de Mihaela Rotaru<\/p>\n
<\/p>\n
\nDup\u0103 cum se \u0219tie, \u00een spa\u021biul tradi\u021bional rom\u00e2nesc, moartea<\/i> este privit\u0103 ca un fapt natural, care trebuie acceptat cu resemnare, astfel \u00eenc\u00e2t comportamentele, de\u0219i uneori ne par de ne\u00een\u021beles, nu sunt \u00eenchistate, ci \u00ee\u0219i g\u0103sesc u\u0219or explica\u021bia, pentru cine o vrea, \u00een vechi credin\u021be \u0219i r\u00e2nduieli: familia cheam\u0103 preotul pentru \u00eendeplinirea unor practici cu sens \u015fi cu caracter ritual, pentru a-l spovedi \u015fi pentru a-l \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi pe muribund, preg\u0103tesc lum\u00e2narea \u2013 acestea se num\u0103r\u0103 printre practicile cele mai curente. La maslu \u015fi nu numai, se duc obiecte ale muribundului pentru a fi sfin\u0163ite de preot, pentru a fi unse cu mir, \u00een special haine de corp, al\u0103turi de uleiul \u015fi f\u0103ina sfin\u0163ite; \u00een cadrul aceleia\u015fi ceremonii, acestea sunt supuse unei opera\u0163ii de \u00eenvestire cu sacralitate. Transferul<\/i> le face apte de a u\u015fura suferin\u0163a bolnavului, care va purta acele haine \u015fi va folosi \u00een m\u00e2ncare (nu pr\u0103jit\u0103), uleiul \u015fi f\u0103ina sfin\u0163ite, c\u0103rora li s-au atribuit, cum spuneam, propriet\u0103\u0163i pe care nu le de\u0163ineau anterior tratamentului care le-a fost aplicat. Cei chestiona\u0163i n-au dat o motiva\u0163ie clar\u0103 atitudinii lor, reie\u015find doar c\u0103 este o datorire, aceea de a-\u015fi juca rolul \u00een fa\u0163a comunit\u0103\u0163ii, obliga\u0163ii de a c\u0103ror eficacitate nu se \u00eendoiesc. Red\u0103m c\u0103teva m\u0103rturii de Arhiv\u0103: \u201eP\u00e2n\u0103-i limpede la cap, tr\u0103buie temat popa, p\u0103ntru spovad\u0103 \u015fi p\u0103ntru sf\u00e2ntu maslu. A\u015fe s\u0103 face la bolnavi. Dup\u0103 maslu, s\u0103 cam aleje. S\u0103 nu mor\u0103 nespovedit \u015fi ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit, sau \u00een ceart\u0103 cu cineva. Dac\u0103 are sfad\u0103 cu cineva, s\u0103 s\u0103 \u00eempece, s\u0103 pot\u0103 muri. Da, \u00ee\u015fi fac testamentu, care la cine las\u0103, avere, cas\u0103, p\u0103m\u00e2nturi, ce o adunat o via\u0163\u0103, t\u0103tu \u00eemparte. Unii o fost c\u0103 nu o putut muri p\u00e2n\u0103 nu s-o v\u0103zut cu fiica, fiu, pleca\u0163i departe, nepo\u0163\u00ee, s\u0103-\u015fi pot\u0103 lua r\u0103mas bun\u201d. (Farca\u015f Victoria, Plesca) \u201eDac\u0103 a fost mortu sf\u0103dit, \u00eel team\u0103 la el, la pat, \u015fi-l iart\u0103: \u00abM\u0103i, iart\u0103-m\u0103, c\u0103 te iert \u015fi io\u00bb. Dac\u0103 s-o certat, i-o f\u0103cut vro v\u0103t\u0103mare, vo gre\u015fal\u0103. Asta-i a\u015fe. O murit mai lini\u015ftit\u201d. (Tx. mg. nr. 2186Il, Inf. Vid Teodor, 64 ani, Plopi\u015f, Culeg. Ion Talo\u015f, Ion Cuceu, 26.06.1973)
\n<\/p>\n
Ceremoniile legate de cultul mor\u0163ilor<\/i> sunt impregnate de elemente introduse de cre\u015ftinism, o gam\u0103 de st\u0103ri \u015fi de acte, m\u0103rturii de net\u0103g\u0103duit ale credin\u0163ei \u00een valorile sacrului. \u201eDin familie, s\u0103 duc la nou\u0103 masluri hane de-a bolnavului, poza lui. Bine-ar fi bolnavu s\u0103 pot\u0103 mere el s\u00e2ngur. Maslu \u00eei ca o spovedanie, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie, a\u015fe valore mare are p\u0103ntru cel care particip\u0103, s\u0103n\u0103to\u015fi, \u015fi mai ales bolnavi. Rug\u0103ciunile care s\u0103 fac \u00ees foarte puternice, \u0163\u00e2ne cam dou\u0103 ore, la alte biserici, \u0163\u00e2ne \u015fi mai pu\u0163\u00e2n. La unele \u00ees doi tri preo\u0163i, la altile \u015fi mai mul\u0163i, mai ales la ora\u015f. Nu s\u0103 face maslu \u00een t\u0103t\u0103 z\u00ee, mai ales mniercure, vinere, da \u015fi \u00een cursu s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. S\u0103 mai face \u00een prima vinere din lun\u0103, depinde. C\u00e2nd vezi c\u0103-i r\u0103u, temi s\u0103-i fac\u0103 maslu acas\u0103, ajut\u0103 mult, team\u0103 mila \u015fi \u00eendurarea lui Dumnez\u0103u, \u00eel scap\u0103 de g\u00e2nduri rele, care de la diavoli vin. Atunce vin mai puternic, la omu bolnav, care nu-i vrenic s\u0103 lupte \u015fi-i slab, \u00eel pote prosti u\u015for\u201d. (Coroiu Nicolae, Plesca)<\/p>\n
Se extind astfel sfera semantic\u0103 \u015fi c\u00e2mpul opera\u0163ional al obiectelor transferate \u00een plan sacru; func\u0163ia regeneratoare a apei sfin\u0163ite este recunoscut\u0103 \u015fi valorificat\u0103: \u201ebolnavu s\u0103 beie \u00een t\u0103t\u0103 diminea\u0163a o gur\u0103 de ap\u0103 sfin\u0163\u00e2t\u0103, s\u0103 s\u0103 ung\u0103 cu mir. Te dai p\u0103 m\u00e2nuri, p\u0103 frunte, p\u0103 piept, \u00een form\u0103 de cruce. Ajut\u0103 mult \u015fi dac\u0103 oglinz\u00e2le le unji cu mir, \u00eent-on col\u0163. Oglinz\u00e2le nu-s bune, atrag t\u0103t feliu. Dac\u0103 strope\u015fti \u00een cas\u0103 cu ap\u0103 sfin\u0163\u00e2t\u0103, n-are ce s\u0103 s\u0103 \u00eent\u00e2mple. Z\u00e2ci a\u015fe: \u00abs\u0103 s\u0103 dep\u0103rteze de la casa aceasta, farmecu, vraja, blestemu, desc\u00e2nt\u0103tura, t\u0103t lucru r\u0103u, prin stropirea acestei ape sfin\u0163ite, \u00een numele Tat\u0103lui, a Fiului \u015fi a Sf\u00e2ntului Duh, Amin\u00bb. Faci sub form\u0103 de cruce, on s\u0103mn p\u0103 u\u015fe, p\u0103 mas\u0103, p\u0103 pat, p\u0103 cei patru p\u0103re\u0163i. De c\u00e2te ori \u00ee\u0163i aduci aminte. T\u0103m\u00e2ie pui \u00een col\u0163uri. La t\u0103t\u0103 casa, nu numa unde este bolnav\u201d. (Topan Mariana, Ban) Exist\u0103 credin\u0163a c\u0103 mirul \u00eent\u0103re\u015fte eficacitatea ritual\u0103 a apei, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de sacralitate, \u00een vreme ce apa sanctificat\u0103 ajut\u0103 la regenerare spiritual\u0103. \u201eT\u0103t\u0103 z\u00ee, diminea\u0163a, bolnavu \u015fi cei din cas\u0103 s\u0103 aprind\u0103 t\u0103m\u00e2ie prin t\u0103t\u0103 casa. P\u0103 p\u0103retile de r\u0103s\u0103rit a c\u0103\u015fii, ai o icoan\u0103, aprinzi t\u0103tdeauna candela \u015fi te roji. Cite\u015fti Acatistu Sf\u00e2ntului Ciprian, Sf\u00e2ntului Fanurie, care \u00ees p\u0103ntu dezlegare de vr\u0103ji. \u015ei Ciprian o fost cel mai mare vr\u0103jitor, da o fost adus la credin\u0163a cea adev\u0103rat\u0103, printr-o fecioar\u0103 curat\u0103, Iustina. Paraclisu Maicii Domnului \u00eei tare bun. De-l pote citi bolnavu bine, de nu, s\u0103 i s\u0103 citeasc\u0103, acole \u00een pat. S\u0103 mai ast\u00e2mp\u0103r\u0103. S\u0103 mut\u0103 bolnavu, cu capu c\u0103t\u0103 r\u0103s\u0103rit, la p\u0103retile unde-s puse \u015fi iconele. S\u0103 mut\u0103 din pat jos, p-on cearceaf, p\u0103tur\u0103, \u0163ol, \u00eel traje p\u0103m\u00e2ntu mai iute\u201d. (Both Maria, Popteleac)<\/p>\n
Informa\u0163iile de teren \u00eenregistrate \u00een zona de Nord a Transilvaniei, au \u00een comun, cum am remarcat, credin\u0163a \u00een ajutorul divin, ca baz\u0103 a tuturor atitudinilor fa\u0163\u0103 de cel care trage s\u0103 moar\u0103. Muribundul las\u0103 anumite prevederi care trebuie respectate f\u0103r\u0103 abatere, ele vizeaz\u0103, asemeni unor dispozi\u0163ii testamentare, \u00eendemnuri ce privesc \u00eemp\u0103r\u0163irea averii, mai ales p\u0103m\u00e2nturi. Dac\u0103 este sup\u0103rat pe cineva, trebuie s\u0103 se \u00eempace, s\u0103-\u015fi cear\u0103 iertare, \u00een caz contrar, nu poate muri \u015fi se chinuie. Cum s-a eviden\u0163iat \u015fi \u00een alte studii, obiceiul iert\u0103rii pe patul mor\u0163ii este o scen\u0103 de un profund dramatism, cu rol cathartic, de u\u015furare a ie\u015firii sufletului; \u00eemp\u0103carea cu cei afla\u0163i \u00een diverse pricini, \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea cu cei dragi, luarea de r\u0103mas-bun concur\u0103 la crearea unei atmosfere impresionante, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t cel ce trage s\u0103 moar\u0103 \u201es\u0103 chinuie pe patu durerii de pe mult\u0103 vreme\u201d.<\/p>\n
Participan\u021bii la dialog au specificat faptul c\u0103 cei n\u0103scu\u0163i ziua mor tot ziua, cei n\u0103scu\u0163i noaptea mor tot noaptea, cei cu p\u0103cate multe \u015fi grele, nespovedite, mor mai greu, devin hido\u0219i, se \u00eenvine\u021besc, miros ur\u00e2t, se umfl\u0103, \u00een vreme ce oamenii buni mor mai u\u015for, senini, cu chipul luminat<\/i> chiar (lumina\u021bi de lumina pe care o are \u00eengerul p\u0103zitor, lumina\u021bi de \u00eensu\u0219i Iisus Lumina<\/i>, lumina\u021bi de faptele lor bune \u2013 aici r\u0103spunsurile variaz\u0103). De asemenea, cei care mor ziua, cei care se \u00eempac\u0103 cu cei afla\u0163i \u00een ceart\u0103, cei c\u0103rora li se fac rug\u0103ciuni de dezlegare \u015fi de u\u015furare a mor\u0163ii sau maslu mor mai u\u015for. Practicile cu caracter religios au o importan\u0163\u0103 cov\u0103r\u015fitoare, \u00een schimb, informatorii nu cunosc practica desc\u00e2ntecului sau alte aspecte magice menite s\u0103 u\u015fureze moartea. \u00cen camera muribundului, se p\u0103streaz\u0103 o mare lini\u015fte, din respect pentru acesta \u015fi cu dorin\u0163a de a nu-l sup\u0103ra \u015fi de a nu-i amplifica suferin\u0163a, explic\u0103 majoritatea celor intervieva\u0163i. \u201eA l\u0103sa cu limb\u0103 de moarte\u201d, care este \u015fi testamentul muribundului, cere \u00eendeplinirea poruncilor, \u00een caz contrar, cei c\u0103rora li s-a adresat \u2013 se crede, nu pot muri \u015fi se vor chinui mult pe patul durerii.<\/p>\n
Vorbind despre mo\u015ftenirea cu limb\u0103 de moarte<\/i>, Ion Ghinoiu afirm\u0103 c\u0103 \u201euna din cheile preg\u0103tirii psihice a omului pentru moarte este sistemul mo\u015ftenirilor: biologic\u0103, material\u0103 \u015fi spiritual\u0103 (cultural\u0103). Zestrea cea mai de pre\u0163 pe care o poate l\u0103sa muritorul este prelungirea propriei spi\u0163e de neam prin copii, nepo\u0163i \u015fi str\u0103nepo\u0163i. Prin ei va r\u0103m\u00e2ne prezent aici, c\u00e2nd el va pleca dincolo. Reu\u015fitele materiale \u015fi spirituale, averile mari sau mici devin neinteresante pe patul mor\u0163ii, mai ales dac\u0103 nu are cine s\u0103 beneficieze de acestea. Mo\u015ftenitorilor li se d\u0103deau ultimile sfaturi \u015fi li se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fau secretele. Garan\u0163ia sigur\u0103 c\u0103 i se va pomeni numele \u015fi i se vor face rosturile cerute de tradi\u0163ie sunt copiii. Ei primesc agoniseala p\u0103rin\u0163ilor, ultimele sfaturi \u015fi marile taine. \u00cenainte de moarte, uneori chiar pe patul mor\u0163ii, se obi\u015fnuia s\u0103 se lase copiilor, cu limb\u0103 de moarte, un testament verbal, cu putere de lege care, ulterior, a devenit actul scris de mo\u015ftenire. Sintagma \u00abpartea sufletului\u00bb, din unele documente istorice, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 averea a fost l\u0103sat\u0103 unei biserici sau unei alte persoane, \u00een schimbul obliga\u0163iei de a-l \u00eenmorm\u00e2nta, a-l pomeni \u015fi a-i face pomenile dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntare. Spre deosebire de societatea medieval\u0103, occidental\u0103, unde primogenitura (primul n\u0103scut) mo\u015ftenea casa, pentru c\u0103 acestuia \u00eei reveneau sarcinile militare, \u00een satul rom\u00e2nesc, drepturile \u00eei apar\u0163ineau ultimului n\u0103scut, \u00eentruc\u00e2t avea \u015fansa p\u0103str\u0103rii mai \u00eendelungate, a <\/b>cultului str\u0103mo\u015filor\u201d. (Ghinoiu, <\/b>1999: 214-215) Acela\u015fi autor aduce \u00een discu\u0163ie necesitatea \u00eemp\u0103c\u0103rii cu cei afla\u0163i \u00een ceart\u0103, astfel \u201efamilia este numai o celul\u0103 \u00een societatea \u00een care tr\u0103ie\u015fte omul. O \u0163es\u0103tur\u0103 de rela\u0163ii \u00eel leag\u0103 de rude, prieteni, vecini. De aceea, pentru lini\u015ftirea sufletului, b\u0103tr\u00e2nii afla\u0163i pe patul mor\u0163ii \u00ee\u015fi cheam\u0103 cunoscu\u0163ii, despre care \u00ee\u015fi aduc aminte c\u0103 i-au nedrept\u0103\u0163it, i-au sup\u0103rat, le-au gre\u015fit cu ceva \u00een via\u0163\u0103, pentru a le cere iertare \u015fi a-\u015fi lua r\u0103mas-bun. Obiceiul cererii iert\u0103rii pe patul mor\u0163ii, \u00eemp\u0103carea unor vechi pricini, \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea \u015fi lacrimile b\u0103tr\u00e2nilor sunt scene de un rar dramatism, tr\u0103ite \u00eenc\u0103 de mul\u0163i rom\u00e2ni. Pentru cel care nu se iart\u0103 cu cei ce le-a gre\u015fit \u00een via\u0163a sa, se zice c\u0103 moare cu anevoie. Pe c\u00e2nd cel care se iart\u0103 \u015fi se \u00eempac\u0103 cu toat\u0103 lumea nu se chinuie la fel, ci numai doarme\u201d. (Ghinoiu, 1999: 215) Aceste considera\u0163ii, dup\u0103 cum ne-a dezv\u0103luit terenul, au o larg\u0103 acoperire \u00een realitatea concret\u0103 \u015fi de\u0163inem, \u00een acest sens, un material deosebit de gr\u0103itor.<\/p>\n
Fenomenul mor\u0163ii are impact asupra \u00eentregii colectivit\u0103\u0163i rurale, \u00eentruc\u00e2t \u201emoartea intereseaz\u0103 at\u00e2t persoana individual\u0103, c\u00e2t \u015fi grupul din care face parte, pentru ca evenimentul s\u0103 nu produc\u0103 dezechilibru \u00een comunitatea uman\u0103. De aceea, omul las\u0103 urma\u015fi, \u00eei preg\u0103te\u015fte pentru via\u0163\u0103, \u015fi, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, se preg\u0103te\u015fte pe sine pentru moarte. (…) Se obi\u015fnuia s\u0103 se lase copiilor agoniseala de o via\u0163\u0103, \u00eenainte de moarte sau chiar pe patul mor\u0163ii, cu limb\u0103 de moarte, care era un testament verbal cu putere de lege. Pe patul mor\u0163ii, b\u0103tr\u00e2nii cheam\u0103 pe cunoscu\u0163ii pe care \u015ftie c\u0103 i-a nedrept\u0103\u0163it \u015fi le cere iertare\u201d. (Praoveanu, 2001: 251-252)<\/p>\n
Dup\u0103 cum considera \u015etefan Dorondel, boala \u00eendelungat\u0103 necesit\u0103 ritualuri speciale, \u201eritualurile funerare antume sunt acele ritualuri care se performeaz\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii, dar care au ca scop declarat ob\u0163inerea mai u\u015foar\u0103 a trecerii de la via\u0163\u0103 la moarte. Aceste ritualuri se performeaz\u0103 atunci c\u00e2nd un bolnav se chinuie o perioad\u0103 mai mare de timp. Boala, mai ales cea grea \u015fi \u00eendelungat\u0103, chinul, \u015fi neputin\u0163a de a muri sunt considerate de \u0163\u0103ranul rom\u00e2n, st\u0103ri \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi moarte. Cel bolnav se afl\u0103 \u00eentre dou\u0103 lumi, sufletul pare c\u0103 refuz\u0103 sau nu poate s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 corpul \u015fi de aceea trebuie ajutat\u201d. (Dorondel, 2004: 63) Chinul pe patul mor\u0163ii are, \u00een accep\u0163ia aceluia\u015fi autor, mai multe justific\u0103ri: \u201eexplica\u0163ia nativ\u0103 ar fi aceea c\u0103, pe de-o parte, greutatea ie\u015firii sufletului se datoreaz\u0103 p\u0103catelor, gre\u015felilor din timpul vie\u0163ii, iar pe de alt\u0103 parte, a greut\u0103\u0163ii cu care muribundul se desparte de cei dragi. Aceast\u0103 ultim\u0103 explica\u0163ie, care frizeaz\u0103 psihologicul, este \u015fi mai explicit\u0103 \u00een diverse bocete, c\u00e2ntece funerare, \u00een care greutatea desp\u0103r\u0163irii celui mort de familie este pus\u0103 \u00een prim-plan. Un alt motiv pentru care sufletul p\u0103r\u0103se\u015fte cu greu corpul este legat de faptul c\u0103 muribundul este blestemat, caz \u00een care sunt necesare acte rituale diferite\u201d. (Dorondel, 2004: 67) \u00cen acela\u015fi context se adaug\u0103 o alt\u0103 explica\u0163ie, viz\u00e2nd, de data aceasta, starea economic\u0103 \u015fi social\u0103 precar\u0103 a \u0163\u0103r\u0103nimii din vremuri nu prea \u00eendep\u0103rtate, lipsa oric\u0103ror forme de asisten\u0163\u0103 medical\u0103 sau tratament medicamentos, aspect care, subliniaz\u0103 autorul, \u201etrebuie luat \u00een considerare c\u00e2nd analiz\u0103m astfel de ritualuri funerare. Constituirea unui sistem medical viabil, abia dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi datele pe care le avem din secolul al XIX-lea, arat\u0103 clar c\u0103 speran\u0163a de vindecare venea mai degrab\u0103 din partea familiei \u015fi a b\u0103tr\u00e2nelor din cadrul satului, dec\u00e2t de la un sistem sanitar precar\u201d. (Dorondel, 2004: 72) Cei din familie doresc ca \u201ecel mort s\u0103 nu-i p\u0103r\u0103seasc\u0103, dorin\u0163\u0103 explicabil\u0103 prin iubirea fa\u0163\u0103 de cel ce \u00eenc\u0103 este membru al familiei \u015fi sentimentele de repulsie pe care un cadavru le st\u00e2rne\u015fte, din motive lesne de \u00een\u0163eles. Aceast\u0103 ambivalen\u0163\u0103 este \u00eencurajat\u0103 \u015fi social, prin impuritatea at\u00e2t biologic\u0103, c\u00e2t \u015fi simbolic\u0103 a cadavrului, prin faptul c\u0103 el are de acum puterea s\u0103 intervin\u0103 pozitiv sau negativ \u00een treburile comunit\u0103\u0163ii\u201d. (Dorondel, 2004: 79)\u00a0 \u00centregul complex simbolic se constituie astfel dintr-o sum\u0103 de semnifica\u0163ii, azi decelabile mai mult sau mai pu\u0163in, din cauza muta\u0163iilor de sens ce s-au produs de-a lungul timpului.<\/p>\n
\u00a0<\/i>Adina R\u0103dulescu nume\u015fte riturile de protec\u0163ie prefunerar\u0103 \u201eo etap\u0103 preliminar\u0103, integrat\u0103 \u00een structura complex\u0103 a ritului funerar de trecere, func\u0163ia lor dominant\u0103 este aceea de a pre\u00eent\u00e2mpina \u015fi a evita orice obstacol neprev\u0103zut \u015fi nepl\u0103cut care poate ap\u0103rea \u00een mersul firesc al intr\u0103rii muribundului \u00een moarte. Beneficiarul direct al acestor rituri profilactice este muribundul, dar indirect, eficien\u0163a riturilor efectuate se r\u0103sfr\u00e2nge \u015fi asupra celui care-l vegheaz\u0103. Performarea acestor rituri este justificat\u0103 de \u00eens\u0103\u015fi starea de liminalitate pe care o experimenteaz\u0103 muribundul, aflat \u00eentr-o etap\u0103 de tranzi\u0163ie, de trecere, la grani\u0163a dintre lumea de aici \u015fi lumea de dincolo\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 103) Reconcilierea dintre cele dou\u0103 lumi se face prin intermediul riturilor, neglijarea lor \u201ereprezint\u0103 nu numai o nesocotire a tradi\u0163iei din care cei vii \u00ee\u015fi ofer\u0103 tot sprijinul vegherii muribundului, dar \u00ee\u015fi atrage dup\u0103 sine o serie de e\u015fecuri ritualice ulterioare, care vor fi mult mai greu de remediat, at\u00e2t pentru cel mort, c\u00e2t \u015fi pentru familia acestuia\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 103) Selectarea acestui pasaj ni s-a p\u0103rut gr\u0103itoare pentru ceea ce \u00eenseamn\u0103 atitudinile celor vii fa\u0163\u0103 de muribund \u015fi, implicit, fa\u0163\u0103 de moarte. Manifestarea unui \u201eactivism exacerbat\u201d, cum \u00eel nume\u015fte autoarea, e \u00eendreptat \u00eenspre sus\u0163inerea muribundului, dar \u015fi \u00eenspre diminuarea sentimentului de neputin\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a mor\u0163ii. \u00cen cazul \u00een care starea critic\u0103 a celui aflat pe patul mor\u0163ii oblig\u0103 la resemnare \u015fi acceptare, \u201efamilia \u00ee\u015fi asum\u0103 un rol extrem de activ, \u00eendrept\u00e2ndu-\u015fi, de data aceasta, eforturile, \u00eentr-o direc\u0163ie diametral opus\u0103, de u\u015furare \u015fi gr\u0103bire a mor\u0163ii celuilalt\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 104) Cercet\u0103toarea face o interesant\u0103 delimitare \u00een plan ritual a practicilor \u015fi riturilor de u\u015furare a mor\u0163ii, unde predominante sunt cele religioase, secondate de cele magice, arhaice.<\/p>\n
Ponderea practicilor \u015fi riturilor de tip cre\u015ftin apare evident\u0103, mai ales \u00een ceea ce prive\u015fte categoria oamenilor a c\u0103ror agonie este prelungit\u0103, aici incluz\u00e2ndu-se, conform tradi\u0163iei populare \u2013 reamintim \u2013 cei care au p\u0103cate grele \u015fi nem\u0103rturisite, cei nespovedi\u0163i, ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i, vr\u0103jitorii, cei afla\u0163i \u00een du\u015fm\u0103nie cu cineva \u015fi n-au apucat s\u0103-\u015fi cear\u0103 iertare, cei care s-au ata\u015fat prea mult de bunurile materiale ale acestei vie\u0163i p\u0103m\u00e2ntene, ori nu sunt l\u0103sa\u0163i de suferin\u0163a membrilor familiei s\u0103 se desprind\u0103 de ei, b\u0103tr\u00e2nii, \u201epe care \u00eens\u0103\u015fi moartea i-a uitat\u201d, suferinzii de boli grave, a c\u0103ror evolu\u0163ie lent\u0103 le prelunge\u015fte chinul.<\/p>\n
Unele activit\u0103\u0163i sunt estompate \u00een \u00eens\u0103\u015fi memoria informatorilor, nepractic\u00e2ndu-se \u00een momentul culegerii. R\u0103m\u00e2n constante, \u00eens\u0103, serviciile religioase practicate de preo\u0163i pentru cel aflat \u00een pragul mor\u0163ii, \u015fi anume spovad\u0103, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie, maslu. Implicarea celor apropia\u0163i presupune, din partea acestora, respectarea unui program de rug\u0103ciune asidu\u0103, post, fapte de milostenie, f\u0103cute pentru u\u015furarea sufletului celui \u00eempov\u0103rat, pomeni, s\u0103rindare, slujbe la biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri, obliga\u0163ii ce transpar \u015fi din urm\u0103torul fragment: \u201eP\u0103ntu s\u0103 s\u0103 dezleje, la \u015fepte m\u0103n\u0103stiri s\u0103 s\u0103 lese pomelnic de patruz\u0103ci de z\u00e2le, cu numile de botez a bolnavului, \u015fepte, num\u0103ru vie\u0163ii. \u00cen \u015fepte z\u00e2le s-o f\u0103cut \u015fi lume. La m\u0103n\u0103stiri, acolo unde s\u0103 face slujb\u0103 z\u00e2lnic, amu aci la noi, \u015fi la beserici \u00een jeneral, nu s\u0103 face ptiar \u00een t\u0103t\u0103 z\u00ee slujb\u0103. Cum \u00eei amu, un pop\u0103 la mai multe sate. Pomelnicu s\u0103 hie l\u0103sat cam \u00een aceie\u015fi perioad\u0103, s\u0103 s\u0103 fac\u0103 slujb\u0103 de dezlegare la \u015fepte m\u0103n\u0103stiri \u00een acela\u015fi timp, nu dai una amu, una c\u00e2nd mai po\u0163i mere. Dac\u0103 nu-i bl\u0103st\u0103m f\u0103cut p\u0103 mort, pote mai s\u0103 pote dezlega. Dac\u0103-i implicat mortu, ala l-o \u00eentis cu el \u00een morm\u00e2nt. Nu s\u0103 mai pote face nimic. Vezi c\u0103 nici Dezleg\u0103rile Sf\u00e2ntului Vasile nu s\u0103 \u00eencumet\u0103 orice preot s\u0103 fac\u0103. Scrii du\u015fmanii p\u0103 pomelnic, sub linie, dac\u0103-i vinovat, s\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103 r\u0103u. Da prime\u015fti \u015fi tu jum\u0103tate r\u0103u p\u0103 care l-ai pricinuit\u201d. (Bon\u0163e Maria, Ban) Red\u0103m m\u0103rturia unei informatoare, sugestiv\u0103 pentru ceea ce \u00eenseamn\u0103 asigurarea unei mor\u0163i lini\u015ftite: \u201eFamilia s\u0103 nu s\u0103 t\u0103t pl\u00e2ng\u0103, s\u0103 desprinde mai r\u0103u de lume, de care \u00ee\u015fi b\u0103ne\u015fte tare r\u0103u. C\u00e2nd la \u00eenmorm\u00e2ntare \u00eei vreme gre \u00eei s\u0103mn c\u0103 \u00eei pare r\u0103u \u015fi c\u0103 o l\u0103sat lume cu greu\u0103tate\u201d. (Cri\u015fan Florica, Pria)<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 practici \u015fi rituri de u\u015furare a sufletului, exist\u0103, dup\u0103 cum analizeaz\u0103 \u015fi Adina R\u0103dulescu \u00een studiul amintit, practici cvasi-rituale, menite a u\u015fura moartea trupului fizic, printre care alegerea locului potrivit pentru moarte, schimbarea locului patului sau a\u015fezarea pe p\u0103m\u00e2nt, precum \u015fi a pozi\u0163iei adoptate, \u00eentins pe spate, cu m\u00e2inile pe l\u00e2ng\u0103 corp, sau pe piept. Ad\u0103ug\u0103m aici c\u0103, \u00een ciuda diferen\u0163ierilor zonale, informa\u0163iile etnografice culese de pe teren converg \u00eenspre invariabila convingere c\u0103 patul este locul \u201eunde pote s-o p\u0103c\u0103tit cel mai mult \u015fi tr\u0103b\u0103 \u00een\u015ftimbat. De-aia \u00eei bine, c\u00e2nd \u00een\u015ftimbi patu, faci o cruce \u015fi l-ai binecuv\u00e2ntat, c\u0103 nu \u015ftii ce-o fost nainte\u201d. (Bon\u0163e Maria, Ban) Cercet\u0103toarea amintit\u0103 mai sus sus\u0163ine, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu a\u015fezarea pe p\u0103m\u00e2nt a muribundului c\u0103, \u201edincolo de explica\u0163iile \u0163in\u00e2nd de tradi\u0163ia arhaic\u0103 a mor\u0163ii pe p\u0103m\u00e2nt, redat\u0103 foarte bine \u00een expresii ca: \u00ab\u00eel cerea p\u0103m\u00e2ntul\u00bb, \u00ab\u00eel chema p\u0103m\u00e2ntul\u00bb, \u00abca s\u0103-l trag\u0103 p\u0103m\u00e2ntul\u00bb, care fac referire la destinul trupesc al fiin\u0163ei umane (din p\u0103m\u00e2nt suntem \u015fi \u00een p\u0103m\u00e2nt ne vom \u00eentoarce) contactul trupului muribundului cu p\u0103m\u00e2ntul este \u015fi o form\u0103 fireasc\u0103 de reintrare \u00een contact cu p\u0103m\u00e2ntul-mam\u0103 \u015fi o etap\u0103 intermediar\u0103 ce preced\u0103 l\u0103ca\u015ful definitiv al trupului fizic, morm\u00e2ntul, \u00een cazul \u00eenhum\u0103rii. Tot plasarea pe p\u0103m\u00e2nt, sc\u00e2nduri sau u\u015f\u0103 are \u015fi o explica\u0163ie de ordin practic, asigurarea c\u0103 \u00abrigoris mortis\u00bb \u00eel va surprinde pe cel care trage s\u0103 moar\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie c\u00e2t mai rigid\u0103. Chiar dac\u0103 aceste precau\u0163ii se luau, de obicei, imediat dup\u0103 instalarea mor\u0163ii, presupunem c\u0103 \u015fi pozi\u0163ia muribundului era la fel de important\u0103 din aceast\u0103 perspectiv\u0103\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 128) Autoarea sus\u0163ine c\u0103 \u201ependularea permanent\u0103 a celor vii \u00eentre tratarea mortului ca o persoan\u0103\u00a0 apropiat\u0103, familiar\u0103, \u015fi raportarea la mort ca la un str\u0103in agresiv, va determina implicit asumarea, de c\u0103tre cei vii, a unui rol dublu \u00een cadrul comportamentului protectiv \u2013 ei se vor ipostazia at\u00e2t \u00een protectori ai mortului, c\u00e2t \u015fi \u00een proteja\u0163i fa\u0163\u0103 de mort. Prin urmare, studiul riturilor de protec\u0163ie din cadrul obiceiurilor funerare va fi trasat pe aceste dou\u0103 coordonate, concretiz\u00e2ndu-se (…) \u00een rituri de protec\u0163ie a mortului fa\u0163\u0103 de spiritele nefaste, \u015fi \u00een rituri de protec\u0163ie fa\u0163\u0103 de mort, sim\u0163it ca agent malefic\u201d. (R\u0103dulescu, 2008: 132-133)<\/p>\n
Potrivit tradi\u021biei, ie\u0219irea din lume<\/i> este de fiecare dat\u0103 aceea\u0219i<\/i> (adic\u0103 ur\u00e2t\u0103 sau extrem de ur\u00e2t\u0103…!) \u0219i la fiecare altfel<\/i>, pentru c\u0103 tr\u0103irea \u00een lume a fost diferit\u0103, \u201cnu-s doi gemeni la fel, se spune \u00een popor, atunci cum s\u0103 fie str\u0103inii?!\u201d A\u0219adar, momentul mor\u021bii, \u00eencununare \u0219i oglind\u0103 clar\u0103 a vie\u021bii, a faptelor bune sau rele, va diferi \u0219i el, ca o consecin\u021b\u0103 fireasc\u0103 a vie\u021buirii \u00een virtute, sau, dup\u0103 caz, \u00een viciu.<\/p>\n
<\/p>\n
Bibliografie<\/b><\/p>\n
DORONDEL, \u015etefan<\/p>\n
2004 Moartea \u015fi apa \u2013 ritualuri funerare, simbolism acvatic \u015fi structura lumii de dincolo \u00een imaginarul \u0163\u0103r\u0103nesc<\/i>, Ed. Paideia, Bucure\u015fti<\/p>\n
DURKEIM, Emile<\/p>\n
2002 Regulile metodei sociologice<\/i>, Ed. Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n
GHINOIU, Ion <\/i><\/p>\n
1999 Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze rom\u00e2ne\u015fti ale nemuririi<\/i>, <\/i>Ed. Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti<\/p>\n
ILU\u0162, Petru<\/p>\n
1997 Abordarea calitativ\u0103 a socioumanului<\/i>, Ed. Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n
PRAOVEANU, Ioan<\/p>\n
2001 Etnografia poporului rom\u00e2n<\/i>, Ed. Paralela 45, Cluj-Napoca<\/p>\n
R\u0102DULESCU, Adina<\/p>\n
2008 Rituri de protec\u0163ie \u00een obiceiurile funerare rom\u00e2ne\u015fti<\/i>, Ed. Saeculum I.O, Bucure\u015fti<\/i><\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de Mihaela Rotaru Dup\u0103 cum se \u0219tie, \u00een spa\u021biul tradi\u021bional rom\u00e2nesc, moartea este privit\u0103 ca un fapt natural, care trebuie acceptat cu resemnare, astfel \u00eenc\u00e2t comportamentele, de\u0219i uneori ne par de ne\u00een\u021beles, nu sunt \u00eenchistate, ci \u00ee\u0219i g\u0103sesc u\u0219or explica\u021bia, pentru cine o vrea, \u00een vechi credin\u021be \u0219i r\u00e2nduieli: familia cheam\u0103 preotul pentru \u00eendeplinirea […]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[46,55,986],"tags":[987,1120,1164,957],"class_list":["post-9756","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-sectiuni","category-articole","category-egophobia-38","tag-antropologie","tag-articole","tag-egophobia-38","tag-mihaela-rotaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2xm","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9756","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9756"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9756\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9760,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9756\/revisions\/9760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9756"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9756"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9756"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}