~ Tudor Creţu - ***
~ Tudor Creţu - ***
~ Tudor Creţu - ***
~ Constantin Virgil Bănescu - camera copilăriei mele
~ Constantin Virgil Bănescu - �ncă
~ Constantin Virgil Bănescu - de-aici p�nă acolo
~ Chris Tănăsescu - lucru pentru unitatea fiinţei umane
~ Daniel Sur - 30
~ Lucia Dărămuş - I See
~ Adrian Suciu - eminescu la tot cartieru'
~ Adrian Suciu - Din fiii şarpelui
~ Adrian Suciu -Negustori de foc
~ Mihaela Suleap - Moody Monday

***

de Tudor Creţu

sunt t�năr şi s�ngele mi-e mai cald
dec�t cafeaua de dimineaţă
pot să �i aud globulele ciocnindu-se
să confund clinchetul lor
cu zarurile amestecate
�n pahare
iar m�na c�nd mi-o trec prin păr
�mi pare că aud sălbaticii
apropiindu-se printre desişuri

mă privesc �n oglindă
e ca şi cum aş privi stropi de apă sclipind
de-a lungul liniei vieţii

sunt t�năr
şi poate c-o să ţină
(at�t c�t să-ţi treci palma
peste plopii �nalţi)

***

de Tudor Creţu

e o veşnicie
ca o plimbare �n cizme de cauciuc
pe �ntinderi de p�ine �nmuiată
�n vinul cel roşu şi sf�nt

am crezut că vom dăr�ma porţile
tot băt�nd la ele că vom stinge focurile scuip�nd
noi cei cu m�ini şi picioare
cu oase �nvelite �n straturi de carne şi piele
şi care nu mai putem ridica ochii
dec�t p�nă-n tavan
nici măcar ascult�nd c�ntecul
respiraţia caldă a copilului crescut �n haine ude

căci ne vor creşte mustăţi de gheaţă
lungi ca şi cele de somn ni le vom rupe
din c�nd �n c�nd c-un zgomot sec
şi vor răm�ne nişte cioturi tăioase
ce vor creşte la loc

***

de Tudor Creţu

fripturi multe fripturi
bere şi ardei iute bărbaţi adevăraţi
cu plăm�ni imenşi ca un nor
şi oase ce-au fost �n altă viaţă m�nere de cuţit
stăm la o masă cu picioarele �nfipte
�n p�m�ntul reavăn stăm la o masă
plouă şi ninge noi ne lăsăm pe spătarul scaunelor
trăg�nd şi mai ad�nc din ţigară
r�z�nd şi mai tare
suntem cei ale căror trupuri vor fi �ntr-o zi desenate
pe cadranele ceasurilor
şi generaţii la r�nd vor trece
p�nă c�nd v�rful ţagărei va străbate distanţa
dintre tălpile noastre crăpate şi creştet

camera copilăriei mele

de Constantin Virgil Bănescu

�mi amintesc visul acela
de la cinci ani
c�nd mă trezeam
�n camera copilăriei mele
(cameră pe colţ friguroasă fără pereţi dubli
la etajul al treilea)
şi căutam aerul
aerul de-afară
de-afară de tot

mă ridicam din pat
(pat dublu triplu cvadruplu �nmiit de la o vreme)
ieşeam din apartament
şi �ncepeam să cobor
spre aer
aerul de-afară
de-afară de tot

deodată
�mi dădeam seama
că aş ajunge mult mai uşor
la aer
aerul de-afară
de-afară de tot
dacă m-aş �ntoarce �n cameră
şi aş sări de la fereastră
�n iarba luminoasă din faţa blocului

aşa că mă �ntorceam �n cameră
şi săream de la fereastră
�n iarba luminoasă din faţa blocului

�ncă

de Constantin Virgil Bănescu

�ncă mai cred
�n ce-am văzut
�n ce văd
de pe acoperişul acestei case �n formă de pantof

�ncă mai cred
�n ce-am văzut
�n ce văd
de pe acoperişul acestui pantof �n formă de casă

�ncă mai cred
�n ce-am văzut
�n ce văd
de pe acoperişul trupului meu

�ncă mă cred pe mine
mai mult dec�t �l cred pe Dumnezeul meu

sus

de-aici p�nă acolo

de Constantin Virgil Bănescu

miezul zilei se �ntunecă

deasupra trabantului
ţ�şneşte ultima lumină roşie
a orelor acestea

de-aici p�nă acolo

de-aici p�nă acolo
ţine iubirea mea

c�t �ncă văd
sur�sul tău
ochii unghiilor tale
frunza ce sare peste toate frunzele
şi la urmă
�ngăduinţa pe care ne-o dă oboseala

sus

lucru pentru unitatea fiinţei umane
[ex-partitură zappologică - fragment]

de Chris Tănăsescu

Drumul de la staţia de metrou
p�n-la biserică, un fir pe care
se numără nişte noduri - vii, poate.

Nu e nicio arcă, este corul,
au trimis pe careva c-un platou
pentru danii, dar m�inile par goale.

�i-n dealu' spirii, 'n firu' firii-un tablou
vivant ai fi zis, de-unde lipseşte cerul -
doar se-aude-un incendiu, pe sub soare:

răsare o planetă plată p�nă �n inimi
atunci c�nd �ng�năm numele tău -

poţi �nsă găsi imnuri de slavă şi �n ziarul de pr�nz şi pe site-ul magazinelor carrefour (la secţiunea fără TVA) ca şi pe canalul Diastasis TV, unde apropos am văzut deunăzi un meseriaş zic�nd că un m�nage a trois e o reflectare �n budoar a perihorezei (da' noi numa' c�nd am auzit vorba asta am hăhăit - s-a dus amorul), deşi mi s-a părut mai palpitant ce era pe disco-very unde demonstrau că păm�ntul a fost iniţial plat şi abia apoi a �nceput să se curbeze din pricina unor c�mpuri mineralo-magnetice, olsoniene, zice-se.; aşa că p-ormă ne-am uitat la porno:

pentru guri pătrate
vorba-i pe la spate,
la sur�s angelic
un phallus famelic,
la o peroraţie
se cere -o fellatio.

Refren: şi-apoi la refren/ se bea mult semen/ seamăna tot bea un tău/ de semen de-al tău

"porno" din greacă - prostituată, �nrudit cu a vinde
sau poate mai degrabă cu - porfirizare:

sub piaţa unirii vor face-o parcare pe
mai multe nivele, să spele lovele
şi vor fi acolo copii de v�nzare

după ce te saturi de-aşa o piele
mătăsoasă, găseşti nişte otrepe
să ţi-i cumpere pe post de saci de organe

de dat �n vest; se trag la greu şi ţepe
cu pitici pe post de plozi - de la tele
vizor afli dup-aia că-s varză cu carne:

lăsaţi să cadă sub autostradă/ ultimul salt p�nă-n asfalt/
ca ţiganul la mal de-oceanu'/ c�nd nu mai eşti eşti hrană la peşti.


[Grigore Negrescu - "Petrol şi păsări"]

Numai la Kaufland (la Caucaland)
sunt amatori de ghete gote, de
omerta şi de c�rdăşii la stat

la coadă la mobile atoatede
nunţătoare - flăm�nzi de aberant,
visăm naturist, ne trezim pe blat:

�n mediul ravisant suntem desant,
de conservanţi politici şi de e-
uri psihice st�nd str�mbe-n strat -

pe pragul bisericii umbra �ncet mai �ng�nă
licoarea de s�mbur al gurii - port �n ochi ortul:

un ban pentru ziduri/ şi-un ban pentru kharmă/
mărunt pentru viduri/ o bancnotă de iarbă -

aşa citeam �n inscripţia �n piatră de deasupra uşii
că ar fi lăsat vorbă nişte ctitori
ale căror imagini fumurii se vedeau uneori noaptea
de la benzinăria de vis-a-vis
c�nd deschidea careva uşa �n fugă, poate �ntr-un
acces de erotism agapic,
adamic, adamantin - şi iriza aura candelei de-acolo,
c-ar fi �nchinată, cu aer cu tot
unui ipostas al fidelităţii: citeam �n piatră şi
ne-nchipuiam ce este,
cine este cu noi, noi unul cu altul nerăspunz�nd
�ntrebării lui anna,
fiindu-ne povestea vie, cu paharele pline de-argint,
păstr�ndu-ne mereu,
acelaşi nume, aceleaşi nume:

aici �n barul de l�ngă benzinărie
noi stăteam cu capul �n monitoare
eram poate singurii care nu

�nchideam ferestrele cu reclame
ţ�şnind �ntr-una pe net - pe vereşie
nu mai dădeau, sorbeam doar cireşul

�nflorit la tine pe desktop, o erezie
a ochiului alb, vindecat de teamă:
"radiază-ntre gene, şi raza-i e internetul" -

Am fi stat o veşnicie la coadă, doar să ne bucurăm,
de sur�sul funcţionarei �n receptor: "aici greşală",

mirosind a parfum bulgăresc şi-a ţigări ultralights
şi cojindu-şi discret oja de pe unghii.

Pe hol era un televizor la care
�l vedeam pe omul acela - un
coregraf taivanez sau

aşa ceva - iar showul mega bun,
caligrafii, "cursives", aveau chiar sarea
păm�ntului - c-un semn, o cruce tau

(tao) călătorea de toată jalea
de pe ecran 'n ghişeul de alun,
lu�ndu-i funcţionarei maul:

(ştiam că o să i se facă foame
aşa că aveam s-o servim cu o foaie
(pe care scrisesem o partitură ne'mpărţită))
[Aroma -low, a Roma - love, ero maloy, errorm alloy, ar ma che tlon, etc]

Dom'l-io zic bine-a făcut ceauşescu
zice-un pensionar de la coadă
c-a mai dăr�mat din biserici

că cu curvele-astea de sida
ne-umpleam la icoane, la cules cu
pupături pe lemn. �i-acu-s isterice

boarfele de paşte, şi-i trag cu iisusu'
că li-i drag cu sus-n jos, şi-o odă
o dă toate, ude, da' jinduie-Americă:

[se c�ntă la cană de lut:]

Un ceas ceahlău - a pl�ngă şi a hulă
de hău: umplută-i p�nă-n culă irima
de jăluiala Irimiii, �n dăsag
ad�nc cu s�nge negru-i grui iosag
a lungu' lumii de amar - prefai
s-aştept, goz prins 'ntr-o orie a oarelor
făr' rai, un iadeş umblător să soarelui
dezghioc sub şapte vr�ste de gherdan -
din lut o lotcă a văzului prezghihuind s-iordan.

promo:
nu-i greu gratis, nu-s buni banii, n-am tras traiul
cel bun, dar iată cum produsul nostru
cartezian te ţine treaz c�nd ai
mai mult de lucru - sună, suntem şi
�n somn la dispoziţie, şi-ţi tragi trup
nou: cu multifuncţii polivit
pe baz' de plante, fără bazne, 'n clei
clorofilos: sau �n latină nostrum,
cu echo echologic şi de gr�ne graiuri.

Aşa tot părea că ne trimite bezele prin geamul barului de la benzinărie, printre flashurile monitoarelor de la net, dar de fapt i se aplecase de la at�ta apă plată; ceilalţi spuneau că toamna �şi pune uneori nişte coji de nucă verzi pe ochi şi merge aşa ca un orbete prin oraş: ştie el cică unde se opreşte, acolo-şi dă nuca jos şi �n petele de pe pleoape zice că s-ar fi �ntipărit ca nişte icoane mărunte, pictate �n piele; ne-am uitat de vreo c�teva ori cu atenţie da' nu pot să zic că era chiar aşa - �n tot cazul el zicea că acolo unde s-a oprit era locul; locul pe care �l căutam - eu �nsă recunosc că nu ştiusem că am fi căutat ceva, fie un loc sau ce-o mai fi fiind acolo să fie de găsit. Uneori mă ţineam totuşi după ei la-nt�mplare, aşa cum schimbi uneori posturile cu telecomanda c�nd nu poţi dormi, sau c�nd tot sari de la un site la altul.

Zice - un om un nod
�n g�t
de fire

pe-un fir
v�r�t �n
punctul nord

c�nd ard
cusut cu
un sul de aer.

Cu o sută de metri mai �ncolo acelaşi cor,
acelaşi care se-aude c�nd nu trec maşini -
la �ncă o sută de metri, gura metroului,
terasa cu băieţii care cine
ştie c�t or mai vrea, că mai vor,
apoi plopii, tabliştii din marginea parcului,
intersecţiile care parcă sar
printre gropi, tarabele acoperite de-o m�nă
�mpărţind foi, evit�nd să se-agaţe-ntr-un cui.

30

de Daniel Sur

Suntem generaţia dispusă.
Noi n-avem dorinţe şi nici nume,
Părintii noştri trăiesc �n insectare
Doar �ndem�narea ni i-a livrat pe loc.

Noi suntem generaţia vagoanelor cu clandestini
�i-a g�ndurilor din plumb radioactiv.
Noi suportăm �ncă mirosul de cărbune
�i aerul care şi-a pierdut tinereţea.

Suntem generaţia mută,
Sufocată de tone de h�rtie igienică.
�i dacă totuşi mai clocotim, din c�nd �n c�nd,
Nu reuşim dec�t să deraiem trenuri marfare.

Noi suntem oamenii capcanelor sigure
�i-ai valutei convertibile.
Copiii mutilaţi al săptăm�nilor de �nchiriat,
Noi avem adeverinţe medicale care ne scutesc de la moarte.

Suntem generaţia �njunghiaţilor,
�nchişi �n otravă ca nişte avortoni.
Nebuni dezbrăcaţi de conflicte seducătoare
Tatuaţi cu muşte verzi pe toată pielea.

Noi suntem generaţia deşelată,
Istoria suferă de obezitate, are cel puţin 130 de kilograme.
Speranţele noastre nu sunt dec�t şobolani
Care rod �n neştire lozinci pline de ştrasuri şi falsuri.

Suntem generaţia apocalipsei ratate.
Aşteptam cuminţi �n groapa comună din faţa televizorului
Tr�mbiţa sf�rşitului �n difuzoare.
�nsă Microsoft ne-a aruncat printr-un clik din nou la �nceput.

Suntem generaţia dispusă.
Suflete goale de securi ruginite,
Infecţii ale demnităţii ce pot să devoreze
Carămidă cu carămidă, �ntreg Zidul Berlinului.

I See

de Lucia Dărămuş

...văd generaţia mea distrusă de / prostituţia opiniei părinţilor ei / generaţia mea, minţi strălucite ucise / generaţia mea �nsetată de sex / flăm�ndă după organe genitale �n s�nge / generaţia mea care urlă / "if others had not been foolish / we should be so" / atunci am �ntrebat: / why? why wrestle, death, blood, howl, pain?! / generaţia mea a răspuns / "if others had not been foolish / we should be so" / văd / guri �ndopate cu spermă, hashish / priviri furioase fixate-n asfalt / isteria generaţiei mele ucig�nd / văd / văd �ngerii cu capul de drac / aripile lor inflamate de marihoană / ace răsfirate pe asfaltul / �n care se zbat ochii de foc, ochi de aurolaci. // văd / �i văd pe părinţii acestei naţii / băt�ndu-se �n neocomuniste idei / hoţi cu dosare ascunse / medici fur�nd pastilele din spital / scuipatul lor at�rnă de un obraz bolnav. // văd / văd două generaţii prostituate / ideologic, biologic, plenar / rupte şi hăul / tuberculoză, SIDA� �nfloritoare ca �ntr-un luminos tablou / semnat Van Gogh / evrei, ţigani dispreţuiţi / şomeri flăm�nzi, morţi, hoţi / criminali pup�nd cu buzele icoane / popa ling�nd �n altar ca pe-o acadea / penisul altui bărbat / văd generaţia mea distrusă de / prostituţia opiniei părinţilor ei / generaţia mea, minţi strălucite ucise / generaţia mea �nsetată de sex / flăm�ndă după organe genitale �n s�nge / generaţia mea care urlă / "if others had not been foolish / we should be so" // şi mai văd.../ cum cei ce s�nt văzuţi ucid pe cei ce văd...

eminescu la tot cartieru'

de Adrian Suciu

e mai rău să ai suflet dec�t să fii mahmur şi gol
sufletul se hrăneşte cu animale ciudate
care nu sună nu miros şi nu se-mperechează la TV

�n cişmigiu am văzut că unu' eminescu dă apă la tot cartierul
vin ţigănci cu cărucioare cu bidoane de plastic
cu ţ�nci mucoşi aninaţi de aerul putred
vin domni doamne domnişoare
şi se-adapă la izvoru' lu' eminescu ăsta
luat individual cred că nici un primar n-a dat mai multă apă
la bucureşti dec�t băiatu' ăsta

eu zic să-i facem statuie

să-i facem una din piatra cea mai tare
mică micuţă rotundă să ştim sigur
că se topeşte ultima c�nd explodează soarele
să fie eminescu ăsta cu apa lui
ultimul semn că am umblat p-acilea

Din fiii şarpelui

de Adrian Suciu

S�nt din fiii şarpelui, din neamul furtunii
M-am născut aproape de foc şi am rămas �nsemnat.
�n pruncie, am formulat Principiul �nt�i al libertăţii,
din care pricină m-au alungat
şi port urmă de fier pe obraz. ("Eşti liber
să ucizi dacă mori
şi să dai foc dacă arzi.")

Femeile care m-au iubit
au murit de plictiseală �n anul ciumei. Copiii
pe care-i aveam de la ele
s-au stins şi ei, �ntre timp,
aştept�nd moşteniri fabuloase.

S�nt viu şi-am scris acestea
spre folosul muritorilor: să creadă ei că au �nţeles
şi că au fost
pe unde n-au fost niciodată.

Negustori de foc

de Adrian Suciu

Negustori de foc de mătăsuri �şi taie
alene mirările mele, care pe braţe, care pe frunte. T�rfe
cuminţi slujesc sf�nta orgie.

S�nt beat de carne,
oscior nepriceput, chinuind să lase vreo umbră!

Am ucis nebuni feluriţi. Unii trudeau
mădularul �nfăşat �n rochiţe. Alţii
purtau nume zăngănitoare de regi. Alţii
socoteau paguba drept c�ştig.

Cumva,
bat drumurile de treizeci şi at�ţia de ani.
Am cunoscut femei care au ars
ca păpuşile �n incendii.

Moody Monday

de Mihaela Suleap

1) s-a �nt�mplat să părăsesc o clădire
şi să mă simt goală
să simt cum din mine ies oameni isterici
ştii, tot felul de cazuri de urgenţă �n care ideea e să nu fac victime
şi �n niciun caz să mă prăbuşesc
asta, c�nd totul se reduce la minimalism şi nu ştii ce stradă să traversezi
sau pe cine să iei de m�nă
aşa că o iei tot �nainte �nainte �nainte
sau �nainte şi dezorientat
s-a �nt�mplat �n ziua aceea să mă �mpiedic la ieşire
şi un bărbat frumos să mă ajute să mă ridic şi după, să-mi adun actele
teribil de actual a z�mbit şi a plecat
fără să lase un număr de telefon

 

2) salvamar c�nd lumii i se rupe de lume
te pierzi printre alge iar algele ţi se pierd prin păr
ţie ţi se pierde v�rsta
lor nu le pasă
ca �ntr-un joc de domino te vrei piesa principală
dar uiţi că nu e nimeni să te �mpingă
nimeni să te �mbr�ncească
-jocul e ne�nceput de la facerea lumii-
accelerezi
prin forţele proprii ai optimismul de a crede că vei �nvinge
te pierzi -�n lumea asta legile fizicii se schimbă-
se schimbă şi organismul tău ca �ntreg fără ca măcar să-ţi dai seama
unde �ncepe şi unde crezi tu că se termină
un neuron plutind �ntr-o mare de capete moarte

 

5) mă simt bătr�nă
m�inile mele sunt tuburi
tu injectezi doar plasmă
el, tristul meu soţ, pl�nge
fum�nd pe marginea patului
simte un sf�rşit al lumii numai al său
�n timp ce eu, bătr�nă
mă lipesc din ce �n ce mai mult de cearceaf
eu, un alb ceva mai mat
subţire
�nsărcinată cu M�ntuitorul Lumii
deasupra
�n stomac
se află tot
time capsule din care t�rziu
nepoţii vor ieşi: fluturi
�n sezon de vară

 

7) un om disperat şi lumea coboară o treaptă
piciorul se �ntinde lent se transformă
un fel de coastă din care se naşte eva
se sparge coaja şi totul apare �n lumină
un asfalt ud pe care praful nu se simte
un fel de m�ncare specific japoneză
clipocind apa �şi găseşte locul �n chiuvetă
el -> vinovat se simte ca o mamă
o fată aştept�nd primul băiat ecografia
deschizandu-i-se �n palmă
se simte de parcă �n jurul lui
un cerc s-a �nchis de parcă alţi oameni
vor veni să-l privească
toţi str�nşi unii �n alţii at�t de mult
at�t de apăsat
cu forme rotunde la capăt form�nd o planetă
emoţia lui nu are emoţii
un fel de tristeţe constantă
simţită ad�nc �n ţesut �n v�rful m�inii
o treaptă

 

9) z�mbind �ntr-un fel at�t de sec
tristeţea
pornind din ochi asemenea unei septicemii din rană
se transmite
�i simt nervurile toate terminaţiile nervoase
�ntinz�ndu-se m�na lui vr�nd s-o atingă pe-a mea
�ncerc�nd o vagă metodă de comunicare
e un fel de joc stupid de-a baba oarba
�n care pufnitul �n r�s:�� ����������� un alt sacrilegiu
iar
singurătatea lui desprinsă alunec�nd pe podea
lu�nd contact cu păm�ntul lu�nd-o pe-a mea �n braţe
au depus jurăm�nt japonez de tăcere
un hara-kiri at�t de demn
un fel de sacrifiu uman
�n care victima - faţă de miel -��
se spală pe m�ini de păcate
se dezbracă si-şi cere iertare

 


www.regnabit.ro
revistă de metafizică şi spiritualitate

~> alte recomandări