\n
![](\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/22\/6f53c739.jpg?w=600\")
<\/p>\nde Petri\u015for Militaru<\/p>\n
\nChiar \u00een acest an, a ap\u0103rut la Editura Basilica a Patriarhiei Rom\u00e2ne o lucrare care are titlul Repere patristice \u00een dialogul dintre teologie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, coordonat\u0103 de Adrian Lemeni, dar semnat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu \u00eenc\u0103 zece autori \u2013 un adev\u0103rat colectiv de cercetare, am zice. Prefa\u0163a volumului este semnat\u0103 de Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, \u015fi ne aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 rela\u0163ia dintre teologie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 este \u201eun domeniu de mare actualitate \u015fi complexitate\u201d, care a fost deturnat, \u00een timp, de diferite aspecte ale unor ideologii precum \u201eiluminismul, materialismul, pozitivismul, scientismul, gnosticismul\u201d. Ideea principal\u0103 a acestui discurs din prefa\u0163\u0103 este c\u0103 dialogul dintre teologie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 are la baz\u0103 o actualizare a textelor patristice, dublat\u0103 de o \u201eexperien\u0163\u0103 eclesial\u0103 a Adev\u0103rului\u201d care poate sta la baza acestui dialog, demonstr\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp \u201einadecvarea metodologiei transdisciplinare \u00een dialogul dintre teologia ortodox\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163e\u201d.<\/p>\n
\n\u00cenainte de a purta un dialog, trebuie s\u0103 individualiz\u0103m cele dou\u0103 domenii care intr\u0103 \u00een dialog. A\u015fadar, dac\u0103 pentru cunoa\u015fterea de tip patristic nu exist\u0103 \u201eseparare artificial\u0103\u201d \u00eentre ra\u0163iune \u015fi credin\u0163\u0103, cunoa\u015fterea \u015ftiin\u0163ific\u0103 nu implic\u0103 \u00een mod necesar credin\u0163a \u00een Dumnezeu. Apoi, \u00een viziunea teologilor mintea omului nu poate fi luminat\u0103 dec\u00e2t \u201e\u00een comuniune cu Ra\u0163iunea divin\u0103 a Creatorului\u201d, ceea ce nu este valabil \u00een cazul cunoa\u015fterii de tip \u015ftiin\u0163ific. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, scopul teologiei este comuniunea cu Duhul Adev\u0103rului, iar al \u015ftiin\u0163ei este cunoa\u015fterea legilor lumii, a celei macrofizice, fizice \u015fi microfizice. De unde \u00een\u0163elegem c\u0103 tr\u0103irea duhovniceasc\u0103 nu intr\u0103 \u00een domeniul cunoa\u015fterii \u015ftiin\u0163ifice, ci ea se afl\u0103 \u00een centrul sferei de interes a Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i. Deci cum am putea stabili o punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre dou\u0103 tipuri de cunoa\u015ftere care \u00ee\u015fi orienteaz\u0103 aten\u0163ia spre obiecte diferite de cunoa\u015ftere? Nu spunem c\u0103 ra\u0163iunea \u015fi afec\u0163iunea sunt total incompatibile, doar c\u0103 \u00een sfera spiritual\u0103 domin\u0103 nivelul afectiv al fiin\u0163ei (credin\u0163a), iar \u00een sfera \u015ftiin\u0163ific\u0103 domin\u0103 nivelul intelectual (g\u00e2ndirea de tip argumentativ \u015fi demonstrativ), \u015fi chiar dac\u0103 am\u00e2ndou\u0103 sunt \u00een interiorul omului, raportarea la ele este diferit\u0103.
\n<\/p>\n
\n\u00cen mod previzibil, \u00een general, teologii subliniaz\u0103 superioritatea ra\u0163iunii inspirate de Creator, iar oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 sus\u0163in superioritatea g\u00e2ndirii matematice, ra\u0163ionale, eficiente \u00een plan concret. \u00cen afara acestor dou\u0103 pozi\u0163ii, adic\u0103 f\u0103r\u0103 a afirma superioritatea uneia sau a alteia, se situeaz\u0103 metodologia transdisciplinar\u0103, care este taxat\u0103 \u00een introducerea acestei c\u0103r\u0163i prin apelul la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura patristic\u0103. Dar Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i fiind interesa\u0163i de comuniunea cu Duhul adev\u0103rului nu au nimic de-a face cu \u015ftiin\u0163a. Inutil s\u0103 mai subliniem c\u0103 teologii sus\u0163in cunoa\u015fterea spiritual\u0103 este o tain\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii cu Fiul lui Dumnezeu, ce rode\u015fte prin har, iar \u015ftiin\u0163a vorbe\u015fte de o cunoa\u015ftere cu ajutorul ra\u0163iunii ce nu implic\u0103 harul dumnezeiesc. Deci, la nivel disciplinar dialogul dintre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi teologia ortodox\u0103 nu poate avea loc, din simplu motiv c\u0103 au un scop diferit, mijloace de cunoa\u015ftere diferite \u015fi, mai ales, se adreseaz\u0103 unor direc\u0163ii diferite: \u015ftiin\u0163a \u2013 nivelului intelectual al fiin\u0163ei, iar teologia \u2013 nivelului afectiv al fiin\u0163ei, fiindc\u0103 se bazeaz\u0103 pe credin\u0163\u0103 \u015fi devo\u0163iune. Dialogul nu poate fi localizat nici \u00een intelect, nici \u00een afectiv, ci undeva \u00eentre ele, \u00eentr-un spa\u0163iu ter\u0163iar unde intelectul \u015fi afectul nu mai sunt percepute ca fiind contradictorii. Acesta este principiul ter\u0163ului inclus \u015fi unul din motivele pentru care Basarab Nicolescu vede \u00een metodologia transdiciplinar\u0103 o cale privilegiat\u0103 de a asigura dialogul dintre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi religie. de Petri\u015for Militaru Chiar \u00een acest an, a ap\u0103rut la Editura Basilica a Patriarhiei Rom\u00e2ne o lucrare care are titlul Repere patristice \u00een dialogul dintre teologie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, coordonat\u0103 de Adrian Lemeni, dar semnat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu \u00eenc\u0103 zece autori \u2013 un adev\u0103rat colectiv de cercetare, am zice. Prefa\u0163a volumului este semnat\u0103 de Daniel, Patriarhul Bisericii […]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,7],"tags":[99,1113,9,293,294],"class_list":["post-971","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-7","tag-basarab-nicolescu","tag-critica","tag-egophobia-22","tag-petrisor-militaru","tag-transdisciplinaritate"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-fF","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/971","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=971"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/971\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":999,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/971\/revisions\/999"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=971"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=971"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=971"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\tRevenind la Introducere, vom spune c\u0103 aceasta este semnat\u0103 de Autorii, care \u00een felul acesta anonim nici nu \u00ee\u015fi asum\u0103 ce spun \u015fi nici nu pot fi tra\u015fi la r\u0103spundere \u00eentr-un dialog direct \u015fi onest. Dar, s\u0103 zicem c\u0103 nu ne intereseaz\u0103 foarte tare cine sunt autorii, ci ce spun ei. \u00cen primul r\u00e2nd, ceea ce face \u00een viziunea autorilor ca metodologia transdisciplinar\u0103 s\u0103 fie incompatibil\u0103 s\u0103 medieze dialogul dintre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi religie este \u201espiritul \u015ftiin\u0163ific\u201d (p. 23). Cu alte cuvinte, metodologia poate s\u0103 mijloceasc\u0103 orice dialog \u00eentre oricare discipline, dar nu \u00eentre teologie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, fiindc\u0103 teologia cre\u015ftin\u0103 se fundamenteaz\u0103 patristic, nu ra\u0163ional, \u201escolastic\u201d, \u201eanalitico-descriptiv\u201d. Confuzia vine din faptul c\u0103 \u201eautorii\u201d confund\u0103 \u201espiritul \u015ftiin\u0163ific\u201d cu g\u00e2ndirea de tip ra\u0163ional. E momentul s\u0103 subliniem c\u0103 metodologia transdisciplinar\u0103 promoveaz\u0103 un nou tip de ra\u0163ionalitate. Dar nici acest nou tip de ra\u0163ionalitate nu este pe placul autorilor fiindc\u0103 el are la baz\u0103 g\u00e2ndirea de tip b\u00f6hmeian, care nu intr\u0103 \u00een grani\u0163ele doctrinei cre\u015ftin-ortodoxe. S\u0103 vedem de ce nu intr\u0103 \u00een sfera de interes a teologilor ortodoc\u015fi \u015fi mai ales ce leg\u0103tur\u0103 are filosoful german cu \u015ftiin\u0163a modern\u0103.
\n\tAutorii identific\u0103 doctrina lui Jakob B\u00f6hme cu metodologia transdisciplinar\u0103, poate datorit\u0103 faptului c\u0103 at\u00e2t metodologia amintit\u0103 c\u00e2t \u015fi studiul \u015etiin\u0163a, sensul \u015fi evolu\u0163ia. Eseu asupra lui Jakob B\u00f6hme au acela\u015fi autor. Ele nu trebuie confundate. Studiul este rodul metodologiei transdisciplinare, prin urmare nu se poate identifica cu \u00eense\u015fi metodele de cercetare care l-au adus \u00een centrul aten\u0163iei noastre.
\n\u00cen cartea dedicat\u0103 lui B\u00f6hme, Basarab Nicolescu subliniaz\u0103 c\u0103 g\u00e2ndirea celui pe care Hegel \u00eel considera primul filosof german se bazeaz\u0103 pe ideea tri-unit\u0103\u0163ii sacre, a ciclurilor septenare \u015fi a \u00centrup\u0103rii, ceea ce \u00eel apropie de g\u00e2ndirea cre\u015ftin\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, trinitatea lui B\u00f6hme este compatibil\u0103 cu starea T lupascian\u0103, iar ciclurile septenare din cosmologia lui B\u00f6hme care sunt legate unele de altele, \u00een permanent\u0103 interac\u0163iune, amintesc de principiul nonseparabilit\u0103\u0163ii din fizica modern\u0103. Pe de alt\u0103 parte, filosofia lui B\u00f6hme a fost mereu considerat\u0103 fie \u201emistic\u0103\u201d, fie \u201eeretic\u0103\u201d de Biseric\u0103, iar a\u015fa cum g\u00e2nditorul german era neacceptat de g\u00e2ndirea teologic\u0103 din vremea sa, la fel \u015fi \u015ftiin\u0163a modern\u0103 era de neacceptat \u00een contextul g\u00e2ndirii \u015ftiin\u0163ifice contemporane. \u00cencep\u00e2nd cu episodul B\u00f6hme discursul din introducere devine aberant \u015fi agresiv: din faptul c\u0103 B\u00f6hme este un reprezentant al gnozei autorii ajung la lucrarea lui Alain Besan\u00e7on, Originile intelectuale ale leninismului \u015fi trag concluzia c\u0103 \u201enoua gnoz\u0103 manifestat\u0103 \u00een Germania secolului al XVI-lea \u015fi al XVII-lea a deschis calea viitoarelor seculariz\u0103ri\u201d (p. 30). \u00cen realitate, filosofia naturii a lui B\u00f6hme a inspirat literatura romantic\u0103 german\u0103, el neav\u00e2nd \u00een c\u0103r\u0163ile sale nici un fel de afirma\u0163ii care ar putea trimite la vreun tip de ideologie sau politic\u0103. \u00cen mod clar, Dumneazeul lui B\u00f6hme \u201ecare se reproduce la nesf\u00e2r\u015fit, pe toate nivelurile de Realitate\u201d nu este compatibil cu Cel din g\u00e2ndirea teologic\u0103 ortodox\u0103, de unde \u015fi tonul resentimentar al autorilor introducerii. Dar ideea de niveluri de realitate aflate \u00een rela\u0163ie \u015fi armonie unele cu altele este compatibil\u0103 cu epistemologia ce deriv\u0103 din fizica cuantic\u0103.
\n\t\u00cen continuare, dezbaterea se mut\u0103 \u00een direc\u0163ia neg\u0103rii ideilor lui Jean-Yves Leloup care este privit ca promotor al cre\u015ftinismului de tip gnostic (de genul Evanghelia dup\u0103 Iuda, Evanghelia dup\u0103 Maria) \u015fi care aduce \u00een discu\u0163ie ideea de dogm\u0103, ca \u015fi coincidentia oppositorum f\u0103c\u00e2nd o analogie cu ceea ce \u00eenseamn\u0103 koanul \u00een tradi\u0163ia japonez\u0103, ceea ce \u00eei face pe autori s\u0103 afirme cu t\u0103rie c\u0103 \u201edogma nu este un koan\u201d (p. 39). Sunt lucruri pe care autorii le \u00een\u0163eleg literal, iar aceasta este o alt\u0103 surs\u0103 de confuzie. Ca \u015fi folosirea unor sintagme ridicole de genul \u201etransreligiozitate transdisciplinar\u0103\u201d (p. 55).
\n\tUn alt aspect pe care vrem s\u0103 \u00eel men\u0163ion\u0103m este acela c\u0103 abund\u0103 citatele din teologi cre\u015ftini de prim rang, dar cu excep\u0163ia \u00een care vorbim despre dogma cre\u015ftin\u0103, ele nu au nici o leg\u0103tur\u0103 cu subiectul \u00een discu\u0163ie, cum ar fi \u015ftiin\u0163a sau transdisciplinaritatea. Cu alte cuvinte de\u015fi sunt folosite drept argument, ele nu sunt argumente. Pentru simplul fapt c\u0103 marii teologi ortodoc\u015fi nu au avut \u00een vedere \u00een mesajul lor rela\u0163ia teologiei cu \u015ftiin\u0163a. Nici nu \u00eei interesa.
\nDeci ce deducem de aici? Se pare c\u0103 introducerea acestei c\u0103r\u0163i este o modalitate de manipulare, prin retoric\u0103, a informa\u0163iilor referitoare la transdisciplinaritate, filosofia lui B\u00f6hme \u015fi a altor idei promovate de Basarab Nicolescu \u015fi al\u0163i g\u00e2nditori renumi\u0163i care promoveaz\u0103 atitudinea transdisciplinar\u0103 (Bernanrd D\u2019Espagnat, Jean-Yves Leloup, Thierry Magnin) \u015fi care sunt cita\u0163i \u00een prefa\u0163\u0103 cu scopul de a-i denigra. Pe scurt este vorba de dezinformare \u015fi de rea-voin\u0163\u0103, fiindc\u0103 autorii au citit c\u0103r\u0163ile lui Basarab Nicolescu, dar le-au denaturat sensul. Autorii<\/em> pl\u0103tesc o poli\u0163\u0103, ca \u015fi cum ar \u00eentoarce obrazul cel\u0103lalt, de\u015fi discursul transdisciplinar nu este unul polemic, precum cel semnat de autori<\/em>.
\nCredem c\u0103 aceste lucruri ar trebui s\u0103 ne dea de g\u00e2ndit, fiindc\u0103 \u00een timp ce \u00een Rom\u00e2nia autori f\u0103r\u0103 nume, f\u0103r\u0103 renume \u015fi f\u0103r\u0103 argumente neag\u0103 aplicabilitatea metodologiei transdisciplinare, academicianul Basarab Nicolescu este recunoscut la nivel interna\u0163ional ca Pre\u015fedinte fondator al Centre International de Recherche et Etudes Transdisciplinaires (CIRET) \u015fi cofondator al Grupului de Reflec\u0163ie asupra Transdisciplinaritatii de pe l\u00e2ng\u0103 UNESCO, iar \u00een \u0163ar\u0103 ca profesor al \u015ecolii Doctorale \u201eParadigma European\u0103\u201d din cadrul Facult\u0103\u0163ii de Studii Europene din Cluj-Napoca, unde pred\u0103 un curs de Metode generale de cercetare: transdisciplinaritatea \u00een \u015ftiin\u0163ele exacte \u015fi \u015ftiin\u0163ele umane, iar c\u0103r\u0163i sale, Noi, particula \u015fi lumea (1986) care a primit Medalia de argint a Academiei Franceze sau \u015etiin\u0163a, sensul \u015fi evolu\u0163ia \u2013 Eseu asupra lui Jakob B\u00f6hme (1993) care a luat Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u015fi Benjamin Franklin Award for the Best History Book (SUA), sunt apreciate f\u0103r\u0103 rezerve \u00een str\u0103in\u0103tate. De asemenea, merit\u0103 amintit faptul c\u0103 Basarab Nicolescu \u00eempreun\u0103 cu Lima de Freitas \u015fi Edgar Morin (cu care a redactat Carta Transdisciplinarit\u0103\u0163ii, aprobat\u0103 de Congresul de la Arrabida, Portugalia, 1994) au organizat Primul Congres Mondial al Transdisciplinarit\u0103\u0163ii, ceea ce a dus la studierea \u015fi dezvoltarea metodologiei transdisciplinare \u00een universit\u0103\u0163i \u015fi centre de cercetare din Fran\u0163a, Portugalia, Brazilia, Rom\u00e2nia, Germania, Elve\u0163ia, Statele Unite \u015fi Africa de Sud. \u00cen plus, Basarab Nicolescu este coordonatorul colec\u0163iei \u201e\u015etiin\u0163\u0103 \u015fi religie\u201d a Editurii \u201eCurtea veche\u201d unde au ap\u0103rut lucr\u0103rile unor autori care \u00een\u0163eleg c\u0103 transdisciplinaritatea este \u00eentr-adev\u0103r o metodologie a dialogului: Niels Henrik Gregersen, Thierry Magnin, Robert Pollack sau C\u0103t\u0103lin Mosoia.
\nMetodologia transdisciplinar\u0103 mizeaz\u0103 pe trei piloni: nivelurile de Realitate ale Subiectului care \u00eei permit s\u0103 aib\u0103 acces la diferite niveluri ale Obiectului, principiul ter\u0163ului inclus a c\u0103rui validitate am probat-o mai sus \u015fi principiul complexit\u0103\u0163ii, care afirm\u0103 c\u0103 orice element din univers este ceea ce este datorit\u0103 faptului c\u0103 toate celelalte sunt ceea ce sunt.
\n\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura patristic\u0103 promoveaz\u0103 tr\u0103irea duhovniceasc\u0103 \u015fi nu \u00ee\u015fi propune s\u0103 explice legile care guverneaz\u0103 lumea. Dar de ce este folosit\u0103 drept argument? Fiindc\u0103 Biblia \u015fi Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i sunt st\u00e2lpii credin\u0163ei cre\u015ftine \u015fi au credibilitatea cea mai mare \u00een ochii cititorilor. \u00centrebarea este: de ce ar avea nevoie Biserica de un dialog cu \u015ftiin\u0163a? Credem ca aceast\u0103 atitudine ofensiv\u0103, poate fi explicat\u0103 psihanalitic, prin faptul c\u0103 Biserica are un complex de inferioritate \u00een fa\u0163a succesului pe care \u00eel au \u00een ultimul timp c\u0103r\u0163ile apocrife, practicile de tip oriental \u015fi metodologia transdisciplinar\u0103 \u015fi se teme c\u0103 ar putea pierde din popularitate. Institu\u0163ia are nevoie de contribuabili. Complexul de inferioritate ni se pare cu at\u00e2t mai evident cu c\u00e2t o constant\u0103 a discursurilor teologice este superioritatea tr\u0103irii \u015fi g\u00e2ndirii cre\u015ftine fa\u0163\u0103 de oricare tip de g\u00e2ndire \u015fi tr\u0103ire. Credem c\u0103 este mai bine s\u0103 ne lase s\u0103 descoperim pe cont propriu acest gust al tr\u0103irii spirituale, altfel vom fi sc\u00e2rbi\u0163i de arogan\u0163a \u015fi infatuarea emanat\u0103 constant \u015fi cu superioritate.
\nDeci este oare posibil dialogul \u00eentre Spiritus Sanctus \u015fi Spiritus Scientiae? \u00cen aceste condi\u0163ii \u00een care teologii afirm\u0103 din start superioritatea viziunii lor \u015fi cu o astfel de atitudine de autosuficien\u0163\u0103, nu este posibil un dialog cu nici un fel de alt tip de cunoa\u015ftere, nu doar \u015ftiin\u0163ific\u0103! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"