{"id":9737,"date":"2013-03-30T09:57:20","date_gmt":"2013-03-30T07:57:20","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=9737"},"modified":"2013-04-30T09:58:20","modified_gmt":"2013-04-30T07:58:20","slug":"ce-trebuie-sa-faca-si-ce-nu-trebuie-sa-faca-scriitorul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=9737","title":{"rendered":"Ce TREBUIE s\u0103 fac\u0103 \u0219i ce NU TREBUIE s\u0103 fac\u0103 scriitorul"},"content":{"rendered":"<p><span style=\"color: green;\">(cronica nihilistei)<\/span><\/p>\n<p align=\"right\">de Cristina Nemerovschi (Morgothya)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p align=\"justify\">\n&nbsp;<br \/>\nSc\u0103derea interesului publicului din Rom\u00e2nia pentru c\u0103r\u021bi este deja un fapt ce poate fi dovedit de oricine este interesat, cu cifre \u0219i statistici. Librarii \u0219tiu c\u0103 nu prea se mai v\u00e2nd c\u0103r\u021bi, scriitorii \u0219tiu \u0219i ei \u0219i accept\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin acest fapt, editurile au aflat pe pielea lor \u0219i au decis s\u0103 publice mai pu\u021bin, at\u00e2t ca num\u0103r de titluri, c\u00e2t \u0219i ca tiraje. P\u00e2n\u0103 \u0219i revistele literare \u0219tiu c\u0103 nu prea se mai v\u00e2nd nout\u0103\u021bile, \u0219i de aceea \u0219i aleg s\u0103 scrie tot mai pu\u021bin despre ele, \u00een special \u00een lipsa \u201estimulentelor\u201d primite din partea editurilor, care numai pe critici literari obosi\u021bi \u0219i dep\u0103\u0219i\u021bi nu mai vor s\u0103 pr\u0103p\u0103deasc\u0103 banii.<\/p>\n<p>\u00cen ce prive\u0219te literatura rom\u00e2n\u0103, situa\u021bia e tragic\u0103 de-a dreptul. C\u0103r\u021bile superpremiate ajung cu greu s\u0103 epuizeze un tiraj de 800 &#8211; 1.000 de exemplare. Restul uneori nu reu\u0219esc s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 nici pragul psihologic de 100 de buc\u0103\u021bi. A\u0219adar, cred c\u0103 nu gre\u0219im c\u00e2nd vorbim despre un dezinteres \u0219i o lehamite a publicului, aflat (din \u00eent\u00e2mplare, poate) \u00een fa\u021ba raftului cu autori rom\u00e2ni. Dar, dac\u0103 la capitolul c\u0103r\u021bi, publicul pare s\u0103 fi abandonat pe moment lupta (motiv\u00e2nd, adesea, lipsa de timp \u0219i de bani \u2013 \u201eface\u021bi, domnilor, ceva cu aceste pre\u021buri exorbitante la c\u0103r\u021bi! E inadmisibil ca o carte s\u0103 coste c\u00e2t o p\u00e2ine \u0219i o Cola la 0,5\u201d), nu acela\u0219i lucru se poate spune \u0219i despre dezinteresul s\u0103u c\u00e2nd vine vorba despre imaginea scriitorului rom\u00e2n. Dac\u0103 refuz\u0103 s\u0103-l citeasc\u0103, m\u0103car s\u0103-i comenteze situa\u021bia familial\u0103, num\u0103rul de copii (\u201eoare to\u021bi or fi ai lui?!\u201d), coafura so\u021biei care \u00eel \u00eenso\u021be\u0219te la lans\u0103ri (\u201ecurv\u0103, domnule, se vede pe fa\u021ba ei&#8230;\u201d), num\u0103rul pe care-l poart\u0103 la pantof, status-urile de pe Facebook. Probabil a\u0219a g\u00e2nde\u0219te necititorul c\u0103 \u00ee\u0219i onoreaz\u0103 arti\u0219tii: dac\u0103 nu poate veni \u00een contact direct cu munca \u0219i produsul lor, m\u0103car s\u0103 le acorde aten\u021bie la nivel de b\u00e2rf\u0103 monden\u0103.<br \/>\n<!--more--><br \/>\nApare aici un paradox, de fapt mai multe. Un artist nu poate fi cunoscut cu adev\u0103rat dec\u00e2t \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i \u00een\u021belegi opera, fie c\u0103 vorbim de scriitor, de actor, de muzician, de pictor \u0219.a.m.d. Restul, imaginea sa, poate fi o simpl\u0103 poz\u0103, un alt act prin care se ascunde sau se relev\u0103 ceva. At\u00e2t timp c\u00e2t tu, necititorul\/neconsumatorul, nu pui m\u00e2na s\u0103 gu\u0219ti produsul pe care artistul \u00eel scoate pe pia\u021b\u0103, e o abera\u021bie s\u0103 crezi c\u0103 po\u021bi da sfaturi unui om care \u00ee\u021bi este complet str\u0103in. \u0218i totu\u0219i, asta nu-l descurajeaz\u0103 c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin pe neconsumator. El are la \u00eendem\u00e2n\u0103 o c\u0103ru\u021b\u0103 plin\u0103 cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte, cu vorbe de duh, cu sfaturi nesolicitate, pe care le revars\u0103 peste bietul artist, \u00een \u00eencercarea de a-l \u201c\u00eembun\u0103t\u0103\u021bi\u201d, de a-i spori performan\u021bele (despre care, evident, neconsumatorul habar nu are, din moment ce nu le-a gustat). \u201cTe fac om adev\u0103rat,fraiere!\u201d \u2013 asta e de fiecare dat\u0103 \u00een mintea bietului neconsumator, c\u00e2nd i se adreseaz\u0103 artistului total necunoscut lui. Astfel, \u00een cazul scriitorului, acel public care a renun\u021bat de la o vreme s\u0103-i cumpere c\u0103r\u021bile are \u00een schimb ceva mult mai valoros pentru el: sfaturi de via\u021b\u0103. Publicul necititor care vine \u00een contact cu scriitorul are de f\u0103cut sugestii legate de: cum trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 scriitorul \u00een public; c\u00e2t de lung trebuie s\u0103 poarte p\u0103rul; ce culoare este bine s\u0103 aib\u0103 rochia partenerei de via\u021b\u0103; unde trebuie s\u0103-\u0219i fac\u0103 nunta; c\u00e2t de mult are voie s\u0103 \u00eenjure pe blogul personal; cu cine trebuie s\u0103 se lase fotografiat la bere; ce bere trebuie s\u0103 consume; ce culoare d\u0103 bine la \u0219osete.<\/p>\n<p>Cu o candoare care ar fi simpatic\u0103, dac\u0103 nu ar fi repetitiv\u0103 \u0219i agresiv\u0103, publicul necititor are senza\u021bia c\u0103, odat\u0103 publicat, un scriitor nu mai este o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 cu propria sa personalitate, cu temperament \u0219i stil propriu, ci este nici mai mult nici mai pu\u021bin dec\u00e2t un obiect din patrimoniul na\u021bional. Odat\u0103 ce ai fost publicat, fereasc\u0103 sf\u00e2ntul s\u0103 mai por\u021bi la pantof ce num\u0103r vrei tu. Trebuie s\u0103 por\u021bi ceea ce consider\u0103m noi c\u0103 este adecvat, \u00eentruc\u00e2t tu nu \u00ee\u021bi mai apar\u021bii \u021bie, ci nou\u0103. Picioarele alea sunt de-acum ale noastre, e lucru dovedit. Ne reprezin\u021bi, a\u0219adar noi decidem tot ce \u021bine de via\u021ba ta personal\u0103 ca nu cumva, doamne fere\u0219te, s\u0103 ne faci de r\u00e2s, cum s-au mai v\u0103zut cazuri. Bietul neconsumator nu \u00een\u021belege un principiu simplu: ca s\u0103 de\u021bii ceva, mai \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103-l cumperi. \u00cel \u00eentre\u021bii cumva pe scriitor, \u00een timp ce-\u0219i concepe \u0219i-\u0219i redacteaz\u0103 opera? Dac\u0103 nu, mar\u0219 lejer \u0219i leg\u0103nat \u00eenapoi la cote\u021b. \u00cei pl\u0103te\u0219ti cheltuielile necesare pentru ca el s\u0103 aib\u0103 confortul necesar pentru a scrie? Dac\u0103 nu, sonorul ceva mai \u00eencet, te rug\u0103m. Negociezi \u00een locul lui contractele cu editurile? \u00cei g\u0103se\u0219ti traduc\u0103tori, proiecte, \u00eei organizezi lans\u0103rile? Dac\u0103 nu, mersul r\u00e2mei pe spate p\u00e2n\u0103 ie\u0219i complet din peisaj.<\/p>\n<p>O imagine foarte trist\u0103 care \u00eemi vine \u00een minte este cea a unei lumi cu scriitori lipsi\u021bi de personalitate, care reac\u021bioneaz\u0103 cu to\u021bii la fel, care se \u00eembrac\u0103 la fel, care spun acelea\u0219i cuvinte la evenimentele publice, care dau interviuri identice sau autografe la indigo pe c\u0103r\u021bi. E bine \u00eentr-un fel c\u0103 publicul e mult prea zg\u00e2rcit ca s\u0103-i cumpere, s\u0103-i \u00eembrace \u00een uniforme cumin\u021bi \u0219i s\u0103-i \u00eencoloneze \u00een r\u00e2nduri m\u0103surate cu rigla la milimetru. Dar, pentru c\u0103r\u021bi, ar putea face totu\u0219i un mic efort. C\u00e2nd se va plictisi de p\u00e2ine \u0219i Cola la 0,5, \u0219i-a\u0219a pe c\u0103ldura asta nu pic\u0103 tocmai bine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(cronica nihilistei) de Cristina Nemerovschi (Morgothya) &nbsp; &nbsp; Sc\u0103derea interesului publicului din Rom\u00e2nia pentru c\u0103r\u021bi este deja un fapt ce poate fi dovedit de oricine este interesat, cu cifre \u0219i statistici. Librarii \u0219tiu c\u0103 nu prea se mai v\u00e2nd c\u0103r\u021bi, scriitorii \u0219tiu \u0219i ei \u0219i accept\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin acest fapt, editurile au [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,555,969],"tags":[1120,516,1148,970,32],"class_list":["post-9737","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-cronica-nihilistei","category-egophobia37","tag-articole","tag-cristina-nemerovschi","tag-cronica-nihilistei","tag-egophobia-37","tag-morgothya"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2x3","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9737","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9737"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9737\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9991,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9737\/revisions\/9991"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9737"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9737"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9737"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}