{"id":975,"date":"2009-06-25T22:31:27","date_gmt":"2009-06-25T20:31:27","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=975"},"modified":"2009-07-04T15:35:43","modified_gmt":"2009-07-04T13:35:43","slug":"fashions-in-the-romanian-lands-1711-1950-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=975","title":{"rendered":"Mode \u00een ţinuturile rom\u00e2neşti [II]"},"content":{"rendered":"

\u00a0de\u00a0\u00a0Dr. Adrian-Silvan Ionescu\u00a0<\/p>\n

Toate doamnele \u00eencepuser\u0103 s\u0103 poarte impozanta crinolin\u0103. \u00cenc\u0103 de pe la 1835-1840 fusta luase amploare \u015fi era sus\u0163inut\u0103 de multe jupoane suprapuse. Cu toate c\u0103 acestea erau confec\u0163ionate din materiale sub\u0163iri, dar apretate pentru a putea men\u0163ine forma fustei, totu\u015fi, din cauza num\u0103rului mare \u2013 uneori ajung\u00e2nd la 10-12 \u2013, erau greoaie \u015fi \u00eempiedicau mersul.<\/p>\n

<\/p>\n


\n[Alexandrina Gr\u0103di\u015fteanu 1872, colec\u0163ia\u00a0 Dr. Adrian-Silvan Ionescu]<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Pentru a mic\u015fora num\u0103rul jupelor \u015fi, deci, greutatea ce o transporta o femeie de mode, pe la 1840 au \u00eenceput s\u0103 fie folosite texturi mai rigide, din bumbac sau in, \u00een care era \u0163esut p\u0103r de cal. Iar, cum \u00een francez\u0103 p\u0103rul de cal este numit crin<\/em>, de aici a derivat termenul binecunoscut de crinolin\u0103<\/em>. Astfel, num\u0103rul jupoanelor a fost redus considerabil, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar patru: unul din acest material mai tare \u015fi \u0163esut foarte str\u00e2ns, cu o circumferin\u0163\u0103 de circa 3-4 m, un altul \u00eent\u0103rit \u00een partea de sus cu balene, iar de la genunchi \u00een jos c\u0103ptu\u015fit cu vatelin\u0103, un al treilea cu multe volane scrobite \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ultimul, din muselin\u0103, peste care se punea fusta. O doamn\u0103 nu se putea \u00eemb\u0103rca singur\u0103 \u015fi era absolut necesar ajutorul unei cameriste pentru a suprapune \u00een ordinea cuvenit\u0103 aceste jupoane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Fusta, la r\u00e2ndul ei, era prev\u0103zut\u0103 cu c\u00e2te cinci oase de balen\u0103, la fiecare cut\u0103, pentru ca acestea s\u0103 nu \u00ee\u015fi modifice forma f\u0103c\u00e2nd s\u0103 dispar\u0103 bog\u0103\u0163ia faldurilor. Un alt cerc de os, de mari dimensiuni, era plasat jos, sub tiv, pentru ca \u00een timpul mersului poalele s\u0103 nu se lipeasc\u0103 de picioare \u015fi s\u0103 incomodeze p\u0103\u015fitul. Alte balene f\u0103ceau trecerea de la bust la talie pentru a asigura frumoasa cabrare a mijlocului doamnei. Pentru o astfel de rochie erau necesari \u00eentre 30 \u015fi 40 m de stof\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Toate aceste fuste succesive au fost \u00eenlocuite, \u00een 1850, printr-un jupon mult mai eficient, care avea deja form\u0103 emisferic\u0103 datorit\u0103 unor cercuri metalice. \u00cen 1856 aceasta va fi \u00eenlocuit\u0103 cu o structur\u0103 din 9 cercuri u\u015foare de o\u0163el, pe care se a\u015feza direct fusta. Datorit\u0103 formei, \u00een Fran\u0163a a primit numele de colivie \u015fi a fost mult\u0103 vreme subiectul ironiilor umori\u015ftilor \u015fi caricaturi\u015ftilor. Pe l\u00e2ng\u0103 acest termen preluat \u00een original \u015fi autohtonizat \u2013 \u201ecage\u201c sau \u201ecaje\u201c, a\u015fa cum ap\u0103rea \u00een diverse cronici de mod\u0103 \u2013 la noi a fost cunoscut\u0103 \u015fi sub porecla de malacov<\/em> ori malacof,<\/em> dup\u0103 numele fort\u0103re\u0163ei din sistemul defensiv al Sevastopolului care fusese cucerit\u0103, cu at\u00e2ta greutate, de trupele franceze \u00een R\u0103zboiul Crimeii. Este interesant de observat c\u0103, \u00een afara Fran\u0163ei, doar \u00een Rom\u00e2nia a fost cunoscut\u0103 sub acest nume. La noi, ca \u015fi aiurea, malacovul a atins maxima amploare \u00een 1858.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Din cauza dificult\u0103\u0163ilor pe care le comporta \u00eembr\u0103carea unei asemenea rochii, este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 era format\u0103 din dou\u0103 piese separate: corsajul \u015fi fusta. Spre a ascunde linia unde cele dou\u0103 se uneau, era folosit de multe ori un cordon cu o cataram\u0103 sau pafta mare. \u00cen 1858, corsajul se termin\u0103 \u00een v\u00e2rf ascu\u0163it pe p\u00e2ntece, iar m\u00e2necile se evazeaz\u0103 \u00eencep\u00e2nd de la cot \u015fi sunt numite m\u00e2neci pagod\u0103<\/em>. Pentru plimbare, pe umeri se arunca un \u015fal, cele de ca\u015fmir fiind \u00eenc\u0103 la mod\u0103 \u015fi pentru valoarea materialului, transmi\u0163\u00e2ndu-se de la mam\u0103 la fiic\u0103 din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie. Dar erau folosite \u015fi \u015faluri de dantel\u0103 sau m\u0103tase, cu franjuri lungi, ce se luau \u015fi \u00een interior, la baluri \u015fi recep\u0163ii. Nu era lipsit\u0103 de gust nici cazaca din m\u0103tase sau catifea, uneori cu guler de blan\u0103, lung\u0103 p\u00e2n\u0103 la genunchi, foarte larg\u0103 la baz\u0103 pentru a nu str\u00e2nge sau aplatiza volumul fustei \u015fi \u00eenchis\u0103 cu nasturi de sus p\u00e2n\u0103 jos. O pelerin\u0103 de postav, cu glug\u0103, foarte comod\u0103 \u015fi eficient\u0103, numit\u0103 c\u00e2nd algerian\u0103<\/em>, c\u00e2nd burnus<\/em>, s-a bucurat de preferin\u0163a multor doamne, mai ales c\u0103 se preta la bogate ornamente de pasmanterie pe margini, iar la v\u00e2rful capi\u015fonului at\u00e2rna un mare canaf din fire de m\u0103tase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 1860, sec\u0163iunea fustei se modific\u0103 din circular\u0103 \u00een oblong, volumul orient\u00e2ndu-se spre spate \u015fi termin\u00e2ndu-se cu o tren\u0103 maiestuoas\u0103. Aceasta face trecerea spre rochea cu turnur\u0103, ale c\u0103rei falduri \u015fi ornamente sunt concentrate \u00een spate.<\/p>\n


\n[Elena Salmen, colec\u0163ia\u00a0 Dr. Adrian-Silvan Ionescu]<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O doamn\u0103 care se respecta trebuia s\u0103 de\u0163in\u0103 \u00een garderoba sa toalete pentru fiecare anotimp \u015fi pentru fiecare moment al zilei, cu activitatea specific\u0103 pe care o \u00eentreprindea. Existau astfel, toalete de diminea\u0163\u0103, de dup\u0103-amiaz\u0103 \u015fi de sear\u0103, de vizit\u0103 \u015fi de plimbare (pe jos ori \u00een tr\u0103sur\u0103). Toaletele difereau dac\u0103 purt\u0103toarea era oaspete sau gazd\u0103. Erau toalete pentru petrecerea verii la \u0163ar\u0103 sau la b\u0103i, la munte sau la mare. Doamnele sportive trebuiau s\u0103 de\u0163in\u0103 un costum de c\u0103l\u0103rie iar dac\u0103 erau foarte curajoase, unul de v\u00e2n\u0103toare. Dup\u0103 cump\u0103na veacului XX, au ap\u0103rtu costumele de ciclism, automobilism \u015fi chiar de avia\u0163ie. Pentru sear\u0103, toaleta era foarte elegant\u0103: femeia era obligat\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi expun\u0103 g\u00e2tul, umerii \u015fi bra\u0163ele \u00eentr-o fastuoas\u0103 rochie decoltat\u0103 \u015fi plin\u0103 de bijuterii. Existau grad\u0103ri \u015fi \u00een cadrul acestor toalete: cele pentru teatru, oper\u0103, dineuri comune \u015fi pentru serate erau mai sobre, cu decolteuri mici, umerii acoperi\u0163i \u015fi ornamente pu\u0163ine; cele pentru dineuri de gal\u0103 \u015fi baluri erau foarte luxoase, din stofe bogate, cu dantele \u015fi panglici, mult decoltate \u015fi garnisite cu scule pre\u0163ioase. Accesorii indispensabile erau m\u0103nu\u015file, evantaiul \u015fi lornionul, iar, pentru serate dansante, carnetul de bal cu coper\u0163i de argint sau aur \u015fi pagini din pl\u0103ci sub\u0163iri de filde\u015f pe care erau \u00eenscrise, cu un condei, de asemenea, din metal pre\u0163ios, ordinea dansurilor \u015fi partenerii c\u0103rora le-au fost acordate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu avansarea \u00een timp, cochet\u0103ria scade. O prim\u0103 lovitur\u0103 a fost dat\u0103 de R\u0103zboiul cel Mare (1914-1918), care a adus cu sine scumpirea materilelor textile, mic\u015forarea num\u0103rului croitorilor \u2013 mul\u0163i pleca\u0163i pe front \u2013 \u015fi a impus o sobrietate moral\u0103 tuturor doamnelor de bun\u0103 condi\u0163ie. Femeia nu mai tr\u0103ie\u015fte exclusiv \u00een cas\u0103, pentru familia ei, ci apare activ\u0103, \u00een societate. Drept consecin\u0163\u0103, fustele se scurteaz\u0103 pentru a u\u015fura deplasarea pe jos.Vestimenta\u0163ia e confec\u0163ionat\u0103 din materiale comode \u015fi rezistente, \u00een tonalit\u0103\u0163i sobre. Este adoptat taiorul. P\u0103l\u0103riile, care \u00een prima decad\u0103 a veacului c\u0103p\u0103taser\u0103 diametre exagerate, dup\u0103 r\u0103zboi, au borurile mici \u015fi se poart\u0103 trase pe ochi. <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca reac\u0163ie la priva\u0163iunile din timpul campaniei, societatea sc\u0103pat\u0103 de spectrul conflagra\u0163iei duce o existen\u0163\u0103 voioas\u0103, \u00een continue petreceri, \u00een anii 20, numi\u0163i din acest motiv \u015fi les ann\u00e9es folles<\/em> (anii nebuni). Apar dansuri noi, precum charlestonul<\/em>, ce impune rochiile sac, f\u0103r\u0103 talie \u015fi scurte p\u00e2n\u0103 la genunchi, care permiteau mi\u015fc\u0103rile violente. Corsetul disp\u0103ruse de mult\u0103 vreme. Erau preferate nuan\u0163ele foarte \u00eenchise ori foarte deschise, negru \u015fi alb, cu iriz\u0103ri de paiete \u00een motive geometrice sau fitomorfe. Bl\u0103nurile \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 importan\u0163a : gulere \u015fi man\u015fete de vulpe alb\u0103 sau argintie pentru mantouri, ori haine integral din blan\u0103. Sunt apreciate \u015fi etolele de blan\u0103 scump\u0103, purtate pe umerii dezgoli\u0163i \u00een toaletele de sear\u0103 la fel ca \u015falurile de alt\u0103dat\u0103. <\/p>\n


\n[Trei domni, colec\u0163ia\u00a0 Dr. Adrian-Silvan Ionescu]<\/p>\n

\u00a0Pentru domni se diversific\u0103 \u00een special garderoba de zi cu zi \u015fi sunt abandonate tonalit\u0103\u0163ile \u00eenchise. Elegan\u0163a britanic\u0103 de filia\u0163ie sportiv\u0103 este adoptat\u0103 \u015fi la noi. Se poart\u0103 costume de tweed<\/em>, pepite\u00a0 sau \u00een carouri. Sacoul are pieptul \u015fi umerii v\u0103tui\u0163i pentru a sugera o constitu\u0163ie atletic\u0103. Reverele sunt late \u015fi ascu\u0163ite. Pantalonii au man\u015fet\u0103. P\u0103l\u0103riile tari, gen melon sau \u0163ilindru r\u0103m\u00e2n \u00een uz doar pentru ocazii speciale, ele fiind \u00eenlocuite de cele din fetru moale, cu borul l\u0103sat. Mai preten\u0163ioas\u0103 este borsalina<\/em>, tot din fetru fin, cu marginea borului ridicat\u0103 \u015fi \u00eenvelit\u0103 \u00een m\u0103tase. Putea avea nuan\u0163e de la gri deschis \u015fi bej la negru. Pe vreme rece se lua un pardesiu \u2013 numit loden<\/em> sau raglan<\/em> – din p\u0103r de c\u0103mil\u0103, deschis la culoare, cu revere largi ori guler \u015fal, ce se lega \u00een jurul mijlocului cu un cordon din acela\u015fi material. Fracul, mult prea elegant pentru a fi la \u00eendem\u00e2na oricui, este \u00eencet-\u00eencet \u00eenlocuit de smoking<\/em>, ce nu avea cozi fiind un sacou negru cu revere de m\u0103tase, ce se purta cu papion negru \u015fi c\u0103ma\u015f\u0103 alb\u0103. Aproape to\u0163i b\u0103rba\u0163ii, ra\u015fi proasp\u0103t, pom\u0103da\u0163i, cu p\u0103rul dat cu briantin\u0103 pentru a fi lucios, sem\u0103nau cu actorii de cinema de la Hollywood.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceste \u0163inute sunt de rigoare p\u00e2n\u0103 dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial c\u00e2nd marea cotitur\u0103 spre comunism \u015fi acapararea puterii de c\u0103tre clasa muncitoare, prin reprezentan\u0163ii ei, a eliminat \u201eclasa exploatatoare\u201d \u015fi a impus \u201edemocra\u0163ia popular\u0103\u201d. Era riscant, at\u00e2t pentru femei c\u00e2t \u015fi pentru b\u0103rba\u0163i, s\u0103 apar\u0103 pe strad\u0103 cu un palton de calitate mai bun\u0103, cu guler de blan\u0103, ori cu p\u0103l\u0103rie pe cap. Un ochi vigilent \u015fi \u201em\u00e2nia proletar\u0103\u201d \u00eel puteau trimite pe neprecautul purt\u0103tor direct \u00een beciurile securit\u0103\u0163ii \u015fi apoi la Canal. De aceea, fostele elite, spre a-\u015fi pierde urma \u00een masa anonim\u0103 \u015fi gri a popula\u0163iei de r\u00e2nd, trebuiau s\u0103 accead\u0103 la \u201emoda\u201d acesteia – dac\u0103 mai putea fi numit\u0103 a\u015fa! Basmaua a \u00eenlocuit p\u0103l\u0103ria cu voalet\u0103, ciorapul de bumbac pe cel de m\u0103tase natural\u0103, \u015fo\u015fonii \u015fi galo\u015fii pantofii de piele fin\u0103, iar pardesiul trebuia s\u0103 fie c\u00e2t mai neutru \u00een croi \u015fi culoare. B\u0103rba\u0163ii, la fel, au reunu\u0163at la p\u0103l\u0103rie pentru \u015fapc\u0103, au exclus cravatele din portul zilnic umbl\u00e2nd descheia\u0163i la g\u00e2t, cu c\u00e2te o vest\u0103 de l\u00e2n\u0103 grosier tricotat\u0103 pe sub haina modest\u0103 \u015fi ieftin\u0103, achizi\u0163ionat\u0103 pe baz\u0103 de cartel\u0103. Tipul de star hollywoodian a disp\u0103rut \u00een favoarea celui de muncitor, neglijent \u015fi abrutizat. O pufoaic\u0103 \u2013 succes al design-ului sovietic – era un r\u00e2vnit articol de \u00eembr\u0103c\u0103minte ce asigura c\u0103ldura \u00een timpul iernii \u015fi era rezistent\u0103 la purtare. Ferici\u0163i cei ce primeau o pufoaic\u0103 din partea \u00eentreprinderii la care erau angaja\u0163i!<\/p>\n

Sic transit gloria mundi<\/em>!\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0de\u00a0\u00a0Dr. Adrian-Silvan Ionescu\u00a0 Toate doamnele \u00eencepuser\u0103 s\u0103 poarte impozanta crinolin\u0103. \u00cenc\u0103 de pe la 1835-1840 fusta luase amploare \u015fi era sus\u0163inut\u0103 de multe jupoane suprapuse. Cu toate c\u0103 acestea erau confec\u0163ionate din materiale sub\u0163iri, dar apretate pentru a putea men\u0163ine forma fustei, totu\u015fi, din cauza num\u0103rului mare \u2013 uneori ajung\u00e2nd la 10-12 \u2013, erau greoaie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7,83],"tags":[291,9,1124,1130],"class_list":["post-975","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-7","category-experiment","tag-adrian-silvan-ionescu","tag-egophobia-22","tag-experiment","tag-steampunk"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-fJ","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/975","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=975"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/975\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1100,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/975\/revisions\/1100"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=975"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=975"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=975"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}