{"id":9834,"date":"2013-06-28T19:13:09","date_gmt":"2013-06-28T17:13:09","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=9834"},"modified":"2013-08-08T16:48:21","modified_gmt":"2013-08-08T14:48:21","slug":"regele-herod-la-muzeul-israel-ierusalim","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=9834","title":{"rendered":"Regele Herod la Muzeul Israel (Ierusalim)"},"content":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels<\/p>\n

 <\/p>\n

\nPu\u0163in\u0103 istorie<\/em>
\n 
\nRegele Hordus (Herod) 74 BC \u2013 4 BC, este al doilea fiu al lui Antipater Idumeanul \u015fi Cypros, o femeie Nabatean\u0103. Palestina era controlat\u0103 de romanul Iulius Cezar, solda\u0163ii s\u0103i se aflau \u00een Egipt, \u00een delta Nilului. \u00centre Iulius Cezar \u015fi Pompei izbucne\u015fte \u00een anul 59 BC un conflict, un r\u0103zboi solu\u0163ioneaz\u0103 disputele, evreii lu\u00e2nd partea lui Cezar care \u00ee\u015fi va ar\u0103ta gratitudinea investindu-l pe Hyrcan cu titlul de Etnarch. Amesteca\u0163i cu evreii, Edomi\u0163ii \u015fi Nabateenii practicau iudaismul \u015fi respectau cultul \u015fi obiceiurile acestora. La v\u00e2rsta de 25 de ani, Antipater care era un demnitar important, loial lui Hyrcan, \u00eel nume\u015fte pe Herod guvernator al Galileii, iar pe un alt fiu Phasael, guvernatorul Ierusalimului. Herod, mai t\u00e2n\u0103r, mai abil \u015fi mai energic cap\u0103ta autoritatea statului \u00een anul 43BC, dup\u0103 decesul lui Antipater, care moare otr\u0103vit de un rival.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nDoi ani mai t\u00e2rziu Herod este deposedat de tron de c\u0103tre Antigonus, nepotul lui Hyrcan. Ierusalimul este ocupat, Phasael se sinucide, iar b\u0103tr\u00e2nul Hyrcan este mutilat. Timp de 4 ani Antigonus r\u0103m\u00e2ne rege \u015fi mare preot. Herod c\u0103l\u0103tore\u015fte p\u00e2n\u0103 la Roma ca s\u0103 cear\u0103 s\u0103 i se restituie puterea. La Roma senatul \u00eel alege “Rege al Evreilor”.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nHerod \u015fi Romanii se \u00eentorc \u00een Iudeea ca \u00een 39 BC s\u0103 \u00eel execute pe Antigonus simultan cu mariajul lui Herod cu nepoata detronatului Antigonus, Mariamne. Herod se intituleaz\u0103 Rege al Iudeii, stabilind astfel terminarea erei Ha\u015fmoneenilor \u015fi \u00eenceputul dinastiei Herodiene. Dup\u0103 scrierile lui Josephus Flavius, Herod a tronat timp de 37 de ani. De\u015fi se considerau evrei Herod \u015fi cei de la curtea sa duceau o via\u0163\u0103 decadent\u0103, care a atras antipatia evreilor religio\u015fi. Herod adora cultura greac\u0103, pe atunci la mod\u0103, o prefera evident, lucru care se distinge \u00een construc\u0163iile pe care le ini\u0163iaz\u0103, mai toate \u00een stil grec sau roman. Era cunoscut \u00een Egipt, \u00een Grecia \u015fi \u00een imperiul Roman ca fiind un patron al artelor, un constructor de monumente somptuoase, gata s\u0103 ridice temple, colonade \u015fi s\u0103li publice cu orice ocazie oferit\u0103. \u00cen cartea sa “Istoria Poporului Evreu” , Cecil Roth \u00eel aseam\u0103n\u0103 cu un prin\u0163 indian care \u00een sec XIX, renun\u0163\u00e2nd la tradi\u0163ii \u015fi la istoria hindus\u0103, ar construi un Paris sau o Londra \u00een miniatur\u0103, pe malurile Gangelui. Herod \u00ee\u015fi elimin\u0103 imediat rivalii, 45 de aristocra\u0163i sunt aresta\u0163i \u015fi executa\u0163i. De\u015fi b\u0103tr\u00e2n \u015fi infirm chiar \u015fi Hyrcan este eliminat din panic\u0103 – dac\u0103 va revendica tronul? Culmea este atins\u0103 \u00een anul 29 BC, so\u0163ia Mariamne este ucis\u0103, b\u0103nuit\u0103 de tr\u0103dare. Spre finalul vie\u0163ii Herod ucide \u015fi pe cei doi b\u0103ie\u0163i avu\u0163i cu Mariamne: Alexandru \u015fi Aristobulus, care acum adul\u0163i, se bucurau de prea mult\u0103 simpatie public\u0103. De\u015fi rece \u015fi crud, Herod este considerat un competent conduc\u0103tor, inteligent \u015fi carismatic, adesea pomenit \u00een memoria poporului s\u0103u. De\u015fi limitat de prezen\u0163a legiunilor romana \u00een Iudeea, Herod are succese remarcabile, legile vechi sunt abolite, puterile executive ale Sanhedrinul sunt anulate \u00een schimbul unor libert\u0103\u0163i academice \u015fi religioase. Herod moare, probabil \u00eenl una Martie -4 BC. Era bolnav \u015fi suferea dureri teribile probabil produse de o boal\u0103 cronic\u0103 de rinichi. Studii moderne sus\u0163in c\u0103 era atins de depresie \u015fi paranoia. Josephus Flavius ne spune c\u0103 Herod moare pu\u0163in timp dup\u0103 o eclips\u0103 care are loc cu 29 de zile \u00eenainte de Pa\u015fte. \u00cengrijorat c\u0103 nimeni nu-i va depl\u00e2nge moartea Herod cere ca o mare grup\u0103 de persoane distinse s\u0103 fie prezent\u0103 la curtea sa din Jericho, urm\u00e2nd s\u0103 fie uci\u015fi la moartea sa ca astfel s\u0103 genereze un mare doliu \u00een tot regatul. Din fericire cei doi copii ai s\u0103i Salome \u015fi Archilaus nu \u00eemplinesc aceast\u0103 morbid\u0103 dorin\u0163\u0103.
\n <\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

La muzeu<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

2017 ani dup\u0103 moartea Regelui Herod Muzeul Israel din Ierusalim ne invit\u0103 s\u0103 vizit\u0103m o expozi\u0163ie dedicat\u0103 acestui mare constructor \u015fi funeraliilor sale. Expozi\u0163ia reface drumul f\u0103cut de Herod de la palatul de iarn\u0103 din Jericho unde \u00ee\u015fi d\u0103 sf\u00e2r\u015fitul \u015fi p\u00e2n\u0103 la Herodion, locul unde este \u00eengropat \u00een anul 4 BC. Dup\u0103 cum scrie Moshe Ghilad \u00een ziarul Haaretz, \u00een ciuda celor 2 milenii trecute procesiunea funerar\u0103 r\u0103m\u00e2ne aproape de noi, prezenta \u015fi fascinant\u0103. James Snyder directorul Muzeului descrie actuala expozi\u0163ie ca fiind cel mai vast proiect arheologic din istoria muzeului \u015fi primul de acest gen \u00een \u0163ar\u0103, cu toate c\u0103 Herod era bine cunoscut, nimeni nu s-a \u00eencumetat s\u0103-l pun\u0103 \u00een lumina reflectoarelor.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

Expozi\u0163ia a deplasat lespezi c\u00e2nt\u0103rind 30 de tone, care au cerut \u00eent\u0103rirea funda\u0163iilor cl\u0103dirii \u00een care sunt expuse. Provenien\u0163a lor este palatul regal din Herodion. Curatorul expozi\u0163iei este Dudi Mevorah care poveste\u015fte despre \u00eendoielile sale legate de acest proiect: “Recunosc c\u0103 am f\u0103cut o gre\u015feal\u0103 \u00eenrol\u00e2ndu-ne la aceast\u0103 sarcin\u0103, dar am profitat de fiecare clip\u0103”. Colega sa Sylvia Rosenberg, este de acord. Cei doi au investit 3 ani de munc\u0103 \u00een organizarea acestei antreprize complexe \u015fi ambi\u0163ioase. Doi gigan\u0163i le st\u0103teau \u00een fa\u0163\u0103. Unul, Regele Herod \u00eensu\u015fi. Al doilea este profesorul Ehud Netzer care \u015fi-a devotat via\u0163a studiului epocii Herodiene, culmin\u00e2nd cu descoperirea morm\u00e2ntului regal. Netzer a decedat tragic \u00een Octombrie 2010, c\u0103z\u00e2nd \u00een s\u0103p\u0103turile arheologice de la Herodion, \u00een timp ce desena schi\u0163e \u015fi fotografia lucr\u0103rile proasp\u0103t executate. Netzer l-a contactat pe Mevorah \u00een anul 2007 imediat dup\u0103 marea descoperire a morm\u00e2ntului lui Herod. Chiar \u00een faza incipient\u0103 a cercet\u0103rilor Netzer a sesizat nevoia de a invita muzeul \u00een opera\u0163iile de reconstruc\u0163ie \u015fi salvare. Propunea un concept \u015fi f\u0103cea schi\u0163e pentru punerea \u00een valoare a obiectelor g\u0103site. A scris chiar o prefa\u0163\u0103 catalogului expozi\u0163iei. Actuala expozi\u0163ie este dedicat\u0103 profesorului Netzer care \u015fi-a pierdut via\u0163a studiindu-l pe Herod \u015fi morm\u00e2ntul s\u0103u.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\n <\/p>\n

Palatul de iarn\u0103 – Jericho<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Mevorah \u00eel nume\u015fte pe Herod o enigm\u0103. Nu avem un portret exact, dar se \u015ftie c\u0103 era o fire greu de digerat, rela\u0163iile sale umane erau insuportabile. Josephus Flavius este singurul care subliniaz\u0103 stilul crud, megaloman al monarhului, care \u00ee\u015fi m\u0103cel\u0103rea familia \u015fi adversarii. \u015ei totu\u015fi cei care au cercetat pe Herod constructorul au fost sedu\u015fi de acesta. “Ne-am \u00eendr\u0103gostit de el, spune Mevorah, am admirat talentul s\u0103u cu care a realizat 33 de ani de pace, dezvoltare \u015fi prosperitate Iudeii. Vrem s\u0103 ar\u0103t\u0103m vizitatorilor multele fa\u0163ete ale acestui rege \u015fi arhitect. Arheologul Roi Porat de la Universitatea Ebraic\u0103, membru al echipei de cercet\u0103tori care au excavat Herodionul a lucrat 6 ani al\u0103turi de Netzer. Nu po\u0163i r\u0103m\u00e2ne indiferent la Herod. Este o figur\u0103 proeminent\u0103 care a l\u0103sat \u00een urma sa o mo\u015ftenire semnificativ\u0103, incomparabil cu al\u0163i regi, spune Porat. Porat a fost \u00eentrebat ce crede el personal despre Herod. R\u0103spunsul ne surprinde : Am o mare admira\u0163ie pentru talentul s\u0103u organizatoric , financiar \u015fi de excep\u0163ional constructor. \u00cemi displac actele sale crude care erau probabil norme fire\u015fti \u00een timpul suprema\u0163iei Romane. La Herod totul era exagerat \u015fi dus la extrem\u0103. S\u0103 privim la Jericho: Palatul de nord de pild\u0103. Nu putem s\u0103 nu admir\u0103m acest enorm complex, care a cerut 20 de ani de excavare. Azi, dup\u0103 dispari\u0163ia lui Netzer terenul arat\u0103 dezolant, p\u0103r\u0103sit, de\u015fi statul Israel este pe deplin responsabil de paza \u015fi \u00eentre\u0163inerea lui. Nimeni nu-l viziteaz\u0103, cel mult copiii palestinieni \u00eel folosesc ca teren de joac\u0103. O parte din mozaicuri sunt acoperite de noroi, iar labirintul de coridoare \u015fi camere este plin de sf\u0103r\u00e2m\u0103turi \u015fi gunoaie. Iernile, ploaia \u015fi v\u00e2ntul continu\u0103 erodarea accelerat\u0103. Dar pe timpul lui Herod r\u00e2urile canalizate spre Wadi Kelt treceau chiar pe l\u00e2ng\u0103 palatele sale, apa lor permitea cre\u015fterea de pomi, o vegeta\u0163ie luxuriant\u0103 f\u0103cea peisajul pl\u0103cut ochiului. Multe bazine \u015fi b\u0103i publice alimentate de aceste r\u00e2uri delectau locuitorii palatelor. Ruinele r\u0103m\u00e2n magice \u00een ciuda abandonului, \u00een total contrast cu Masada, Cezarea \u015fi alte construc\u0163ii datorate lui Herod, care au fost restaurate \u015fi \u00eentre\u0163inute cu grij\u0103 \u015fi respect. \u00cen acest context, expozi\u0163ia recent\u0103 de la Ierusalim are o uria\u015f\u0103 importan\u0163\u0103. Este tot ce a r\u0103mas de la un puternic rege \u015fi faptele sale \u00een timpul unui mare imperiu.<\/p>\n

Azi, 2000 de ani dup\u0103 Herod, acesta parte a \u0163\u0103rii are nevoie de un st\u0103p\u00e2n bine definit care s\u0103 dezvolte \u015fi s\u0103 apere mo\u015ftenirea istoric\u0103 \u015fi arheologic\u0103 . Palatele din Jericho servesc azi ca umile pietre de grani\u0163\u0103, deconectate de Ierusalim. Porat a mai subliniat c\u0103 Netzer s-a str\u0103duit asiduu s\u0103 prezinte palatele din Jericho publicului larg. Din p\u0103cate situa\u0163ia geopolitic\u0103 actual\u0103 face loca\u0163ia neinteresant\u0103 din punct de vedere turistic. Dar \u00een viitor vom cunoa\u015fte av\u00e2nt \u015fi sper\u0103m \u00eentr-o cooperare israelo-palestinian\u0103 care va aduce vizitatori \u015fi turi\u015fti \u00een aceste locuri speciale, insist\u0103 Porat.
\n 
\nDescoperirea morm\u00e2ntului la Herodion<\/em>
\n 
\nLoca\u0163ia morm\u00e2ntului este astfel descris\u0103 de Josephus: ” Corpul a fost purtat cale de 200 furlong (1 furlong =201 m) spre Herodion, acolo a ordonat s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntat. Oamenii lui au cur\u0103\u0163at zidurile \u015fi pomii care le st\u0103teau \u00een cale, au umplut gropile, au demolat st\u00e2ncile \u015fi au f\u0103cut locul plat ca s\u0103 fac\u0103 loc morm\u00e2ntului pus l\u00e2ng\u0103 bazinul numit al \u015earpelui. ” I-au trebuit 35 de ani profesorului Netzer s\u0103 descopere morm\u00e2ntul, \u00een incinta Herodionului. \u00cen mai 2007 Universitatea Ebraic\u0103 a anun\u0163at c\u0103 s-a g\u0103sit loca\u0163ia exact\u0103, a\u015fa cum era descris\u0103 de Flavius, pe un teren plat, la jumatea drumului spre v\u00e2rful colinei Herodion, 12 km la sud de Ierusalim, pe un teren \u00eenconjurat de tuneluri \u015fi o piscin\u0103 de mari dimensiuni. Morm\u00e2ntul con\u0163inea un sarcofag golit de corp. Tot Josephus Flavius ne descrie procesiunea funerar\u0103, magnific condus\u0103 de Archelaus, succesorul lui Herod. Acesta a cheltuit to\u0163i banii regatului pentru \u00eenmorm\u00e2ntarea luxoas\u0103 pe care a organizat-o regelui Herod. Rude, sute de solda\u0163i \u00een armuri \u015fi diver\u015fi purt\u0103tori de arme au mers \u00een urma mortului. Sutele de oameni au parcurs pe jos cei 40 de km, \u00een lungul v\u0103ii Wadi Kelt, p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2nt. Drumul este splendid \u015fi azi, uneori dramatic \u00een trecerea pe l\u00e2ng\u0103 ruine, un apeduct roman \u015fi m\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntul George, construit\u0103 400 de ani dup\u0103 trecerea procesiunii funerare. Din mun\u0163ii care formeaz\u0103 valea Kelt multe izvoare sunt vizibile \u00een sezonul ploios. Porat expune ipoteza c\u0103 procesiunea funerar\u0103 a traversat ora\u015ful Ierusalim de\u015fi e posibil s\u0103 fi luat o alt\u0103 cale, la est de ora\u015f. Se presupune c\u0103 Herod a pl\u0103nuit \u00een am\u0103nunt drumul procesiunii sale \u00eenainte de moarte, dorind s\u0103 impresioneze popula\u0163ia ora\u015fului care nu prea se sinchisea de soarta regului. Tot Porat precizeaz\u0103 c\u0103 alaiul a trecut prin Bethlehem, pe atunci un sat minuscul. Azi drumul acesta e controlat la nord \u015fi la sud de posturi de control ale armatei. S\u0103 facem un ultim stop la Herodion, singurul loc care poart\u0103 numele regelui. \u00centre anii 23 \u015fi 15 BC, cu un deceniu \u00eenainte de decesul regelui se g\u0103sea aici un palat fortificat, care con\u0163inea s\u0103li luxoase, o baie elegant\u0103, f\u00e2nt\u00e2ni \u015fi piscine construite la poalele unui munte artificial. La grani\u0163a de\u015fertului Herodionul era \u00eenconjurat de gr\u0103dini splendide.
\n <\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\n <\/p>\n

Note despre arhitectura regelui Herod<\/em>
\n <\/p>\n

Cel mai ambi\u0163ios proiect a fost expansiunea celui de al doilea templu \u00een Ierusalim, executat\u0103 \u00eentre 20-19 BC. Alte lucr\u0103ri de consolidare \u00een afara templului au durat 8 ani. Ca s\u0103 urmeze legile religioase Herod a folosit 1000 de preo\u0163i constructori \u015fi t\u00e2mplari la reconstruc\u0163ia propus\u0103. Templul lui Herod a rezistat 90 de ani, ca s\u0103 fie distrus \u00een anul 70 CE. Singura ruin\u0103 r\u0103mas\u0103 este Zidul de Vest, celebrul Zid al Pl\u00e2ngerii. Alte proiecte au fost re\u0163ele de ap\u0103 potabil\u0103 pentru Ierusalim, fort\u0103rea\u0163a Masada, ora\u015ful port Cezarea – intens folosit de romani, Morm\u00e2ntul Patriarhilor \u00een Hebron. Herod extr\u0103gea asfalt din Marea Moart\u0103, material folosit pe atunci la etan\u015farea cor\u0103biilor.
\n 
\n“C\u00e2t despre bog\u0103\u0163ia sa
\nera prosper pe c\u00e2t poate un muritor a fi,
\navea un regat al s\u0103u \u015fi l-a \u0163inut mult\u0103 vreme,
\ndar \u00een afacerile personale era cel mai nefericit \u00eentre oameni..”
\n[R\u0103zboaiele Iudeilor<\/em> – Josephus Flavius]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels   Pu\u0163in\u0103 istorie   Regele Hordus (Herod) 74 BC \u2013 4 BC, este al doilea fiu al lui Antipater Idumeanul \u015fi Cypros, o femeie Nabatean\u0103. Palestina era controlat\u0103 de romanul Iulius Cezar, solda\u0163ii s\u0103i se aflau \u00een Egipt, \u00een delta Nilului. \u00centre Iulius Cezar \u015fi Pompei izbucne\u015fte \u00een anul 59 BC un […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,986],"tags":[87,1120,1164],"class_list":["post-9834","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-38","tag-adrian-grauenfels","tag-articole","tag-egophobia-38"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2yC","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9834","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9834"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9834\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9912,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9834\/revisions\/9912"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9834"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9834"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9834"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}