iei \u00een modul \u00een care lumea ni se prezint\u0103. Dar exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 major\u0103 \u00eentre abordarea Yog\u00e2c\u00e2ra \u015fi cea a lui Kant. Astfel pentru Kant lucrul \u00een sine este ultima realitatea necognoscibil\u0103 a\u015fa cum este \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi, i.e. noumenal\u0103. \u00cen schimb, pentru Yog\u00e2c\u00e2ra modul \u00een care lucrurile se \u00eent\u00e2mpl\u0103 este eminamente cognoscibil \u015fi a vedea lucrurile a\u015fa cum ele \u00eentr-adev\u0103r apar este unul dintre scopurile sistemului. Pentru Kant, noi intuim subliminal lucrurile \u00een ele \u00eensele, dar niciodat\u0103 nu percepem \u00een actualitate lucrurile ce ne \u00eenconjoar\u0103 prin reprezentarea lor mental\u0103; Yog\u00e2c\u00e2ra elimin\u0103 acest fel de \u00eenchidere cognitiv\u0103 narcisist\u0103 \u015fi \u00een acest mod cogni\u0163ia este deschis\u0103 spre \u00een afara noastr\u0103, ca o oglind\u0103, put\u00e2nd s\u0103 vedem lucrurile \u00een ac\u0163iune iar o astfel de cogni\u0163ie este schimb\u0103toare. Mai trebuie spus c\u0103 \u00een timp ce Scherbatky \u00ee\u015fi scria lucr\u0103rile, dezvolt\u0103rile filosofiei occidentale \u2013 \u00een particular Husserl \u015fi fenomenologii \u2013 practicau un mod de investigare filosofic\u0103 mai apropriat\u0103 de Yog\u00e2c\u00e2ra dec\u00e2t cea kantian\u0103, lucru care i-a sc\u0103pat aten\u0163iei lui Scherbatsky\u201d.
\nPentru a se delimita de abord\u0103rile occidentale curente ale \u015fcolii Yog\u00e2c\u00e2ra, mai \u00eent\u00e2i Lusthaus recurge la o schi\u0163are sistematizatoare a acestora, spun\u00e2nd c\u0103 \u201c\u00cen mod tipic studiile occidentale \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Yog\u00e2c\u00e2ra sunt de urm\u0103toarele categorii:
\n1. Studii diacronice a termenilor \u015fi conceptelor plac\u00e2nd de la r\u0103d\u0103cinile acestora care se g\u0103sesc \u00een texte pre-Yog\u00e2c\u00e2ra, urm\u0103rind traseele lor \u00eentr-o serie de texte Yog\u00e2c\u00e2ra, lucru realizat, \u00een mod obi\u015fnuit, prin eviden\u0163ierea implica\u0163iilor istorice.
\n2. Traducerea sub forma unor edi\u0163ii critice a unui text sau serii de texte, plec\u00e2nd de la cele \u00een sanscrit\u0103\/ chinez\u0103\/tibetan\u0103 \u00een care aceste texte sunt disponibile.
\n3.Studii contextuale av\u00e2nd de-a face cu \u015fcoli sau texte apropriate \u00een timp \u015fi asem\u0103n\u0103toare conceptual cu Yog\u00e2c\u00e2ra.
\n4. Analize filosofice comparative asupra asem\u0103n\u0103rilor \u015fi deosebirilor \u00eentre Yog\u00e2c\u00e2ra \u015fi scoli\/sisteme occidentale, cu accentul pus pe eviden\u0163ierea axiologic\u0103 occidental\u0103.\u201d
\nSpre deosebire de cele de mai sus, autorul adopt\u0103 alt\u0103 pozi\u0163ie.
\nObserv\u00e2nd c\u0103 fenomenologia occidental\u0103, a\u015fa cum a fost conturat\u0103 de Husserl \u015fi continuatorii \u015fi Yog\u00e2c\u00e2ra nu sunt sisteme izomorfe \u015fi nici nu ne putem a\u015ftepta s\u0103 fie, el propune o deta\u015fare de ambele, \u00eencerc\u00e2nd nu s\u0103 le compare pentru a \u00eenclina balan\u0163a spre unul sau altul, ci s\u0103 analizeze diferen\u0163ele dar \u015fi punctele (eventuale) de convergen\u0163\u0103. \u015ei, \u00een final s\u0103 poat\u0103 observa eventuala lor complementaritate, dac\u0103 exist\u0103. Astfel, se poate spune c\u0103 el propune o privire \u00abmeta-fenomenologic\u0103\u00bb.
\nCum se poate realiza o asemenea \u00abmeta-fenomenologie\u00bb?
\n\u00cen orice caz nu prin \u00abtraducerea\u00bb abord\u0103rii fenomenologiei Yog\u00e2c\u00e2ra \u00een limbajul celei occidentale, sau invers. Ci utiliz\u00e2nd tocmai un limbaj \u00abfenomenologic\u00bb. Astfel, el observ\u0103 c\u0103 ambele iau \u00een considerare problemele referitoare la modul \u00een care experien\u0163a uman\u0103 poate ajunge la un punct conclusiv. Ambele se focalizeaz\u0103 pe item-uri epistemologice similare cum ar fi percep\u0163ia, senza\u0163ia, cogni\u0163ia, construc\u0163ia noetic\u0103 \u015fi dep\u0103\u015firea modului ascuns \u00een care se prezint\u0103 lumea. Ambele propun ca, printr-o investigare metodic\u0103 a c\u0103ii prin care cunoa\u015ftem, s\u0103 se rezolve cele mai fundamentale dileme \u015fi probleme ale omului. Plec\u00e2nd de la acestea, problema devine una de deconstruc\u0163ie. \u015ei anume investigarea modul \u00een care \u00abintui\u0163ia\u00bb preg\u0103te\u015fte premisele care stau la baza Yog\u00e2c\u00e2ra, respectiv, la cea a fenomenologiei occidentale. Ori, tocmai aceast\u0103 preg\u0103tire a fundamentului unuia sau altuia dintre cele dou\u0103 sisteme conduce la concluzia c\u0103 ele sunt diferite \u015fi, prin urmare, complementare, de\u015fi se focalizeaz\u0103 pe acelea\u015fi item-uri.
\nNu voi intra \u00een demonstrarea complementarit\u0103\u0163ii enun\u0163ate deoarece acest lucru revine celor peste 600 de pagini ale c\u0103r\u0163ii lui Lusthaus.
\nVoi spune, \u00een \u00eencheiere, c\u0103 acest mod de abordare, cu totul nou, \u00eei reu\u015fe\u015fte autorului conduc\u00e2nd la o viziune lucid\u0103 a modului fenomenologic diferit de abordare din cadrul Occidentului \u015fi, respectiv, Extremului Orient. Precum \u015fi la posibilitatea nu de a prefera unul dintre ele, ci de a \u00eenv\u0103\u0163a unul despre cel\u0103lalt. Dar, mai ales, de a utiliza aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00een vederea unei viitoare, posibile, sinteze.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Dan Lusthaus, Buddhist Phenomenology, ed. RoutledgeCurzon, 2002] occident & orient [6] de Gorun Manolescu   Dan Lusthaus, absolvent al departamentului de \u201cReligii\u201d al Universit\u0103\u0163ii Temple (USA), este acum profesor la Universitatea din Boston fiind specializat \u00een Budismul Yog\u00e2c\u00e2ra. Ultima sa carte, Fenomenologia Budista, de 610 pagini, se afl\u0103 \u00een topul v\u00e2nz\u0103rilor pe domeniu.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[969,27,779],"tags":[970,1117,28,1154],"class_list":["post-9513","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia37","category-filosofie","category-occident-orient","tag-egophobia-37","tag-filosofie","tag-gorun-manolescu","tag-occident-orient"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2tr","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9513","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9513"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9513\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10006,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9513\/revisions\/10006"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9513"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9513"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9513"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}