{"id":9844,"date":"2013-06-28T22:35:03","date_gmt":"2013-06-28T20:35:03","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=9844"},"modified":"2013-08-08T18:47:59","modified_gmt":"2013-08-08T16:47:59","slug":"mustar-de-echinacea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=9844","title":{"rendered":"Mu\u015ftar de echinacea"},"content":{"rendered":"<p align=right>de Silviu Dachin<br \/>\n<a href=\"http:\/\/egophobia.ro\/?p=9846\">click here<\/a> for the English version<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p align=justify>\n\u00cent\u00e2mpl\u0103rile, fie ele mari sau mici, ne ajung pe fiecare din noi \u00een zile obi\u015fnuite. Nu ai cum s\u0103 \u00ee\u0163i programezi ie\u015firea din comun. Zilele neobi\u015fnuite sunt daruri \u015fi trebuie s\u0103 fie ciudat s\u0103 \u00ee\u0163i faci singur daruri.<br \/>\n<!--more--><br \/>\n&nbsp;<\/p>\n<p>Pe el l-am v\u0103zut \u00eenc\u0103 de la intrarea \u00een cimitir. Probabil era detaliul care se \u00eenscrie u\u015for pe lista mea de mir\u0103ri. \u201eCe s\u0103 caute un om de cel pu\u0163in 80 de ani \u00een cimitir? \u0218i \u00eenc\u0103 viu&#8230;\u201d Era atent la fiecare mi\u015fcare, orice gest normal trezea \u00een el preocuparea, interesul, z\u00e2mbea, gata s\u0103 izbucneasc\u0103 \u00een r\u00e2s la fiecare vorb\u0103 a trec\u0103torilor. M-am a\u015fezat pe o banc\u0103 \u015fi am continuat s\u0103-l urm\u0103resc. Era omul meu pentru ziua aceea. Poate c\u0103 el e filosoful, omul care \u00eenghi\u0163ise la via\u0163a lui toate lucr\u0103rile alea uria\u015fe care \u00eemi st\u00e2rnesc mie grea\u0163a \u015fi durerea de cap prin prea pu\u0163ina \u00een\u0163elepciune \u00eentins\u0103 degeaba pe pagini m\u00e2zg\u0103lite.\u00a0 Poate era poetul disp\u0103rut din via\u0163a public\u0103 din cauza vreunei uneltiri \u015fi acum era timpul s\u0103 \u00eei facem dreptate! Clar c\u0103 locuie\u015fte \u00een casa aia d\u0103r\u0103p\u0103nat\u0103, cu mii de c\u0103r\u0163i valoroase aruncate neglijent pe podea, cu pisica aia b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi ur\u00e2cioas\u0103, pe care de dragul lui o s\u0103 o simpatizez sincer. Apoi viitorul! Omul va fi repus \u00een locul pe care \u00eel merit\u0103, iar eu dispar undeva \u00een mul\u0163ime, fericit de fericirea lui&#8230; Acum nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 \u00eei devin simpatic, s\u0103 \u00eei intru \u00een minte \u015fi s\u0103 scormonesc acolo, s\u0103 iau esen\u0163a f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 munc\u0103. La urma urmei apar\u0163in genera\u0163iei mele: \u201ec\u00e2\u015ftig\u00a0 mare, f\u0103r\u0103 timp pierdut \u015fi mult\u0103 transpira\u0163ie!\u201d. Haida de! Parc\u0103 nu m-am ame\u0163it demult cu a\u015fa poveste!<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>B\u0103tr\u00e2nul se a\u015fezase de c\u00e2teva minute l\u00e2ng\u0103 mine. \u0218tiam c\u0103 m\u0103 studiaz\u0103 cu privirea aia albastr\u0103 \u015fi mirat\u0103 care\u00a0 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 poate s\u0103 distreze sau s\u0103 enerveze grozav.<\/p>\n<p>&#8211; Ce ar putea c\u0103uta aici un om t\u00e2n\u0103r, cum e\u015fti dumneata?<\/p>\n<p>&#8211; \u0218tiu eu, plictiseal\u0103?<\/p>\n<p>&#8211; Da, greu de tr\u0103it \u00een toamn\u0103 f\u0103r\u0103 plictiseal\u0103. Credeam c\u0103 \u015fi dumneata ai venit pentru \u00eenmorm\u00e2ntare.<\/p>\n<p>\u201eO fi fost vreo \u00eenmorm\u00e2ntare&#8230; important\u0103\u201d, g\u00e2ndesc eu.<\/p>\n<p>&#8211; S-a dus \u015fi profesorul, continu\u0103 el. \u0218i doar nu avea cine \u015ftie ce v\u00e2rst\u0103. Oamenii ca el ar trebui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cel pu\u0163in o sut\u0103 de ani. Da\u2019 uite c\u0103 el a murit \u015fi eu tr\u0103iesc.<\/p>\n<p>&#8211; Nu poate fi prea r\u0103u c\u0103 tr\u0103i\u0163i&#8230; m\u0103 apuc\u0103 pe mine cheful de g\u00e2ndit cu voce tare.<\/p>\n<p>&#8211; L-am cunoscut de c\u00e2nd era copil. \u00cei pot \u00een\u015fira toate n\u0103zdr\u0103v\u0103niile. Nu am uitat nimic. \u00cemi aduc aminte c\u00e2nd tocmai terminase facultatea \u015fi a venit s\u0103 m\u0103 scoat\u0103 \u00een ora\u015f la o bere. De acum era deja b\u0103rbat. Eu ie\u015feam rar din cas\u0103, dar cum s\u0103-l refuz?! Am mers \u00eempreun\u0103 la o cafenea ce tocmai s-a deschis \u00een oras, undeva \u00een centru. Bucuria prilejuit\u0103 de evenimentul absolvirii era amplificat\u0103 de cea a unui timp plin pe care \u00eel vom putea petrece \u00eempreun\u0103. Doar c\u0103 \u00een decor nu s-a integrat nicidecum figura celui care venise s\u0103 ia comanda. S-a a\u015fezat \u00een pozi\u0163ie de drep\u0163i, ating\u00e2nd masa cu pantalonii s\u0103i verzi \u015fi f\u0103r\u0103 a scoate un cuv\u00e2nt a\u015ftepta comanda. Creionul ascu\u0163it la mare art\u0103 \u00ee\u015fi odihnea v\u00e2rful pe foaia de h\u00e2rtie. Toate astea ne-au st\u00e2rnit un haz care nu avea s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 prea bine. \u201eUn pahar mare cu ap\u0103 de mare\u201d, \u00eencep eu. \u201eAlbastru, dac\u0103 se poate\u201d, continu\u0103 profesorul. \u201eDou\u0103 paie&#8230; Ne ajung dou\u0103?\u201d \u201eMai bine lu\u0103m un balot! Nu cred s\u0103 coste foarte mult, zise el. C\u00e2t e bucata?\u201d Contrar a\u015ftept\u0103rilor omul nostru scria de zor pe h\u00e2rtia de un alb str\u0103lucitor. F\u0103r\u0103 a lua \u00een serios \u00eentrebarea t\u00e2n\u0103rului meu prieten. \u201eMai dori\u0163i altceva?\u201d \u201eUn baton de ghimbir\u201d, am continuat eu jocul. \u201e\u0218i neap\u0103rat mu\u015ftar!\u201d, continu\u0103 distrat profesorul. \u201eDe echinacea&#8230;\u201d, am completat eu. \u201eLapte praf nu vrei? Sigur au dintr-\u0103la scump, la fel de scump ca bebelu\u015ful vecinei de la unu.\u201d\u201eAha, \u0103la care scoate limba c\u00e2nd vede vr\u0103biu\u0163e! Ce simpatic&#8230;\u201d\u201eMai dori\u0163i altceva?\u201d, continu\u0103 omul cu comanda, f\u0103r\u0103 a schi\u0163a vreun gest. \u201eNu, cred c\u0103 ajunge. Se pot face \u015fi rezerv\u0103ri aici?\u201d F\u0103r\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebare, individul a disp\u0103rut \u00een spatele unei perdele verzi. Am r\u00e2s o vreme de toat\u0103 \u00eent\u00e2mplarea, curio\u015fi de ceea ce va urma. Dup\u0103 vreo cinci minute, o doamn\u0103, \u00een aceea\u015fi \u201eimpecabil\u0103\u201d \u0163inut\u0103 se \u00eentoarce aduc\u00e2nd dou\u0103 beri nedesf\u0103cute, o portocal\u0103 t\u0103iat\u0103 \u00een patru \u015fi dou\u0103 scobitori. Le-a a\u015fezat cu grij\u0103 pe mijlocul mesei, apoi a aranjat \u00een fa\u0163a noastr\u0103 dou\u0103 \u015ferve\u0163ele. F\u0103r\u0103 vreun cuv\u00e2nt se \u00eentoarse \u015fi plec\u0103. Am continuat partida de r\u00e2s, dintr-odat\u0103 \u00eens\u0103 profesorul s-a oprit zic\u00e2nd: \u201eStai! Ce scrie pe \u015ferve\u0163elul t\u0103u?\u201d \u201eWow!\u201d, strig eu. Puse cap la cap, iat\u0103 ce puteai citi pe cele dou\u0103 \u015ferve\u0163ele:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u201eIe\u015fi\u0163i singuri sau v\u0103 scot eu?<\/p>\n<p>Ha, ha, ha!<\/p>\n<p>Dac\u0103 nu a\u0163i plecat \u00eenc\u0103, citi\u0163i cu aten\u0163ie sporit\u0103:<\/p>\n<p>BINE A\u0162I VENIT!<\/p>\n<p>la cafeneaua \u201eMama noastr\u0103, Nebunia\u201d<\/p>\n<p>Ha, ha, ha!\u201d<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&#8211; Te \u00eentrebi dac\u0103 l-am c\u0103utat pe \u015feful cafenelei? Nu, dintr-odat\u0103 totul devenise sinistru&#8230; Am l\u0103sat totul pe mas\u0103 \u015fi am disp\u0103rut. Nu ne-am mai \u00eentors niciodat\u0103 acolo.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Poate c\u0103 ar fi trebuit s\u0103 r\u00e2d de \u00eent\u00e2mplarea povestit\u0103. Ceea ce exprima chipului b\u0103tr\u00e2nului m-a oprit. Continu\u0103 \u00eencet, aproape \u00een \u015foapt\u0103:<\/p>\n<p>&#8211; S-a dus \u015fi profesorul&#8230; Era \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Pe aleea cimitirului a ap\u0103rut un b\u0103rbat \u00eembr\u0103cat neglijent. \u201eVreunul din cei ce sap\u0103 gropi prin cimitir\u201d, am g\u00e2ndit eu. S-a oprit \u00een dreptul nostru \u015fi dup\u0103 ce m-a salutat scurt, i s-a adresat b\u0103tr\u00e2nului:<\/p>\n<p>&#8211; Au \u00eengropat-o \u015fi pe asta! Hai s\u0103 mergem la cantin\u0103, la Ri\u0163a. Acolo o aranjat Valentina cu pomana. Ne d\u0103 \u015fi nou\u0103 ceva pentru acas\u0103, c\u0103 de nu eram noi era singur\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntare la m\u0103-sa. Hai!<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>B\u0103tr\u00e2nul s-a ridicat greoi \u015fi a pornit spre poarta cimitirului. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva pa\u015fi, ca \u015fi c\u00e2nd \u015fi-a adus aminte de mine s-a \u00eentors z\u00e2mbind:<\/p>\n<p>&#8211; Vezi, asta-i via\u0163a! Oric\u00e2nd po\u0163i \u00eengropa pe oricine. S\u0103 ai numa\u2019 cui s\u0103-i poveste\u015fti via\u0163a r\u0103posatului! S\u0103racu\u2019 profesor\u2026 ad\u0103ug\u0103 el r\u00e2z\u00e2nd.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Silviu Dachin click here for the English version &nbsp; \u00cent\u00e2mpl\u0103rile, fie ele mari sau mici, ne ajung pe fiecare din noi \u00een zile obi\u015fnuite. Nu ai cum s\u0103 \u00ee\u0163i programezi ie\u015firea din comun. Zilele neobi\u015fnuite sunt daruri \u015fi trebuie s\u0103 fie ciudat s\u0103 \u00ee\u0163i faci singur daruri.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[986,393],"tags":[1164,54,1000],"class_list":["post-9844","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-38","category-prozascurta","tag-egophobia-38","tag-proza-scurta","tag-silviu-dachin"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2yM","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9844","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9844"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9844\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9952,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9844\/revisions\/9952"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9844"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9844"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9844"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}