{"id":9836,"date":"2013-06-28T19:16:06","date_gmt":"2013-06-28T17:16:06","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=9836"},"modified":"2013-08-08T16:56:30","modified_gmt":"2013-08-08T14:56:30","slug":"problema-lui-josephus-flavius","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=9836","title":{"rendered":"Problema lui Josephus Flavius"},"content":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels<\/p>\n

 <\/p>\n

\nJosephus Titus Flavius (37 \u00f7 100) numit \u015fi Joseph ben Matityahu a fost primul istoric evreu, n\u0103scut la Ierusalim,\u00a0 fiul unui tat\u0103 descendent din preo\u0163i \u015fi o mam\u0103 de vi\u0163\u0103 nobil\u0103. Iat\u0103 un aproximativ arbore genealogic al Dinastiei Hasmoneene din care se trage Josephus Flavius:<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\nJosephus ni se prezint\u0103 ca fiind\u00a0 fiul lui Matityahu, un evreu religios descendent al ramurii Hasmoneene. Erau o familie \u00eenst\u0103rit\u0103, descenden\u0163i ai Marelui Preot Alexander Yanay, guvernatorul Iudeii. Josephus \u015fi fratele s\u0103u Matityahu\u00a0 \u00ee\u015fi cap\u0103ta educa\u0163ia \u00een Ierusalim. T\u00e2n\u0103r, la numai 20 de ani Josephus este trimis la Roma s\u0103 negocieze cu \u00eemp\u0103ratul Nero eliberarea unor preo\u0163i evrei lua\u0163i prizonieri. \u00cenva\u0163\u0103 multe despre administra\u0163ia roman\u0103 \u015fi la \u00eentoarcerea sa la Ierusalim, Josephus este numit comandantul Galileii, aflat\u0103 sub hegemonia Romei. Sinceritatea sa este suspect\u0103 (scrie cercet\u0103torul modern Cecil Roth ) autoritatea sa erodat\u0103 de intrigi \u015fi certuri uneori s\u00e2ngeroase.\u00a0 \u00cen acest\u0103 pozi\u0163ie de conduc\u0103tor frustrat Josephus\u00a0 particip\u0103 la primul r\u0103zboi declarat \u00eentre Romani \u015fi Evrei (66\u00f773).\u00a0 \u00cen total, nu\u00a0 \u00eentreprinde mare lucru pentru a face Galilea inexpugnabil\u0103 de\u015fi fortific\u0103 19 ora\u015fe. Solda\u0163ii evrei recruta\u0163i nu sunt capabili s\u0103 reziste asalturilor romane \u015fi armata lor se destram\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 dea vreo b\u0103t\u0103lie. \u00cen prim\u0103vara lui 67, bogatul ora\u015f Sepphoris se pred\u0103 romanilor f\u0103r\u0103 lupte. Rebelul Josephus se retrage \u00een ora\u015ful Tiberias. R\u0103zboiul nu merge bine \u015fi evreii sunt asedia\u0163i timp de dou\u0103 luni la Yodfat, a\u015fezare fortificat\u0103 \u00een Galilea.\u00a0 Dup\u0103 relat\u0103rile (probabil exagerate) ale lui Josephus\u00a0 40.000 evrei au fost uci\u015fi \u015fi 1200 femei luate \u00een sclavie, restul de\u00a0 supravie\u0163uitorii se sinucid. Ora\u015ful este complet distrus \u015fi dat fl\u0103c\u0103rilor.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

Pe c\u00e2nd aflat la Yodfat, Josephus are o revela\u0163ie mistic\u0103, el are viziunea c\u0103 generalul roman Vespasian va deveni \u00eemp\u0103rat \u015fi r\u0103sp\u00e2nde\u015fte imediat aceast\u0103 veste. C\u00e2nd profe\u0163ia se adevere\u015fte ceva mai t\u00e2rziu, Vespasian \u00eel elibereaz\u0103, consider\u00e2nd c\u0103 darul profe\u0163iei este de natur\u0103 divin\u0103. Josephus scrie cum a c\u0103zut \u00eentr-o capcan\u0103 \u00eempreun\u0103 cu 40 de aghiotan\u0163i \u00een Iulie 67. Romanii, condu\u015fi de Vespasian \u015fi fiul s\u0103u Titus (ambii viitori \u00eemp\u0103ra\u0163i ai Romei) cer grupului s\u0103 se predea, dar Josephus refuz\u0103\u00a0 \u015fi propune osta\u015filor s\u0103i o metod\u0103 de sinucidere colectiv\u0103 care \u00eei porta numele (Problema lui Josephus). Sistemul era urm\u0103torul: Oamenii se a\u015fezau \u00een cerc cu fa\u0163a spre exterior. Un prim participant num\u0103r\u0103 3 persoane \u00een direc\u0163ia ceasului \u015fi ucide omul\u00a0\u00a0 pe care el \u00eel \u00eengroap\u0103. Apoi \u00eei ia locul \u00een cerc. Num\u0103r\u0103toarea p\u00e2n\u0103 la trei \u015fi execu\u0163iile continu\u0103 \u00een acest mod\u00a0 p\u00e2n\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een via\u0163a un singur ultim participant. Ultimul \u00een acest \u015fir al mor\u0163ii este Josephus care \u00een final se pred\u0103 romanilor, va fi folosit ca traduc\u0103tor, ulterior ace\u015ftia \u00eel elibereaz\u0103 din prizonierat, \u00een anul 69, c\u00e2nd Vespasian este \u00eencoronat \u00eemp\u0103ratul Romei. Dup\u0103 spusele lui\u00a0 Josephus \u00eensu\u015fi, va ac\u0163iona \u00een anul 70 ca negociator \u015fi sf\u0103tuitor, prieten cu Titus, aflat \u00een timpul asediului la poalele Ierusalimului,\u00a0 mediind \u00eentre romani \u015fi ap\u0103r\u0103torii ora\u015fului. Dar revolta evreilor nu este domolit\u0103, ora\u015ful este \u00een final distrus, ocazie \u00een care p\u0103rin\u0163ii lui Josephus \u015fi prima sa so\u0163ie sunt uci\u015fi, iar templul lui Herod (Al doilea Templu) jefuit , demolat iar reconstruc\u0163ia lui interzis\u0103.<\/p>\n

Josephus scrie c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at cu aceast\u0103 ocazie trei lucruri: “D-zeu este creatorul poporului evreu, EL a decis s\u0103-l pedepseasc\u0103, sor\u0163ile au trecut \u00een m\u00e2na Romanilor\u00a0 \u015fi el Josephus a fost ales s\u0103 anun\u0163e lumii evenimentele ce vor urma”.<\/p>\n

\u00cen anul 71 la Roma, Josephus este agreat de anturajul lui Titus, ulterior este numit cet\u0103\u0163ean roman sub dinastia Flavian\u0103 \u015fi cap\u0103t\u0103 re\u015fedin\u0163a \u00een Iudeea plus o pensie considerat\u0103 de mul\u0163i a fi extravagant\u0103. Pe c\u00e2nd aflat la Roma, Josephus scrie toate operele sale cunoscute. De la patronii s\u0103i ia numele de Josephus Titus Flavius, dup\u0103 cum se cerea noilor veni\u0163i. Vespasian \u00eei ofer\u0103 \u00een scop matrimonial o prizonier\u0103 evreic\u0103, dar femeia \u00eel p\u0103r\u0103se\u015fte cur\u00e2nd, Josephus se c\u0103s\u0103tore\u015fte a treia oar\u0103 cu o evreic\u0103 din Alexandria cu care are trei b\u0103ie\u0163i. \u00cen anul 75 se c\u0103s\u0103tore\u015fte din nou cu o evreic\u0103 distins\u0103, din insula Creta, cu care are \u00eenc\u0103 doi b\u0103ie\u0163i care vor purta mai departe numele Flavius. Scrierile lui Josephus au fost ignorate p\u00e2n\u0103 \u00een secolul 18 c\u00e2nd sunt tip\u0103rite \u015fi publicate \u00een Europa. Cercet\u0103torii de azi nu au o p\u0103rere clar\u0103 despre acest personaj ambiguu. Este considerat de mul\u0163i a fi un evreu care a adoptat ideea compatibilit\u0103\u0163ii iudaismului cu spiritul Greco-Roman, pe scurt Iudaismul Elenic. \u00cenainte de secolul XIX Nitsa Ben Ari cere ca lucr\u0103rile lui Josephus s\u0103 fie evitate, autorul fiind un convertit, un tr\u0103d\u0103tor, s\u0103 fie interzis\u0103 traducerea lor \u00een limba ebraic\u0103!<\/p>\n

Criticii s\u0103i subliniaz\u0103 faptul c\u0103 nu a comis sinuciderea pe care o ini\u0163iase la Yodfat , ca ulterior s\u0103 accepte patronajul romanilor. Scrie de pild\u0103 Mary Smallwood:<\/p>\n

” Josephus era condamnat de\u00a0 locuitorii Galileii dar \u015fi de Romani pentru duplicitatea ar\u0103tat\u0103 \u00een cazul Yodfat c\u00e2nd \u00ee\u015fi sacrific\u0103 tovar\u0103\u015fii, iar apoi manipuleaz\u0103 captivitatea la romani \u00een favoarea sa, trec\u00e2nd de partea lor \u015fi beneficiind de avantaje p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii sale”.
\n <\/p>\n

\n
\n[mozaic la Sepphoris]\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Opera lui Josephus Flavius<\/p>\n

 <\/p>\n

Scrierile lui Josephus ofer\u0103 informa\u0163ii pre\u0163ioase legate de primul r\u0103zboi Iudeeo-Roman,<\/p>\n

ajut\u0103 la \u00een\u0163elegerea textelor de la Marea Moart\u0103 c\u00e2t \u015fi a perioadei celui de al doilea Templu. Dac\u0103 la \u00eenceputul secolului 19 cercet\u0103torii l-au considerat un detractor al evreilor \u015fi tr\u0103d\u0103tor al na\u0163iunii sale, studii recente (din sec 20) prezint\u0103 pe Josephus ca fiind un umanist, patriot \u015fi istoric reputat. \u00cen cartea sa Steve Mason determina c\u0103 Josephus a fost preot ortodox \u015fi fondator al celui de al doilea Templu. Lucr\u0103rile semnate de Josephus con\u0163in date inestimabile despre persoane, obiceiuri, locuri, geografie \u015fi mentalitate. Ora\u015ful Seron de pild\u0103, nu este pomenit de nimeni altcineva, cu excep\u0163ia lui Josephus. \u00cen plus autorul arunc\u0103 mult\u0103 lumin\u0103 asupra\u00a0 Macabeilor, Dinastiei Hasmoneene , Regelui Herod cel mare, pomene\u015fte despre marii preo\u0163i Pharisees \u015fi Essenes, despre Pilatus Pont, Agrippas I, \u015fi II, Ioshua fratele lui Iisus, Ioan botez\u0103torul, Iisus \u00eensu\u015fi. Josephus devine o surs\u0103 important\u0103 de informa\u0163ii despre iudaismul practicat dup\u0103 c\u0103derea Templului c\u00e2t \u015fi despre cre\u015ftinismul timpuriu. Citind cu mare aten\u0163ie pe Josephus arheologul israelian Ehud Netzer de la Universitatea Ebraic\u0103 a descoperit morm\u00e2ntul regelui Herod, dup\u0103 35 de ani de c\u0103ut\u0103ri, la Herodion, la 12 km sud de Ierusalim, dup\u0103 cum a fost am\u0103nun\u0163it descris de Josephus \u00een textele sale. Josephus \u00eenregistreaz\u0103 istoria evreilor\u00a0 \u00een\u00a0 secolul 1 AD \u00een mare detaliu, discuta asediul Masadei \u015fi alte evenimente legate de r\u0103zboiul iudeo-roman \u00eentre anii 66 \u00f770AD . Textele originale au fost scrise \u00een limba greac\u0103 \u015fi apoi traduse \u00een latin\u0103, dar cu pu\u0163in\u0103 acurate\u0163e. O traducere \u00een limba englez\u0103 este datorat\u0103 Lui William Whiston (1732) care are un enorm succes la public, fiind larg achizi\u0163ionata de cititorii cre\u015ftini.<\/p>\n

\n\n<\/p>\n

 <\/p>\n

\n <\/p>\n

R\u0103zboiul Evreilor<\/p>\n

 <\/p>\n

Cea mai important\u0103 lucrare datorat\u0103 lui\u00a0 Josephus este R\u0103zboiul Evreilor. Este cert\u00a0 a fi pomenit\u0103 \u00eentr-un text scris la Roma \u00een limba sa matern\u0103, arameica, adresat comunit\u0103\u0163ilor evreie\u015fti din Mesopotamia.\u00a0 R\u0103zboiul evreilor (De Bello Iudaico \u00een limba latin\u0103 )\u00a0 se \u00eentinde peste 7 volume scrise original \u00een limba greac\u0103. Cartea \u00eencepe cu perioada Macabeilor \u015fi se termin\u0103 la c\u0103derea Ierusalimului \u015fi a fort\u0103re\u0163elor Herodion , Machairos, Masada. Deasemenea descrie celebrarea victoriei \u00een Roma, opera\u0163iuni militare diverse \u00een lungul imperiului, r\u0103scoal\u0103 din Cyrene, c\u00e2t \u015fi scurta \u015federe a autorului la Roma \u00een anii\u00a0 tinere\u0163ii sale, etc. Despre c\u0103derea Templului \u00een m\u00e2na romanilor \u015fi convoaiele triumfale care c\u0103rau bunuri , sclavi \u015fi comori jefuite spre Roma, Josephus are sentimente neclare blam\u00e2nd fanaticii care au deviat poporul de la o conducere aristocratic\u0103, cu rezultate dezastroase. Vina, \u00een opinia lui, o poart\u0103 guvernatorii romani corup\u0163i ai Iudeii,\u00a0 incompeten\u0163i\u00a0 \u015fi nep\u0103s\u0103tori la problemele popula\u0163iei. Dup\u0103 Josephus, evreii tradi\u0163ionali\u015fti sunt loiali \u015fi iubitori de pace. Ei pot accepta (istoric au \u015fi f\u0103cut-o) hegemonia Romei, datorit\u0103 credin\u0163ei lor \u00een care Dumnezeu \u00eensu\u015fi confer\u0103 glorie imperiilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels   Josephus Titus Flavius (37 \u00f7 100) numit \u015fi Joseph ben Matityahu a fost primul istoric evreu, n\u0103scut la Ierusalim,\u00a0 fiul unui tat\u0103 descendent din preo\u0163i \u015fi o mam\u0103 de vi\u0163\u0103 nobil\u0103. Iat\u0103 un aproximativ arbore genealogic al Dinastiei Hasmoneene din care se trage Josephus Flavius:   Josephus ni se prezint\u0103 ca […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,986],"tags":[87,1120,1164],"class_list":["post-9836","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-38","tag-adrian-grauenfels","tag-articole","tag-egophobia-38"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2yE","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9836","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9836"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9836\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9915,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9836\/revisions\/9915"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9836"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9836"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9836"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}