~ V. Leac - Prezentare
~ Andrei Voica - Poezia ca un Leac [caricaturi]
~ Petri�or Militaru - Cu umor despre filosofia gropii �i otr�virea lui Dumnezeu
~ Ormeny Francisc - Vivat Nietzsche!
~ Dosar V. Leac
~ V. Leac - Paznicul
~ V. Leac - spot publicitar �n gara P�ltini�
~ V. Leac - Jurnal de c�l�torie I
~ V. Leac - Jurnal de c�l�torie II

V. Leac - Prezentare

V. Leac (n. 1973, N�s�ud) a debutat publicistic �n anul 1999, �n revista Arca. Absolvent de Drept. Debut editorial �n 2001, cu Apocrifele lui Gengis Khan (2001), volum distins cu Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din Rom�nia, filiala Arad. De atunci, a mai publicat trei volume de versuri: Sera cu bozii (2003), Seymour: sonat� pentru cornet de h�rtie (2005; 2006) �i Dic�ionar de vise (2006). A publicat �n diverse reviste, printre care: Arca, Tribuna, Vatra, Poesis, Ziua literar�. Este membru fondator al grup�rii literare "Celebrul animal" �i al revistei Ca �i cum. �n mai 2008, a sus�inut la New York mai multe lecturi, al�turi de c��iva dintre cei mai importan�i poe�i contemporani.

[desen de Andrei Voica]

[desen de Andrei Voica]

Cu umor despre filosofia gropii �i otr�virea lui Dumnezeu

de Petri�or Militaru

Discursul epic al lui Vasile Leac se deschide, amuzant �i ini�iatic, cu un titlu ce trimite un p�zitor al pragului, al trecerii de la via�� la moarte, de la realitate la fic�iune. Stilul este direct, iar nara�iunea, la persoana I singular, �ncepe cu o confesiune despre filosofia gropii, despre cum sufletul �i afl� groapa lui �i, mai ales, despre cum se coboar� trupul �n c�utarea sufletului. pierdut.
Paznicul lui Vasile Leac este un fel de demiurg care st�p�ne�te cu for�a sa retoric� universul gropii, al mor�ii �n sensul cel mai concret al cuv�ntului. Este m�ndru c� are  familie �i un serviciu pe care �l consider� important ca orice b�rbat care ajuns la o anumit�  v�rst� simte nevoia s� se ia �i �n serios (probabil c� �n subcon�tient simte el c� nu prea �l ia nimeni �n serios, a�a c� trebuie s� g�seasc� un mod de a compensa situa�ia!). �ns�, cel mai important este c� omul nostru e din categoria celor "care se descurc�" atunci c�nd picioarele mortului sunt mai lungi dec�t �i f�cuser� meseria�ii planul. Iarna e anotimpul cel mai dificil, e anotimpul t�rn�copului. De multe ori gropile se mo�tenesc din tat� �n fiu. Sau de alte ori c�te unul vine �i �i ia nevasta cu el �i face un dans. Alteori, omul nostru e nevoit, din motive de serviciu, s�-�i primeasc� cumnatu' cu curul unei "locatare", ca sa zic a�a, �n bra�e, fiindc� trebuia s� o mute dintr-un loc �ntr-altul. I se lipise �steia pielea de oase �i cumnatu' a luat-o la fug� neav�nd ini�ierea �n astfel de lucruri.
Dar, partea cea mai original� �i �n care umorul negru este valorificat din plin, este aceea �n care apare personajul cel mai spumos din povestire: c�inele paznicului de la cimitir. Nu �tiu dac� este un semn de credin��, dar paznicul �i boteaz� c�inele Dumnezeu: "Era tovar�ul meu. C�inele �sta m-a f�cut om, cum s� spun? M-a umanizat. Avea ceva de �mecher �n el. �i avea �i bun�tate de aia glumea��. Odat� m-am sc�pat so�iei �i i-am zis: s� iei ni�te biscui�i v�rsa�i pentru Dumnezeu". Reg�sim �l rela�ia omului cu c�inele partea lui cea mai spiritual�. Dialogul dintre om �i c�ine a avut mereu ceva arhetipal, dar de aceast� dat� am descoperit �n discursul lui Leac o nuan�� pe care cred ca nu am mai �nt�lnit-o pe undeva: "Cu�u, cu�u, Dumnezeu, �i-e foame?", �i spune omul nostru tovar�ului s�u. �ntrebarea are ceva patetic, funny, ludic �i grotesc - a�a este �i proza lui Vasile Leac. Iat� c� omul �nva�� s� cread� �n c�ine. �n spiritul literaturii lui Leac, da�i-mi voie s� m� �ntreb: oare c�inele crede �n om? Se pare c� da. E o fuziune profund� la nivel psihic, un fel de transcendent care latr� la lun�. �n acest context e previzibil faptul c� episcopul a venit �i el s� �l caute pe Dumnezeu, dar numai paznicul �tia unde este.

Ca orice c��el, Dumnezeu face tot felul de prostii, culmin�nd cu faptul c� o love�te pe o feti�� care-�i fr�nge o m�n�, apoi o ia salvarea �i reu�e�te s� se �i r�stoarne cu feti�� cu tot. De aici e clar c� Dumnezeu va fi g�sit drept �ap isp�itor �i otr�vit. Trec�nd peste ochiul galben al lui Dumnezeu care pare a fi o trimitere la teoria conspira�iei, textul debordeaz� de prospe�ime �i non-conven�ional. Leac e un fel de Kafka dac� ne g�ndim c� alege un personaj de la marginea societ��ii, un oarecare, mixat cu demitizantul genial care este Thomas Mann din volumul �n�elata �i cu pu�in� lips� de respect fa�� de Dumnezeu de tip Nietzsche, la care se adaug� sim�ul cotidianului expresiv �n genul lui Tudor Octavian.
Pe de alt� parte, trebuie s� recunosc c� dup� ce cite�ti textul lui Leac ��i aminte�ti c�t de important este s� ai o groap� pus� bine, deoparte. �n plus, dac� v-au pl�cut Strigoii de Mihai Eminescu, Thriller de Michael Jackson, Corpse Bride de Tim Burton, Adams Family de Charles Addams etc. �i asculta�i cu deta�are rock gothic cred c� lectura prozei lui Vasile Leac v� poate �mbog��i latura plutonic� a existen�ei.

Vivat Nietzsche!

de Ormeny Francisc

Vivat Nietzsche! God is Dead! Azi, Eu, Cel mai Ur�t om de pe p�m�nt  l-am ucis pe Dumnezeu. sau cum zice Mister Groparul, "chiar acum, �l �ngrop pe Dumnezeu (astup� groapa). Am �inut mult la c�inele �sta".
Se zice c� un b�rbat devine b�rbat adev�rat numai dup� ce devine cinic, p�n� atunci e un adolescent bubos drogat cu de�euri mediatice, ras cu un Gilette cu lam� dubl� pe sub creier p�n� ajunge s� se comporte ca un Kenveloid trendy. Dar CINISMUL e cel care te face b�rbat �n toat� firea; care te face s� fii cea ce e�ti cu adev�rat. Unicul care te poate face invulnerabil �i crud �i acru ca merele p�dure�e. S� le stai �n g�t �i s� nu te poat� �nghi�i �i nici voma. asta e idea acestui text barbar, a acestui pamflet satanic crepusculo-balcanic.
�i, cel mai frumos aspect legat de cinismul construit pe post de scut-antisocial, e c� ��i acutiteaz� sensibilitatea la cinismul altora �i numai pe �ia pe care-i sim�i mai cinici dec�t tine �i vei mai putea iubi. Cinicul nu poate iubi dec�t un alt cinic. e un cerc vicios restr�ns, urgisit de societate, dar care �l (re)compenseaz� pe cel intrat de pl�cere �n el (c�ci altfel nici nu se poate intra �n el; aici grandomania cost� scump de tot - odat� ce �i-o iei peste bot de la un cinic cu care ai �ncercat s� flirtezi �n mod nesincer �i numai pentru interese, devii cre�tin fanatic GARANTAT!... asta e ultima porti�� de sc�parea care-�i mai r�m�ne) prin sinceritatea cu care membri se admir� �ntre ei, prin pasiunea plin� de dorin�� (jinduire) infuzat� cu acel "sf�nt fior" de sweet touch of evil cu care un cinic laud� opera �i modul de g�ndire a altui cinic ca �i el. Un cinic pentru un alt cinic e o oglind� total�. Cinicul pentru un alt cinic nu e doar o oglind� me(n)ta(l)-fizic� �n care se poate recunoa�te �i admira pe sine cu vanitate �n t�cere complice cu alter-ego-ul; cinicul pentru alt cinic e o oglind� total� �n sensul c� dialogul ce se stabile�te �ntre cei doi e o oglind� acustic� �n sine, �i are avantajul c� func�ioneaz� �n mod ne�ntrerupt: subiectul nu e dependent de o anumit� pozi�ie �n spa�iu (ca �n cazul oglinzii argintate), el ��i poate auzi oric�nd vocea sa ori pe a altora, poate trimite �i primi sunete din orice pozi�ie �i chiar prin pere�i sau de la distan�e kilometrice cu ajutorul tehnologiilor.
Vocea ei (a Satanei cinice) activeaz� �n Tine o oglind� acustic� ce reverbereaz� suficient de puternic pentru a-�i permite s� Te proiectezi �n situa�ia ei �i s� vezi totul prin ochii ei.
Atunci c�nd Te vei vedea �n reflexia din globul ocular al altora vorbind �i prezent�nd ideile prietenului t�u cinic, vals�nd pe efluviile lui otr�vite (eu de exemplu povestindu-i la o bere, unui prieten subiectul acestei povestiri), Tu de fapt nu te vei vedea pe Tine acolo, ci vei vedea o reflec�ie acustic� a ei: sunetele emise de ea ��i intr� �n ureche �i apoi ��i ies pe gur�. Aceast� oglind� acustic� refracteaz� sunetele vocii ei construindu-�i �ie prezen�a subiectiv� �n context (�i reverber�nd apoi p�n� la "spectatori").
Mai e nevoie s� spun c� b�iatul care a scris buc��ica asta de proz� e oglinda mea acustic� (�i eu a lui), c� �l admir ca de la cinic la cinic �i c� am s�-l citez des de tot la bere cu prietenii s� r�d� �i ei �i s� se simt� bine, dup� buna vorb� a lui Karel a lui Peca "Sharing is what makes us human". S� r�dem to�i �mpreun�, cu poft�, ca Dracul jos la el �n v�g�una-i retras� ca o scorbur� veche de copac. �i cine s-o uita jos, pe sub mas�, �n loc de pantofi s� ne vad� copite de �ap. ca bine-om mai chefui!!! Ca vikingii �n ciuda cre�tinilor, povestind de acest t�n�r senza�ional scriitor �i de al s�u paznic tr�znit.
Povestirea asta bag� un cinism diabiolic �n tine, de care te �ndr�goste�ti pe loc �i de care e�ti �n egal� m�sur� tentat a-l pune �n practic�. dac� nu s� umblii cu mor�ii cum face el, m�car s� sperii ni�te suflete pioase povestindu-le ce se petrece �n "nuvela" asta (a�a c� a�a te distrezi �i tu)... O asemenea povestire ��i d� demnitate, te face s� prizi curaj c�nd ��i vine s� scuipi oamenii pe strad� ori s� fluieri cu flegme �n biseric�.
Cu alte cuvinte, aceast� bucat� de proz� pe care �ncerc s� o comentez aici e Dat� Dracului. SENZA�IONAL!!! Are ceva din "In The Vault" a lui H.P. Lovecraft. �n povestirea lui Lovecraft, groparul r�m�ne blocat �ntr-o noapte �ntr-un cavou, cl�de�te sicriele unul peste altul pentru a ajunge sus la trapa de aerisire �i a o deschide; un sicriu se rupe; intr� cu c�lc�iele printre oasele de acolo �i lespezile putrezite, f�r�mate sub greutatea lui. A doua zi, doctoral, dup� cum se pare, concluzioneaz� c� scheletul i-a ros c�lc�iele �i fluierele picioarelor c�nd intrase cu picioarele direct �n gura lui. reflex post-mortem, fizica nefast� a mandibulei activate de mi�carea c�lc�iului personajului �n gura scheletului sau Satan pus pe �otii??? Numai c� Lovecraft �i-a scris povestirile ca s� sperie mai mult copiii, pe c�nd tipul de care vorbim e at�t de cinic �n grotescul lui �nc�t sperie adul�ii ce �nc� nu s-au trezit la realitate. M�car le arat� lumea �i �ara �n care tr�iesc (context �n care "O sut� saptezeci �i cinci de minute la Mizil  a lui Geo Bogza e �nghi�it), spun�ndu-le ca da! Nu s-au �n�elat, au v�zut bine - "This Is Who We Are" (Lance Henriksen - Millennium). Noi, rom�nii balcanici, �n al nostru ortodoxism balcanic, pre- �i totodat� post-comunist (adic� interminabil comunist ha! ha! ha!), �n al nostru ortodoxism jegos �i �ig�nesc asemenea coroanelor de la �nmorm�nt�ri stropite cu agheazm� lipicioas�, m�njite cu coliv� �i acoperite cu rahat de musc� pe locul unde s-au l�f�it insectele. noi cam a�a ar�t�m. din p�cate!
Vorbind de "O sut� �aptezeci �i cinci de minute la Mizil", trebuie spus c� elementele de antropologie con�inute �n povestire sunt indiscutabile:
"(.) am �nceput s� pl�tesc ni�te �ig�nci, care vindeau flori la poarta cimitirului. Una d�dea �n c�r�i. Astea nu vroiau s� se fut� cu mine �nainte de a-mi ghici. Futaiu era pe gratis, dar trebuia s� pl�tesc ghicitul."

Revenind la Nietzsche. �n "Dincolo de bine �i de R�u" (Humanitas, Bucure�ti, 1991, traducerea din german� de Francisc Gr�nberg), la pagina 43, vorbe�te de trei perioade ale moralit��ii �n istoria omenirii. Dup� Nietzsche, exist� o perioad� preistoric� a umanit��ii �n care "valoarea sau non-valoarea unei ac�iuni se deducea din consecin�ele sale: actul �n sine era la fel de pu�in luat �n considera�ie ca �i originea sa, lucrurile petrec�ndu-se aproximativ la fel ca �n China (.) unde o distinc�ie sau o dezonoare a copilului se r�sfr�nge asupra p�rin�ilor, puterea retroactiv� a succesului sau a insuccesului fiind aceea care-i �ndrum� pe oameni s� considere o ac�iune drept bun� sau rea. S� denumim aceast� perioad� drept epoca premoral� a umanit��ii: pe atunci imperativul cunoa�te-te pe tine �nsu�i era �nc� necunscut (...) [apoi] �n decursul zecilor de milenii, �n numeroase regiuni ale globului s-a ajuns pas cu pas la a nu mai atribui vreo valoare consecin�elor ac�iunii, ci cauzelor ei [aici intr�m �n perioada moral� a umanit��ii �in care consecin�ele sunt �nlocuite cu originea - prin ea s-a f�cut primul pas spre cunoa�terea de sine] originea unei ac�iuni, �n sensul cel mai strict al cuv�ntului, era atribuit� unei inten�ii. Se c�dea de acord asupra faptului c� valoarea unei ac�iuni rezid� �n valoarea inten�iei sale. Inten�ia �n chip de unic� origine �i preistorie a unei ac�iuni: sub semnul acestei prejudec��i s-au rostit laude �i dojeni, s-au pronun�at verdicte". Dar! dup� p�rerea lui Nietzsche, omul ajunge s� se cunoasc� cu adev�rat pe el �nsu�i doar �ntr-o a treia perioad� a umanit��ii; perioad� pe care filosoful o nume�te perioada extramoral�. Aceast� perioad� extramoral�, �n viziunea lui Nietzsche, se caracterizeaz� printr-o re�ntoarcere spre sine a individului, "printr-o nou� aprofundare a omului". Nietzsche spune: "n-am ajuns noi oare �n pragul unei perioade care ar putea fi caracterizat�, mai �nt�i negativ, ca extramoral�?" [Este exact principiul enun�at de Bakunin �n "Dumnezeu �i statul": "orice dezvoltare implic� �n mod necesar o negare, anume negarea punctului de plecare/ini�ia acelei dezvolt�ri/ Tradus - Omul a avut nevoie de Dumnezeu ca sp-l creeze, dar, a ram�ne �n mrejele lui �n continuare ar �nsemn� o plafonare pentru om, o complacere �nceat� �i sigur� �ntr-un statut de sclav nu chiar ireversibil, dar tot mai greu reversibil pe m�sur� ce trece timpul. De aceea Bakunin spune c� omul trebuie s�-i mul�umeasc� Satanei, care l-a tentat s� mu�te din pomul cunoa�terii �i s� se emancipeze (trezeasc� la realitate), cum i-ar mul�umi un copil  z�nei bune pentru visele suave  pe care i le-a inspirat, sau cum poetul ar mul�umi muzei pentru o poezie reu�it�. Revenind la ceea ce zicea Nietzsche de aceasta perioad� extramoral�: "noi imorali�tii [credem] c� valoarea decisiv� a unei ac�iuni rezid� tocmai �n ceea ce are ea neinten�ionat, (.) c� �ntreaga ei inten�ionalitate, tot ceea ce poate fi v�zut, stiut, tot ceea ce poate deveni con�tient din ea apar�ine �nc� suprafe�ei �i epidermei sale - care, ca orice epiderm�, tr�deaz� c�te ceva, dar mai mult t�inuie�te. Pe scurt, noi [IMORALI�TII!] credem c� inten�ia e doar un semn �i un simptom care necesit� �nt�i o interpretare, un semn �nc�rcat de prea multe semnifica�ii pentru a avea una �n sine, - ca morala, �n sensul pe care �l avea p�n� acum, a�adar morala inten�iilor, a fost o prejudecat�, o nechibzuial�, poate o judecat� provizorie (.) �n orice caz, un lucru ce va trebui dep�it. Dep�irea moralei, �ntr-un anumit sens chiar autodep�irea moralei:  acesta ar putea fi numele travaliului �ndelungat �i tainic h�r�zit celor mai rafinate, celor mai cinstite �i totodat�, celor mai r�utacioase con�tiin�e de azi (.)" (pp 43-44).
Astfel, gestul simpatic al groparului nostru de a lua fundul desprins de cadavru al femeii ce trebuia mutat� dintr-un loc al cimitirul �ntr-altul �i de a face glume pe seama anusului ei vizibil �nc�, e un gest extramoral, de un umor foarte rafinat, dar care umor nu e accesibil retrograzilor:

"Asta era �nmorm�ntat�, femeia, �ntr-un loc mai apos. Am luat capacu.... se lipise pielea de oase, o ridic, o punem pe nailon... jum�tate din sicriu era �n ap�, ap� limpede �i rece... Fane! Fane! Unde e�ti, m�? Era cumnatu-meu, m� c�uta de nebun prin cimitir. Aici, aici. M�i, �i c�nd m� uit �n sicriu, v�d o bucat� mare, alb�, cam c�t dou� p�ni rotunde... �i r�m�sese la asta curu' �n ap�, alb �i tare ca s�punu'. �i iau curu' �n m�ini - i se vedea gaura - �i ies din groap� cu curu ' �n palme. Primire ca la pre�edin�i, cu p�ine �i sare. Ia, cumnate, nu vrei s� fu�i �i tu ceva? �sta se apropie, bele�te ochii, m� �njur� de mam� �i o ia la fug�. A dat �n icter, a devenit vegetarian, pe mine m-a f�cut portar. A�a am ajuns din �ef, portar. Cic� s� nu mai umblu cu mor�ii."
"NOI IMORALI�TII" SALUT�M CU TREI OLE-uri! ACEAST� DOVAD� DE UMOR REVIGORANT!!!!!
La fel de reu�it din punct de vedere umoristic e �i transferul comicului de situa�ie de la curul moartei la curul nevestei:
"Nevasta m� ura, dar m� �i iubea, m� iubea... cum s�-�i spun... Ap�ruse �i ea �n ziar. C�nd �i puneam m�na pe cur, parc�-i puneam fierul de c�lcat. P�c�tosule, e�ti posedat, nu te apropia".
Materialist diabolic (asemeni lui Poe care spunea c� nu crede �n existen�a sufletului... de fapt i�i bag� pula �n el de suflet [No emotion, Your flesh is all I need se aude �n versurile  Slayer de pe "Piece by piece"]... chiar m� �ntrebam... dac� exist�, unde anume �n corp e localizat, �n golul din stomac, �n cur c�nd te doare c�nd te caci, �n ciroz�... sau unde [de suflet vorbesc]?), groparul acestei povestiri se �ntreab� pe bun� dreptate la ce le folose�te oamenilor s�-�i bage hoitul �n sicrie care cu siguran�� cost� mult mai mult dec�t ar costa, eventual, cadavrul lor (adic� banii pe care i-ar lua pe el dac� l-ar vinde uneii facult��i de medicin� pentru disec�ie, pe post de material didactic oferit studen�ilor, de exemplu):
"Vezi �i tu, lumea evolueaz�, �i aduc cu mercedesul la cimitir, limuzine, sicrie capitonate, �i se rupe inima c�nd vezi c� le bag� �n p�m�nt."
Faraonii egipteni �i luau comori �i dac� era nevoie chiar casa cu ei �n sicriu, s-o duc� pe lumea cealalt�, dar de atunci p�n� azi ar fi trebuit s� mai evolu�m �i noi, s� ne d�m seama c� tot rahatul religios cu Raiul e menit doar s� ne lini�tesc� sufletele �ndurerate, fiind, �n cel mai bun caz, o consiliere psihologic� bine adaptat� la context, �n nici un caz o promisiune "sotto":
"Lumea zicea: ce chip luminos are! E fericit�! Sigur ajunge �n rai. Pentru ea nu mai exist� probleme. A murit �n S�pt�m�n� Luminat�. Cerurile s�nt deschise. Rahaturi din astea. Eu �tiam c� n-o s� ajung� nic�ieri. O s-o m�n�nce viermii, o s� putrezeasc�."

Ca �n romanul lui Bulgakov "Maestrul �i Margareta" �i �n aceast� povestire avem un "c�ine c�t un vi�tel" (la Bulgakov era un motan imens care bea vodk�) care face n�zb�tii (sare la pop� �i trimite pe ultimul drum o feti��) �i pe care �l cheam� Dumnezeu... Da! C�inele e Dumnezeu �i, cred c� vrea autorul acestei povestiri s� sugereze, Dumnezeu e un c�ine. Un c�ine despre care spune c� "n-am putut s�-mi dau seama ce culoare are nicioadat�" (vorba e metaforic� desigur) �i c� "De fapt nici un c�ine nu are memorie" (adic� divinitatea a uitat de mult de noi)
Sa-l urm�rim pe Dumnezeu �n ac�iune:
--- "Pe urm� s-a repezit la straielele preotului ca turbatul. Popa �nnebunise. �ipa �i se �nv�rtea cu cartea �n m�n� printre �ndolia�i. útia urlau, popa urla: "Lua�i-l de pe mine! A turbat Dumnezeu!"
---"D� peste o feti��. Feti�a cade �i-�i rupe o m�n�, le�in�. Se adun� lume. G�l�gie, t�r�boi. To�i voiau s� pun� m�na pe Dumenzeu �i s�-i rup� oasele. S�-l jupoaie. Dar ia-l de unde nu-i. A disp�rut ca �i cum ai fi tras apa dup� el.
Vine salvarea �i ia feti�a. �i culmea culmilor, salvarea se r�stoarn� pe drum. Feti�a d� cu capul de-o bar� �i moare."
Javra moare otravit� �i cu iarb� �n gur�: "Poate c� m�ncase de durere p�m�nt".
Metafora �i atinge punctul culminant atunci c�nd ni se descrie regimul culinar al c�inelui numit Dumnezeu: "Aveam un vecin care lucra la abator. L-am rugat s�-mi aduc� resturi, carne, oase, ce se nimerea (...) Se �mprietenise cu groparii. �l r�sf��au: turt� dulce, cozonac, coliv�, oase de pui, oase de tot felu'". Aceste "oase de tot felu'" constituie o sugestie c�t se poate de clar� c� animalul m�n�nc� oase de mor�i �i, prin transfer, c� Dumnezeu e un c�ine care ne m�n�nc� oasele dup� ce murim. daca nu suntem �ncuia�i bine �n cavou.

De aia Minulescu zicea unde-i paznicul?
"R�t�cesc de-at�ta vreme -
Paznicul mi-a-nchis cavoul
�i-am r�mas de-atunci afar�!...
Unde-i paznicul?
S� vin�,
S� m� vad�,
S� m� cheme,
S�-mi deschid� iar cavoul
�i s-adorm din nou �n paza lum�n�rilor de cear�!..."
Unde mor�ii m�-tii e�ti, m�i paznicule, m�i s� vii s� m� salvezi de c�inele �sta care-mi m�n�nc� osele?! Vino naibii �i m� bag� �napoi �n sicriu c�ci pe Dumnezeu nu m� mai pot baza; de cum am murit. "A disp�rut ca �i cum ai fi tras apa dup� el".

Dosar V. Leac

V. Leac nu este ceea ce pare. Chiar dac� i se spune �n mod natural Vasile, el insist� s� fie semnat V. Leac.
Poet al prieteniilor halucinante,  V. Leac scrie c� viseaz� �i visele lui sunt poezie. Dac� zici V. Leac, zici foarte repede Arad. �i Arad �n sensul acela de Celebrul animal, Dylan Thomas tun�tor cu oi pe c�mp �i scan�ri poetice ale posibilit��ilor de apropiere.
Nu �tiu c�nd a�i v�zut ultima dat� un poet �n sensul vechi al cuv�ntului, capabil s� comunice �i s� uluiasc� f�r� s� vorbeasc� aceea�i limb� cu publicul dintr-o sal� sau s� dezbat� ore �ntregi Joyce �n rom�n� cu un vorbitor de spaniol� �i englez�, fiecare �n limba lui. V. Leac nu st� locului. Dar �n urma lui po�i s� vorbe�ti de starea "leac". [R�zvan �upa]

V. Leac e cel mai tare personaj din literatura rom�n� de dup� 2000. �i un scriitor care �mi place tot mai mult. [Claudiu Komartin]

Vasile Leac, nu cred c� exagerez, e un �erban Foar�� pe englez� (...); a�adar: �ine�i minte trei cuvinte: Miller, poezie, tranzi�ie. Subtil mai trage cu ochiul �i la teoretizare de behaviourism c�nd nu o d� pe �leau sco��ndu-l la �nc�lzire pe Cortazar.
Vasile Leac e un D.J. de limb� rom�n� (...). Referirile la oamenii "genera�iei" ar p�rea o chestie fabricat� (�i este �n general �nt�lnit� pe registre de afec�iune la mai to�i milenari�tii: �oitu, Ianu�, Dabija etc) dac� nu ar exista cascada de autentic a momentului tranzi�iei rom�ne�ti (...)
Avem �i tr�im cu senza�ia de Caragiale Revisited prin Ion Stratan cu iz de "Balan�a" �i "Prea t�rziu" (...). Poezia lui Vasile Leac este una a limbii care are un demaraj puternic �nc�t te propte�te �n scaun - �i nu neap�rat �n sensul Creative Writing-ului, ci �n direc�ia perceperii �i a interpret�rilor, al one man show-lui, al scenei �i al scenetei... [Mihai Vieru]

V. Leac e un autor inteligent �i inventiv, din partea c�ruia ne putem a�tepta la surprize de anvergur�. [Andrei Terian]

Leac e un histrion care practic� un continuu happening poetic, silind realul trecut �n text s� suporte contorsion�ri aproape suprarealiste. Poetul sufer� de un exces de imagina�ie; pur �i simplu nu reu�e�te (bine, nici nu se str�duie�te cu adev�rat) s�-�i �in� imagina�ia �n corset. Mai mult dec�t at�t, nici nu �l intereseaz� dac� ceea ce rezult� este sau nu poezie. Totul este s� comunice o stare, care de regul� este una de exuberan�� st�rnit� de manifest�rile cele mai debile ale realului. Nimic nu-l poate surprinde pe Leac, pentru el totul este firesc, normal; asta pentru c� nu face gre�eala de a c�uta, dar�mite de a mai �i confec�iona explica�ii. (...) Leac abole�te orice diferen�� vizibil� dintre real �i fic�iune, prin urmare, dintre via�� �i literatur�, dintre lume �i text. (...) Dar, ce, e vreo diferen�� �ntre realitate �i literatur�? Leac ne �nva�� c� nu. �i �n�elept ar fi s�-l credem. C�ci ambele sufer�, nu e a�a?, de melancolie, cauzat� reciproc. E na�pa, omule! [Bogdan Cre�u]

[un LEAC de singur�tate]

Paznicul

de V. Leac

Un c�mp. O mas� cu un calculator. �n fa�a calculatorului un manechin a�ezat pe scaun. Fane st� sprijint �ntr-un h�rle� �n fa�a unui morman de p�m�nt

To�i se uit� la mine ca la un animal. Bine�n�eles c� am familie. F�r� serviciile mele acest minunat loc s-ar transforma �n haos. Le ar�t unde s�nt locuri, le v�nd ponturi... zonele centrale s�nt cele mai scumpe. Se �nv�rt, acolo sus, bani grei. Acum 15 ani, c�nd ne-am mutat �n ora� (face un gest cu m�na), eu �i so�ia mea, zona asta era liber�. 5 ani mi-am v�zut de treab�. Nu-i mare filosofie s� sapi o groap�. Cumnatul meu lucra �n prim�rie, a�a c� dup� 5 ani m-au pus �ef. �eful groparilor. Un an de zile, un ziarist a tot dat t�rcoale pe aici. Mai p�strez �i acum ziarul. Am avut un scandal cu preotul pe tema asta. Ce via�� dup�? Ce suflet? Ai murit, salut calu'. Ca pisicile, ca c�inii. Am v�zut la via�a mea at��ia mor�i. Singurul meu prieten care m-a �n�eles a fost Costel. C�nd �mi terminam treaba, treceam pe la el, pe la veceu. Eu primeam �ntotdeauna c�te ceva. St�team �i noi la un pahar de vorb�. I-am zis odat� c� meseriile noastre s�nt foarte asem�n�toare, se �nrudesc. Tu le vinzi oamenilor h�rtie igienic�, eu le v�nd locuri de veci. �in minte c� a venit �ntr-o sear� unul la cimitir, tocmai din Bac�u: c� s� i-l dau pe frate-su s�-l duc� acas�. M�i, zic, ai autoriza�ie? Ai acte speciale de transport? Ai sicriu? �sta venise c-o valiz�... C-o fi, c-o p��i, c� una, c� alta. Gata, dai o mie de lei �i �i-l dau pe frate-tu. S-a f�cut. Eu cu un coleg ne apuc�m de treab�, �l dezgrop�m, cic� freate-su a fost actor. Vor s�-i fac� statuie �n Bac�u. I-l ar�t, zice: el e. Capul �i corpul le �mpachetez frumos �ntr-un sac de ciment, le pun �n valiz� Ce facem cu picioarele, c� nu mai �ncap? Colegul �sta al meu zice: am un bomfaier. Bun, �i t�iem picioarele, le b�g�m �n dou� pungi de un leu, pe urm� �ntr-o plas� de rafie, iau banii, i le pun la �sta �n bra�e, �i pe aici �i-e drumul. Cum s-o fi descurcat, asta nu mai �tiu. Costel r�dea de se pr�p�dea. B�i, termin� c� nu mai pot, m� doare burta.
Cel mai nasol e iarna. Dai cu t�rn�copul �i-�i sare �n cap. De nervi p�n� la urm� o sapi. La unii le sapi groapa peste ceilal�i: tat�, bunic, cum se nimere�te. Dup� 10 ani po�i s�-i �ngropi peste ceilal�i. �ntr-o noapte a venit unul beat, cic� s�-l l�s�m s� stea cu so�ia. Stai, omule, c�t vrei. La un moment dat auzim muzic�. �sta dansa cu nevast�-sa. Venise cu casetofonul la el. B�i, zic, f�r� muzic�. Danseaz� c�t vrei, dar f�r� muzic�. A dansat �sta p�n� pe la 5 diminea�a. Acum m� �n�elegi, Costele? Te-ai uitat atent la tipu' �sta care a ie�it? M� �ntreb ce-o fi av�nd �n diplomat? H�r�oge �i m�ncare, �tia-s sc�r�ari, nu dau nimic, nici la cimintir nu dau, nici la bud�. útia au locuri centrale, cruci elegante, zeci de coroane. �tii care-i faza? La �tia nu pl�nge lumea, se smiorc�ie, dar nu pl�nge. A vrut por�ie dubl� de h�rtie igienic�, felul unu, felul doi. M� tot �ntreb ce viseaz� gra�ii �tia? �n str�in�tate n-ai at�ta b�taie de cap, acolo-s crematorii... tehnica, domnule!, tehnica! �i-am spus c� nu mai vorbe�te cumnatu-meu cu mine? �ntr-un fel �i dau dreptate. M� sun� �ntr-o zi: vezi c� trec pe la tine s� v�d ce faci. Noi trebuia s-o mut�m pe una �n noul cavou al familiei. útia aveau bani. Hai, �i zic. Asta era �nmorm�ntat�, femeia, �ntr-un loc mai apos. Am luat capacu.... se lipise pielea de oase, o ridic, o punem pe nailon... jum�tate din sicriu era �n ap�, ap� limpede �i rece... Fane! Fane! Unde e�ti, m�? Era cumnatu-meu, m� c�uta de nebun prin cimitir. Aici, aici. M�i, �i c�nd m� uit �n sicriu, v�d o bucat� mare, alb�, cam c�t dou� p�ni rotunde... �i r�m�sese la asta curu' �n ap�, alb �i tare ca s�punu'. �i iau curu' �n m�ini - i se vedea gaura - �i ies din groap� cu curu ' �n palme. Primire ca la pre�edin�i, cu p�ine �i sare. Ia, cumnate, nu vrei s� fu�i �i tu ceva? �sta se apropie, bele�te ochii, m� �njur� de mam� �i o ia la fug�. A dat �n icter, a devenit vegetarian, pe mine m-a f�cut portar. A�a am ajuns din �ef, portar. Cic� s� nu mai umblu cu mor�ii. Am pierdut dou� milioane la salar. M-a futut f�r� s� vrea. Vezi �i tu, lumea evolueaz�, �i aduc cu mercedesul la cimitir, limuzine, sicrie capitonate, �i se rupe inima c�nd vezi c� le bag� �n p�m�nt. Dac� r�m�neam �ef, �mi f�ceam mobil� de mahon. Pe noi nu ne doteaz�, tot cu h�rle�e�u' �i t�rn�copu', asta-i via�a. Cu nevast�-mea nu vorbesc niciodat�: ai ajuns? Hai m�n�nc�. Asta-i tot. La copii le e ru�ine, de aia stau cu tine aici p�n� adorm ei. P�n� mai ieri am avut �i eu bucuria mea. �i-am povestit? Acum trei ani, �ntr-o noapte, dup� 11, la u��, un sc�ncet. Stau pu�in - hai s� deschid. B�i, era o javr� de c�ine, o corcitur�, f�r� ras�; nici mare, nici mic, avea �i o culoare a dracului, am v�zut ziua, n-am putut s�-mi dau seama ce culoare are nicioadat�. Avea ni�te ochi, parc� vorbea, nu alta. L-am l�sat s� intre �n�untru, aveam ni�te coliv� �i c�teva coji de cozonac r�mase de la o poman�. Le-a halit rapid pe toate, mi s-a f�cut mil� de el. Cum s�-l dau afar�? St�team lungit �n pat �i m� uitam la el, el la mine. �n clipa aia am �tiut c� n-o s� mai plece. �tii cum l-am botezat? Dumnezeu. I-a vino aici, Dumnezeu. L-am m�ng�iat pe cre�tet �i am vorbit cu el mult� vreme. A sim�it c� m� luase frica. S-a �ndep�rtat �i a �nceput s� fac� figuri: d�dea din coad�, s-a ridicat �n dou� labe, se lingea pe bot, ca la circ. Diminea�a c�nd au venit groparii, li l-am prezentat �i lor: �sta-i Dumnezeu. Au �nceput s� r�d�, s� fac� mi�to de mine �i de c�ine. P�n� la urm� l-au acceptat. Au �nceput s�-i aduc� de m�ncare, era mascota noastr�, ce mai. Ziua mai mult dormea, se ascundea pe undeva, habar n-am pe unde. Groparii ziceau c� nu-i plac �nmorm�nt�rile, �l speriau. Seara, c�nd intram �n tur�, m� trezeam cu el la picioarele mele, s�-l fi v�zut cum se freca de mine. Cu�u, cu�u, Dumnezeu, �i-e foame? Scoteam din buzunar biscui�i, �i cump�ram biscui�i v�rsa�i, era �nnebunit dup� biscui�ii v�rsa�i. Stai, stai s�-�i povestesc. Nu-i vorba de asta, nici acum nu credeam �n Dumnezeu, credeam �n c�ine. Era tovar�ul meu. C�inele �sta m-a f�cut om, cum s� spun? M-a umanizat. Avea ceva de �mecher �n el. �i avea �i bun�tate de aia glumea��. Odat� m-am sc�pat so�iei �i i-am zis: s� iei ni�te biscui�i v�rsa�i pentru Dumnezeu. A ie�it cu sc�ntei, da' i-a trecut. �in minte c� acu' un an murise un doctor celebru, unu pe nume Ioiart. Nu mai �tiu ce treab� aveam, dar am r�mas �n ziua aceea la cimitir. Venise o groaz� de lume. Eu eram �n�untru �i, dintr-odat� aud voci, scandal. Ies afar� �i ce crezi c� era? Unul dintre gropari �i legase �n glum� lui Dumnezeu o fund� ro�ie de coad�. Asta ca asta, stai s� vezi. Mi-au spus groparii.... Dumnezeu s-a pi�at scurt pe masa unde era sicriul cu doctorul. Pe urm� s-a repezit la straielele preotului ca turbatul. Popa �nnebunise. �ipa �i se �nv�rtea cu cartea �n m�n� printre �ndolia�i. útia urlau, popa urla: "Lua�i-l de pe mine! A turbat Dumnezeu!" �ia care nu vedeau ce se �nt�mpl� credeau c� a turbat popa, c� Dumnezeu cum s� turbeze?! T�r�boi �n toat� regula.... c�nd am ajuns eu, �in minte �i acuma, am urlat: Lini�te! Nu te mi�ca! Am urlat c�tre preot: B�i, au �ncremenit cu to�ii. Dumnezeu! am zis: Vino aici! Am scos un biscuit, nu i l-am dat. �l �ineam a�a �n aer �i am plecat de acolo cu c�inele. Au scris �tai �n ziar tot felul de bazaconii. M-a chemat la poli�ie, a venit �i primaru': Care-i treaba cu Dumnezeu �sta? Eu le explicam care-i treaba cu Dumnezeu. A venit episcopu'. Numai eu �tiam unde-i Dumnezeu, ei nu l-au g�sit nic�ieri. P�n� la urm� mi-au dat pace. Vorba aia, aveam de �ntre�inut o familie. Nu m-au dat afar� de la lucru. Nevasta m� ura, dar m� �i iubea, m� iubea... cum s�-�i spun... Ap�ruse �i ea �n ziar. C�nd �i puneam m�na pe cur, parc�-i puneam fierul de c�lcat. P�c�tosule, e�ti posedat, nu te apropia. A�a c� am �nceput s� pl�tesc ni�te �ig�nci, care vindeau flori la poarta cimitirului. Una d�dea �n c�r�i. Astea nu vroiau s� se fut� cu mine �nainte de a-mi ghici. Futaiu era pe gratis, dar trebuia s� pl�tesc ghicitul. Trecuse 3 luni, poate �i mai mult, Dumnezeu tot numai eu �tiam unde e. Diminea�a, c�nd mergeam la lucru, m� ab�team pe la o tarab� cu fornneti. C�nd m� vedea d�dea din coad�, eu �i ziceam: ce faci aici, Dumnezeu? �i-e foame? �l m�ng�iam pe cap, �l prindeam de coad�.... Ar�ta ca dracu'. P�n� la urm� i-am cump�rat ni�te biscui�i �i l-am dus acas�.
Stai s�-�i spun, n-o lua a�a. Ai r�bdare. Normal c� nu m-au crezut. P�n� la urm� s-au convins singuri. Nevast�-mea-i d�dea de m�ncare, copiii se jucau cu el. Era un r�sf��at, �i g�sise pro�tii. Pe bune, eram gelos pe Dumnezeu. Nu-�i mai spun de nevast�... toat� numai miere �i zah�r. Am �nceput s�-l ur�sc. C�nd treceam pe l�ng� el, �i b�gam c�te un picior. Ce pizda m�-sii, locul lui era la cimitir. Ce atitudine s� iau? S�-i fac moral� unui c�ine? Pe parcurs mi-am dat seama c� acest c�ine nu are memorie. De fapt nici un c�ine nu are memorie. �mi aduceam aminte de filmul �la cu Decabal c�nd Bastos spunea: �n nemernicia mea, ca un c�ine turbat... Ai v�zut filmu'? Mi-e din tot filmu' �la nimic nu mi-a r�mas �n minte, dec�t chestia asta. Eu mergeam noaptea la cimitir. Dumnezeu r�m�nea acas�. Normal c� m-am enervat. �ntr-o noapte n-am mai rezistat. Am �ncuiat cimitirul �i m-am dus acas�. M-am uitat pe fereastr�. Ceea ce am v�zut, o s� duc cu mine �n groap�. Las-o balt�. N-o s�-�i spun niciodat�.
Toat� �mecheria asta cu c�inele de comapanie �i alte treburi din astea, a �inut p�n� �n toamn�. Dumnezeu se �ngr�ase. Avea o blan� lucioas� �i, culmea, avea un miros... M�i, nu pot s�-�i spun a ce mirosea. Pur �i simplu n-am cuvinte. Ajung �ntr-o diminea�� acas�. Dumnezeu dormea �n buc�t�rie. Se ridic� �i a�� la f�ul meu. �ncepe s� schiaune, s� sar� la cuier, s� prind� cu din�ii. Uitasem c� am primit un pahar de plastic cu ni�te r�cituri de la un coleg. Se topise �i �mi p�tase f�u'. Scot r�citurile, c�te au mai r�mas, le linge pe toate, linge f�u' �i se culc� l�ng� cuier. N-a m�ncat nimic toat� ziua, a zis nevasta. Seara m-am dus la lucru. Nimic important. Dup� o or� apare Dumnezeu: zg�ria u�a. Eram �ntr-o pas� proast�, cuprins de am�r�ciune �i indiferen��, a�a c� �n noaptea aia nu i-am zis nici un cuv�nt c�inelui. Zilele trecau. Uitam tot mai des s� cump�r biscui�i v�rsa�i. �n cele din urm� Dumnezeu �i-a schimbat programul. Noaptea prefera s� doarm� afar�. Se �mprietenise cu groparii. �l r�sf��au: turt� dulce, cozonac, coliv�, oase de pui, oase de tot felu'. �n 5 luni se f�cuse c�t un vi�el. Odat� se culcase pe aleea de acces a cimitirului oprind convoiul mortuar. A�a c� au trebuit s� ocoleasc�. Au trecut cu sicriul peste morminte. Groparii erau �ngrijora�i. Dumnezeu avea toane, nu mai asculta ca �nainte, plus c� �ncepuse s�-�i fac� nevoile pe unde apuca. κi ascundea m�ncarea �n mormintele proasp�t acoperite. Groparii au improvizat o cu�c�, au cump�rat un lan� �i l-au legat pe Dumnezeu l�ng� baraca unde �mi f�ceam eu veacul.
Aveam un vecin care lucra la abator. L-am rugat s�-mi aduc� resturi, carne, oase, ce se nimerea. �ncet, ne-am �mprietenit din nou. Dumnezeu se f�cuse cuminte. C�nd era vreo �nmorm�ntare, veneau copiii �i se jucau cu el. Prinse gustul bomboanelor... Dar s� trec peste chestiile astea �i s�-�i povestesc cum s-a �nt�mplat. De pa�tele mor�ilor. Cimitirul era plin. Peste tot numai flori �i z�mbete. Din vorb� �n vorb�, lumea uit�. Nu �tiu ce m-a apucat... �l dezleg pe Dumnezeu s� se bucure �i el de aten�ia copiilor. Totul p�rea normal. Nu �tiu cum, dar chiar atunci l-a apucat s�-�i fac� nevoile tocmai l�ng� o cruce de marmur�, de aia fain�, a lu' doctoru' Ioiart. Iadul pe p�m�nt! Nepotu-su, �l pocne�te fix �n ochii cu o pra�tie din aia cu bile de rulemen�i. Schel�l�ind de groaz�, Dumnezeu o ia ca turbatu peste morminte. D� peste o feti��. Feti�a cade �i-�i rupe o m�n�, le�in�. Se adun� lume. G�l�gie, t�r�boi. To�i voiau s� pun� m�na pe Dumenzeu �i s�-i rup� oasele. S�-l jupoaie. Dar ia-l de unde nu-i. A disp�rut ca �i cum ai fi tras apa dup� el.
Vine salvarea �i ia feti�a. �i culmea culmilor, salvarea se r�stoarn� pe drum. Feti�a d� cu capul de-o bar� �i moare. M-au chemat iar� la poli�ie. Degeaba, n-au putut s�-mi fac� nimic. Ce vin� aveam eu? C-am dezlegat un c�ine? A doua zi dup� nenorocire, au adus feti�a �n sicriu la capel�. Lumea zicea: ce chip luminos are! E fericit�! Sigur ajunge �n rai. Pentru ea nu mai exist� probleme. A murit �n S�pt�m�n� Luminat�. Cerurile s�nt deschise. Rahaturi din astea. Eu �tiam c� n-o s� ajung� nic�ieri. O s-o m�n�nce viermii, o s� putrezeasc�. O s-o scoat� afar� �i o s-o �ngroape la comun - groapa familiei Musc�. �sta era numele de familie a feti�ei. Am citit pe cruce. Eu nu am avut curajul s� ies afar�. �i auzeam cum ziceau: porcul! ar trebui �nchis! cine a mai v�zut c�ine la cimitir?! El e singurul vinovat. Pe la 1 nu mai era nimeni �n capel�. Am descuiat u�a �i am ie�it afar�. Pustiu. Am intrat �n capel� �i m-am uitat la feti��. Nu am sim�it nimic. Nici o remu�care. Nimic. Era la fel ca ceilal�i mor�i. C�nd am ie�it, o lumini�� mic�, g�lbuie, sclipea �n �ntuneric. Era ochiul lui Dumnezeu. Venise. Era chior. La �nmorm�ntare nu s-a �nt�mplat nimic. Totul a decurs normal. Un timp Dumnezeu disp�ruse. Nu l-a mai v�zut nimeni, nici ziua, nici noaptea. To�i au crezut c-a murit. Eu �mi luasem g�ndul de la el. Era deja toamn�. M� �ntorceam cu �l mic de la �coal�, pe scurt�tur�, printre blocuri. L�ng� un contain�r, �l v�d pe Dumnezu scotocind �ntr-o pung�. Fluier. κi ridic� botul. M� prive�te cu ochiul lui galben. D� din coad�, face un pas, doi, ne privim o clip� �i se �ntoarce la punga lui. Seara, �nainte de a intra �n tur�, trec pe la Tu�u, vecinu', ca s�-mi dea ni�te resturi de la abator. Dumnezeu m� a�tepta �n poarta cimitirului. M-a urmat �n�untru f�r� nici o bucurie, f�r� zbenguieli �i f�r� s� dea din coad�. Era jig�rit �i slab. Pu�ea. I-am dat de m�ncare �i dup� mult� vreme a intrat �n barac�. Dormeam din nou �mpreun�. Acum groparii nu-i mai acoradau nici o aten�ie, �l urau �i de c�te ori �l vedeau, �l �njurau �i aruncau dup� el cu pietre. Dar de fugit n-a mai fugit. �ntr-o noapte, dup� dou� luni, pe la 9 seara, Dumnezeu a �nceput s� scheaune. Avea spum� la gur�. Nu mai puteam face nimic �i, chiar dac� puteam face ceva, nu am f�cut nimic. N-am sunat nici la veterinar �i nici nu m-am dus la farmacie s� cump�r ceva. Dumnezeu era otr�vit. Diminea�a l-am g�sit �ntins pe un morm�nt, cu iarb� �n gur�. Poate c� m�ncase de durere p�m�nt. Era �ntins pe un morm�nt vechi. Pe cruce nu se mai putea citi nimic. M-am �ntors la barac�, am luat un h�rle� �i, chiar aici, pe morm�ntul �sta vechi, aici unde vede�i �i voi, chiar acum, �l �ngrop pe Dumnezeu (astup� groapa). Am �inut mult la c�inele �sta.

spot publicitar �n gara P�ltini�

de V. Leac

Personaje:
Dostoievski
Nietzsche
Kafka
Joyce
Salinger
Noica
Ceau�escu
Doamna Bovary - o p�pu�� gonflabil�

Luxoasa sal� de a�teptare din gara P�ltini�.

D: Am r�mas f�r� bani. (c�tre Joyce) D� �i tu o sut�. �i-i dau �napoi c�nd pot.
J: N-am, m�, nu �i-am zis c� n-am? Nu �i-am zis de japonez...?
D (c�tre Ceau�escu): Dar tu? Tu cine e�ti? N-ai zis nimic toat� dup�-masa. Tu trebuie s� ai bani.
C: Pe mine m-a�teapt� copiii.
D: A, copchila�ii! Dr�gu�ii, s�racii... (c�tre Kakfa) Pe tine nici nu te mai �ntreb.
K: Doamne, c�t� ru�ine!
Ni: Na, ce faci, mai joci sau nu? De ce nu-i ceri lui Salinger? �sta are.
S: Ce sclifoseal�! Asta-mi aduce aminte de Pink Floyd. (apas� pe butonul casetofonului pe care-l �ine-n poal�: se aud Money).
J (c�tre D): �tii de ce nu-�i dau? C� ai ce ai cu iezui�ii... Zi, m�, ce-ai cu ei, ce �i-au f�cut?
D: Dac-ai fi un iezuit adev�rat, mi-ai da. Iezui�ii au dat p�ine copiilor. Tu ce-ai dat �n via�a ta? Tot timpu te pl�ngi. M� uit la tine �i mi se face mil�. ��i rozi unghiile, omule.
K: Ce caut eu aici? M� simt ca un... �mi vine s� m� bag sub mas�.
J:(c�tre K) Da bag�-te dracului o dat�. Cine te opre�te? Ce-s cu complexele astea? Ai bani? De ce nu-i dai lu Dostoievski ni�te bani?
K: M� ur�te.
Ni (c�tre K): Pe asta de unde ai mai scos-o? E�ti dus cu pluta... �i dai sau nu?
K: Bine �i dau. Nazistule!
Ni: De la tine chiar c� nu m� a�teptam.
K: Iart�-m�. Uite, �mi mu�c un deget. Po�i s� dai cu zaru, �ine.
S (c�tre K): Nu te mai scuza. Scoate degetul din gur�.
K: Nu �tiu ce am, nu m� simt bine. S�nt prea slab. Uit�-te �i tu cum st� costumul �sta pe mine...
S: Las�, m�i, c�-�i st� bine. (arat� c�tre Ceau�escu) Uit�-te la �la c�t e de mototolit. Parc� i-a murit tot neamul.
C: Pe mine m-a�teapt� copiii.
S: Ei, las�, c� la copii m� pricep �i eu. (c�tre Kafka) Apropos, taic�-tu ce mai face? �tie cu cine umbli? Sau iar i-ai spus c� e�ti la b�i?
K: P�i, s�ntem �n sta�iune, nu? Dar m-a luat �sta (arat� c�tre Dostoievski) la jocuri. Sta�iunea �nseamn� jocuri, jocuri de societate, jocuri ale oamenilor bolnavi. Rulet�! Jocuri sexuale... Telenovele.
Ni (c�tre D): Telenovele, a�a ca �n romanele tale, a�a zise, cu substrat psihologic... Perversu' drecu.
J (c�tre K): Tu mai bine �i-ai da o palm�, c� la asta te pricepi. Ce-ai m�ncat azi? Mai m�n�nci sticksuri?
N: Las�-l, m�, e �ndr�gostit. Ce te tot bagi? Tu e�ti familist, n-ai cum s� �tii.
C: Pe mine m-a�teapt� copiii.
N: Io propun s� termin�m cu barbutul �i s� d�m drumu la televizor. S�nt �tirile de la ora 5. Vede�i cum arat� gara asta? Termopane, lavabil... Vede�i c��i bani s-au investit �n gara asta...
S (c�tre N): �tirile �i reclamele v� reprezint�, pe voi rom�nii, cel mai bine. De fapt �i noi s�ntem aici tot pentru un spot publicitar.
N: Humanitas a investit la greu �n gara asta...
Ni (c�tre D): Ce faci? Mai joci? Nu f� pe mironosi�a, �tii bine c� am glumit. Apropo, �i-au mai ap�rut cronici? Ultima parc� am citi-o �n Rom�nia literar�, de unul Iano�i. C� numa �tia mai scriu despre mor�i.
K: Mie de 10 ani nu mi-a mai ap�rut nici o cronic�. (C�tre J) Pomeneai ceva de japonezi...
J: Am fost furat de japonezi �i v�ndut coreenilor, f�r� s� v�d un �iling...
S: �ilingii s�nt la fel de importan�i ca mu�tele.
C: M� scuza�i, eu plec la toalet�.
Ni: Cine e �sta, m�, ce-i cu �sta?
N (�n �oapt�): S���t. A�tepta�i pu�in. �nc� nu e momentul. Toate la timpul lor.
D (c�tre N): Ce-i cu trenul �sta de nu mai vine? C�nd film�m spotul? St�m aici ca fantomele, cu tricourile astea...
K (c�tre D): Nu uita, s�ntem �n sta�iune. Nu vreau ca tata s�-�i fac� probleme din cauza mea.
S: Are cineva vreo ascu�itoare?
K: O ascu�itoare?!
S: Da, o ascu�itoare.
J: Am eu, 3 cen�i.
S (�i d� un dolar): P�streaz� restul, mai pune �i tu c��iva �i cump�r��i ni�te ochelari ca lumea. Umbli cu �tia, lipi�i cu leucoplast, ca pensionarii.
D (c�tre S): �n numele lui Dedalus, te provoc la duel.
S (c�tre D): Ce preferi? 21 sau 66?
D: Rulet�!
Ni: M�i, ce-ave�i? S-a umflat borsecu-n voi?
N (c�tre Ni): Repet� pentru spot. Noi s�ntem dorin�a realit��ii.
Ni: Face reclam�. S�ntem figuran�i celebrii, mai ales eu, care-am jucat 10 ani, 24 de ore din 24. Facem reclam� la confec�iile realit��ii...
K: Eu nu am nici o vin�. Pantofii mei arat� minunat. Pu�in prea lucio�i �i p�l�ria...
S (c�tre K): Nu pune la suflet toate rahaturile, g�nde�te-te la ceva; de exemplu la negresele siameze (studiaz� ascu�itoarea).
Ni: Nu suport negresele, mai ales siamezele negrese.
K: Heil!
J (c�tre K): Vezi c�-�i murd�resc papucii. (C�tre N care se caut� prin buzunare) Ce cau�i?
N: Telecomanda. Nu g�sesc telecomanda.
D: Ar fi bine s� o g�se�ti, altfel pierdem �tirile.
N (scoate de la ciorap telecomanda, apas� pe buton, se aude o explozie puternic�): Victorie, fra�ilor, victorie! (pe geamurile g�rii se v�d resturi de rahat �i s�nge) am �nvins.
K (c�tre N): Teroristul! Teroristul!
D (c�tre K): �nceteaz�, spotul publicitar e gata. O reu�it�. Ne putem continua jocul lini�ti�i.
K: Tata nu trebuie s� afle nimic (c�tre D). �i explici tu, �n tine are �ncredere, tu po�i s�-l convingi c� s�nt nevinovat...
N: Eu reprezint reclama produsului rom�nesc!
J (c�tre N): Da, tu e�ti un exemplu. Un produs autohton get-beget. Bravo!
S: Domnilor, karma mea �mi spune s� m� retrag. Nu am �n�eles aproape nimic din acest spot publicitar. Poate vor �n�elege mai mult pe�tii banan�.
K (c�tre J): Nu vreau s-o iei ca pe o jignire. �i nici ca pe o ofens�, �tii bine c� �n ad�ncul sufletului meu...
J: Fuck off, zi odat�, c� m�-nebune�ti cu t�mpeniile tale. Reclama este adev�rata realitate. Noi s�ntem fantomele realit��ii.
Ni (c�tre D): A luat-o razna.
K (c�tre J): Nu vreau s� mi-o iei �n nume de r�u. Totu�i, nu vrei s�-�i fac o asigurare pe via��? (se aude sirena poli�iei)
J: Drace! S-o �tergem de-aici.

Jurnal de c�l�torie I

de V. Leac

Un jurnal de c�l�torie se aseam�n�, pe alocuri, cu o cutie neagr�; unele informa�ii s�nt f�cute publice; altele, cele mai importante, r�m�n cunoscute doar personalului de specialitate care se ocup� cu citirea, transcrierea �i depozitarea informa�iilor �n dosare cu inscrip�ia: top secret; dosarele, la r�ndul lor, s�nt duse la arhiv� �i depozitate �ntr-un dulap de metal. Dac� vre�i �ntr-adev�r s� afla�i ce s-a �nt�mplat, ar trebui s� merge�i mai �nt�i la arhive, s� g�si�i dulapul de metal, care, fie vorba �ntre noi, nici nu exist�.
America! La �nceput am crezut c� e o glum�; ce s� caut eu �i prietenul meu, T.S. Khasis �n America, tocmai la New York? S� citi�i poezii, ni s-a spus, �n cadrul proiectului The Missing Art of Venus, ini�iat de Institutul Cultural Rom�n din New York. Nu singuri, fire�te, ci al�turi de Eugen Suman, R�zvan �upa, Nora Iuga, Elena Vl�d�reanu, Dan Sociu, Constantin Vic�, Saviana St�nescu, Nina Casian. Eu nu merg, a zis Khasis, �i mare dreptate a avut, �n final i s-a refuzat viza. Ar fi fost aventura vie�ii noastre, dac� func�ionara firav� cu bluzi�� roz, care i-a c�zut cu tronc din prima lui Khasis, nu i-ar fi �nm�nat scrisoarea de refuz, unde era notat: "pasibil de imigrare; schimba�i-v� statul social". Acum, la c�teva zile de la �nt�mplare, s�nt �n Bucure�ti, stau pe geamatan, fumez, s�nt preg�tit, cum se zice, pentru marea c�l�torie, numai c� f�r� Khasis m� simt ca un ambalaj de staniol ag��at de un gard viu.

1 mai, diminea�a, aeroportul Henri Coand�. Ne-am �nt�lnit cu to�ii �n fa�a aeroportului plini de entuziasm �i curiozitate, de fapt, to�i rom�nii din aerogar� erau foarte veseli, z�mbeau, fumau, b�teau pasul pe loc. Peste o or� nu mai fuma nimeni. Eram to�i �n avion, eu �i doamna Nora Iuga, pentru prima oar�. Bucure�ti - New York via Roma. Ce am sim�it la decolare? Greu de descris din perspectiva unui altofob. �i totu�i m-am �ntins peste Elena Vl�d�reanu �i Nora Iuga, care st�tea l�ng� geam, �i am tras cu ochiul la pesisaj - brrrrrrrrr.... �n c�teva momente te obi�nuie�ti, mi-am zis. Am avut dreptate. Observ c� to�i pasageri s�nt foarte cumini�i, parc� ne aflam la gr�di; numai c� noi nu a�teptam educatoarea ci stewardesa, s� ne aduc� micul dejun. A� m�nca o omlet�, a spus doamna Nora Iuga. Peste zece minute, fiecare pasager a primit o t�vi�� cu micul dejun. Omlet� �i mur�turi calde. Nu se poate, a exclamat doamna Nora Iuga, semnele astea m� dau gata. Cred c� singurul loc din lume unde se pot m�nca mur�turi calde este �n avion. Totul s-a petrecut �n lini�te. A, era s� uit - avionul e mult mai inconfortabil dec�t autocarul; �i �nc� ceva: c�rucioarele de transportat m�ncare ar�tau jalnic. Peste dou� ore, sim�eam cum trenul de aterizare al avionului atingea pista aeroportului din Roma, �n aplauzele pasagerilor. Am vrut s� aplaud �i eu, dar m-am oprit; aproape c� nu m� mai pot controla. Alt aeroport, acelea�i formalit��i. Aici, �n aeroportul din Roma, am v�zut cea mai tatuat� tip� din via�a mea. Era blond� �i obosit�, aproape distrus�. �n vitrina unui magazin duty-free, st�tea o vac� de gips �n m�rime natural�, �n chip de reclam� la alte vaci mai mici divers colorate, ce erau a�ezaze pe o platform� lipit� pe spatele vacii mai sus pomenite. Pe sc�rile rulante, am discutat cu doamna Nora Iuga despre diver�i autori, pe urm� �ntr-o camer� special amenajat�, am fumat o �igar�.
C26 - calea de �mbarcare spre aeronava companiei Delta. De data aceasta am loc l�ng� R�zvan �upa. Constantin Vic� este �n spatele nostru, ne protejeaz�. Privesc pe geam, am senza�ia c� stau lipit de o u�� pe care, din clip� �n clip�, o m�n� nev�zut� e gata s� o deschid�. 9758 - altitudine; 830 de kilometri la or�. Privesc o parte din aripa avionului. R�zvan e c�t se poate de relaxat. Z�mbe�te. �n copil�rie st�team cu capul dat pe spate ore �n �ir urm�rind avioanele �i �ntreb�ndu-m�: ce-or fi f�c�nd oamenii acolo �n avion? Acum am aflat: ascult� muzic� la c�ti, se uit� la televizor, beau �i m�n�nc� tot ce li se d�, stau la coad� la toalet�. �n general, oamenii s�nt foarte cumin�i �n avion.
�n partea dreapt�, l�ng� geam, la nivelul spaarului scaunului, unde se �mbin� materialul plastic din interiorul avionului, este ie�it un fir - �mi vine s� trag de el. Abia m� ab�in. Firul �sta m-a obsedat pe tot parcursul zborului; observ �i alte mici imperfec�iuni, chiar lipsa unei buc��i mici de plastic. Privesc pe geam: e ca �i cum a� naviga pe Google Map (Hart?). Pasagerul din spatele meu (de l�ng� Constantin Vic�) a cerut Campari; din p�cate �n avionul �sta nu se g�se�te Campari.
Cred c� s�ntem deasupra Spaniei; se v�d mari suprafe�e agricole. Irlanda arat� �i ea grozav. Un uria� puzzle cu nuan�e de verde. La un moment dat observ un nor gros de fum: arde ceva �n Irlanda, �mi zic. L-am trezit pe R�zvan: uit�-te �i tu, vezi norul �la gros de fum? Da, zice, arde. Chiar c� arde ceva. Peste Atlantic am adormit �i eu. La aterizare s-a aplaudat din nou.
New York, am sosit!

Astea s�nt ultimele cuvinte care au putut fi descifrate de pe banda cutiei negre, �nainte de a fi confiscat� de c�tre omul p�ianjen.
Dac� vre�i s� �ti�i cum arat� New Yorkul, uita�i-v� la filme/desene animate, cump�ra�i-v� un ghid turistic, un dvd, etc, etc, etc.

8 mai, ora 17.00
Delta on air, 134. Locul 34 A, l�ng� geam. �n st�nga mea este R�zvan. Am observat c� aeronva cu care ne �ntoarcem acas� arat� mult mai bine dec�t cea cu care am zburat spre America; nici un plastic lips�, nici un fir care s� m� tenteze. �n sf�r�it, am pornit... �n mar�arier, ce-i drept, dar asta conteaz� prea pu�in. Un negru sl�bu� ne direjeaz�. Sper c� �ntr-o direc�ie bun�. Dup� mai bine de jum�tate de or� de rulat pe pist�, decol�m. Am avut senza�ia c� ne-am r�t�cit �n c�utarea unei piste libere. Se pare c� vom zbura nou� ore. New York - Bucure�ti. Aceea�i rutin�. Vre�i s� �ti�i ceva? M� ustur� �ngrozitor ochii �i m� dor urechile. Adorm. S�nt trezit de vocea �nso�itorului de zbor care anun�� turbulen�e. Ni se aduce suc. Despre New York se spune c� este ora�ul care nu doarme niciodat�. Asta m� duce cu g�ndul la o povestire a unui autor celebru, mai exact, Copii pe drumul de �ar�, care se termin� cam a�a:
"[...] acolo departe este ora�ul, despre care �n satul nostru se spune:

Jurnal de c�l�torie II

de V. Leac

Trebuie s� v� spun c� m� dau �n v�nt dup� jurnalele de c�l�torie ale scriitorilor. De obicei, ei scriu ce v�d, poate chiar mai mult; ei zugr�vesc cl�dirile, le �nal�� cu vreo doi - trei metri �i alte alea. P�n� acum nu am citit un jurnal �n care un scriitor poveste�te ceea ce nu vede; bine, ve�i spune dumneavoastr�: "�sta-i roman!" Poate c� este roman, dar eu nu cred, chiar de-ar fi adev�rat. Marii scriitori poate c� nu-�i permit asemenea gafe. Eu suf�r de impertien�� exagerat�, la care se mai adaug� o treime de �njur�turi pe care le primesc chiar �n clipa asta. Mi se rupe. Ce-mi pas� mie? at�t timp c�t firma pl�te�te aceast� c�l�torie �n capitala de aur. Ar trebui s� fiu nebun. Trei zile �n Praga, moca. Autocarul este ultimul r�cnet. Iubita m� serve�te cu sandwich-uri calde. Oh! trebuie c� m� apropii de capital�. Nu-i aur, e vama. �n vam�, doi domni �n uniform�, extrem de politico�i �i bine crescu�i ne-au invitat jos din autocar, ne-au servit cu �ig�ri, ne-au dat c�te-o buc��ic� de ciocolat� �i ne-au urat drum bun.
- Dar p�n�-n vam� n-ai v�zut nimic?
- Am v�zut ni�te copaci cu frunza galben�, mi s-a f�cut grea��; am tras perdeaua. Am �nceput s� aud o groaz� de voci, mai ales a prietenei mele care mi-a distrus nervii �nc� dinainte de a se a�eaza l�ng� mine, �n autocar. Cea mai perfecta c�l�torie este de unul singur. �n rest, nervi �i m�ini umede. �n Ungaria, oriunde te uitai, doar linia orizontului �i din c�nd �n c�nd c�te un sinuciga�. Nici m�car nu m-a impresionat. N-am v�zut nici un hummer, nici o limuzin�, nici o femeie goal�, nici un c�ine; nici m�car o vac� pe marginea drumului. �n schimb, lanuri verzi de gr�u �nalte mai ceva ca �n B�lcescu. Ar fi fost mai bine dac� eram �nso�it �n aceast� c�l�torie de o pisicu��. S�nt �nc� �n vam�, �ntre v�mi vreau s� spun. �n sf�r�it �oferul a dat drumul la televizor, genericul pare mi�to. Filmu-i o porc�rie. Citesc Jurnalul lui Cristofor Columb. Renun� pentru c� nu se poate citi. Drumul este �ngust �i plin de gropi, asta-i Ungaria. Nu pot s�-mi explic de ce drumurile Ungariei s�nt at�t de �nguste. M� joc pe mobil Snake II. Uite c� s-a f�cut noapte. S-a terminat cu sc�rboasele de priveli�ti civilizate. �i al doilea film, tot o porc�rie, �tia au filme numai cu liceeni. Acum un an am c�l�torit din Beclean p�n� tocmai la Oradea, cu autocarul: duceau oameni �n Spania, la c�p�uni, �oferul a pus numai filme de ac�iune (St�p�nul inelelor, Eroul cu Jet Lee). �i noi c�l�torii eram oameni de ac�iune. P�n� la urm� am adormit: se f�cea c� s�nt �ntr-un avion; tot noapte era �i �n vis, priveam prin hublou. Jos o mul�ime de lumini�e, ora�ul ar�ta ca Zion din Matrix: "Asta trebuie s� fie Budapesta", a spus un japonez din dreapta �i m-am trezit.
- Preg�ti�i pa�apoartele.
S�ntem la grani�a cu Austria. "La pagina cu poza, v� rog!" Trebuie s� mergem la baraca aia mare din aluminiu, to�i �n �ir indian, ordona�i, ca occidentalii, nu v� face�i probleme...
Nu m-a impresionat nimic, nici m�car uniforma impecabil� a doamnei de la gheret�. Este 01:10 a.m. Am v�zut prin �ntuneric energia eolian�. �n Austria este �ntuneric, dar nu este bezn�. �ntr-o parcare la toalet� am observat c� fain�a este pus� perfect. Ie�irea din toalet� se face printr-un magazin, unde se poate �i m�nca (ie�i din toalet� �i m�n�nci, intrii �n toalet� �i ascul�i muzic� simfonic�). �n st�nga era un restaurant banal. S-a m�ncat foarte mult, aproape toat� noaptea, de tr�nc�nit nu mai vorbesc. 02:04 am, ora autocarului. Pe geamul autocarului era o musc�. Oricum, nu prea aveai ce vedea; a�a c� am omor�t-o �i m-am culcat. La cehi, o v�me�i�� de vreo cinzeci de ani a intrat �n autocar s� ne spele pe picioare. Nu-mi venea s� cred. La picioarele vecinului a insitat destul de mult. La mine, na�pa, numai un pic. Ne-a spus ceva �n ruse�te; am �n�eles to�i �i to�i am z�mbit. Ce-am observat �n primul ora� ceh, au fost termopanele. Toate blocurile aveau termopane. Toate autoturismele aveau geamuri fumurii, unele se mi�cau dubios. Era ora 04:20, ora autocarului. Drumurile �n Cehia s�nt cu multe pante micu�e, ceea ce-�i d� senza�ia c� e�ti �ntr-un film de desene animate. S�nt �i por�iuni cu bezn�.
�ntr-o parcare am auzit cum a c�zut clan�a de la toaleta femeilor. Au �nceput s� strige, cre�nd agita�ie (de faian��, nici vorb�; pere�i fal�i, prin care se auzeau anumite zgomote). Un timp am mo��it �ncerc�nd s� refac traseul lui �veik. Dac� ajung la Praga, o s� trec �i eu pe la Potirul. M-am trezit �n alt� parcare. Ora 8:31 a.m., ora autocarului. Nici acum nu s�nt impresionat de ceea ce v�d. Ni�te dubi�e cu numere de Maramure� �i c��iva oameni care fumeaz� Snagov.
9:13 a.m., periferia Prag�i �nv�luit� �n cea�� este imposibil de perceput. Dac� ave�i pu�in� imagina�ie pute�i vedea �i singuri ora�ul de aur. Dac� a fost cineva dintre dumneavoastr� la Viena, ei bine, Praga nu este cu mult mai prejos. Eu unul n-am fost la Viena, dar �mi dau seama c� trebuie s� fie mai frumoas� dec�t Praga. �mi este greu �i a� deveni plictisitor s� v� povestesc tot ce-am v�zut. Pentru asta exist� dvd-uri cu Praga �i o carte Numai Praga, scris� de un expert neam�, ca s� vezi - hu. M-am r�t�cit �n jurul 12:40 p.m.; panica panicilor... c�nd, �n spatele meu, aud o voce: "Ce faci, Daniel? Te-ai r�t�cit?" "Da, m-am r�t�cit, dar pe mine nu m� cheam� Daniel". "Credeam c�-i Daniel..." O, �ngeri! O, cerule! �i arhangeli! Nu m� l�sa�i s� cad �n pr�pastia p�catului. O tip�, 1:88 m, brunet�, cu ni�te craci, mam� doamne, turist� din grupul nostru, m-a salvat. L�ng� vechea prim�rie a Prag�i, am v�zut cel mai ciudat cap de om din via�a mea. Cred c� era un danez, un turist danez, purta ochelari destul de gro�i. Doamne, avea �i m�nu�ele scurte, �ntr-una avea un aparat foto, dar nu l-am v�zut f�c�nd poze. Trebuie s� recunosc c� cehii fac cea mai bun� bere. Trotuarele s�nt t�iate ca la noi, chestii de infrastructur�. Am putut s� observ c� micile granule de asfalt, c�nd silueta mea, �mpotriva voin�ei mele, s-a aplecat s� le studieze, �n unele momente sclipeau ca diamantele. Am ajuns la hotel cu autocarul, b�nuiesc. Am ascultat c�teva �njur�turi �i am adormit. Diminea�a m� str�ngea cumplit casca. �elul meu suprem erau trei obiective: Cafe Kafka, barul Marchizul de Sade �i procurarea de absint. Celelalte obiective tursitice m-au cople�it �i m-au l�sat mut. Mortarul care s-a folosit la construirea podului Carol a fost f�cut din nisip, vin �i ou�. C�t� risip�! �mi imaginez c� mi-ar fi pl�cut s� lucrez la acest pod. Podul rezist� �i azi, deci...
Am �nceput cu bere. Seara, c�nd am ajuns la Potirul am trecut pe �libovi��. Mi-am pierdut o bucat� de m�sea �n �mprejur�ri necunoscute. Diminea�a, la un control atent cu limba prin gur� am descoperit o pietricic�. Pot spune c� mi-am atins �elul meu de turist modest. Praga este �ntr-adev�r un ora� grandios. V� rog frumos, merge�i �i vede�i Praga de aur. �n jurul orei 9 �i ceva am vomitat de dou� ori �i am oftat: totu-i egal cu zero. Am b�ut mult ceai �i am prins noi puteri. Ultima zi. Trebuie s� fiu tare. Iubita mi-a f�cut c�teva observa�ii, dar le-am ignorat cu indulgen��. Am fost caza�i la hotelul Janousek. Pute�i s�-l c�uta�i pe Google. M� g�ndesc: ce frumos ar fi s� am bani, s� merg unde vor mu�chii mei. Din Praga, ne-am deplasat �n ora�ul Kutna Hora, la aproximativ 80 de kilometrii de hotel. Aici e ora�ul oaselor. Vreau s� spun c� e unul dintre cele mai mari osuare din Europa. Pe drum, prietena mi-a c�ntat "Un' te duci tu, mielule?". "La Kutna Hora, drag�". �oferul a pus Phoenix, eu am desf�cut o bere �i am primit �n ceaf� c�teva priviri. Fix �n pix m� doare de voi, sclifosi�i maniera�i, am mai omor�t o musc�, de�i era ziu� �i vedea ca lumea. Am strivit-o cu perdeaua.
Un ora� mi�to �n care mi-ar pl�cea s� locuiesc. Dac� ave�i drum pe aici, merit� s� v� opri�i, m�car pentru biserica Sf�nta Barbara. Mori �n aer dac� o vezi. �n ora�ul �sta am m�ncat dou� triunghiuri de br�nz� topit� �i am b�ut o bere pe ascuns. Prietena mea m� respect� din nou. Tipa care m-a salvat la Praga, atunci, c�nd m-am r�t�cit, s-a r�t�cit ea, de data asta. Erau �nebuni�i cu to�ii. Cum po�i s� te r�t�ce�ti �ntr-un ora� a�a mic?! Uite, c� se poate, a zis o b�bu��. A fost prima dat� c�nd am auzit-o vorbind. La osuar, pute�i vedea o tanti de vreo �aizeci de ani care vinde cranii �i strig�: "Noa fotografii. No, no". 350 Kr un craniu frumos �i alb din 1300 �i ceva, pentru petrecerea timpului liber. O gr�mad�, dac� stai s� te g�nde�ti. Aveau aici candelabre din oase de om, ghirlande din cranii de om, �i aveau chiar �i o stem� cu un craniu �i cu o pas�re din oase de om, care cioc�nea �n ochiul craniului. �n orice caz, ceva de genul �sta. La 16:10 am plecat spre cas�. Cred c� m� voi desp�r�i de iubit�, nu mi-a dat s� m�n�nc cu toate c� avea de m�ncare. P�n� la urm�, din m�ndrie, am refuzat m�ncarea ei �i am m�ncat vreo cinci mere. S�nt deprimat ca dracu. Constat c� nu mi-a pl�cut excursia �i, a�a, de plictiseal�, am desf�cut �n �oapt� dopul unei sticle. Zmeura mea neagr� m� tapeaz� de ultimele dou� coroane, dou� am�r�te de coroane s-au a�ezat frumos �n palma ei �i au disp�rut �n Peco. Normal, �i-a cump�rat o ciocolatica. Aproape de grani�a cu Rom�nia am mai omor�t o musc�. Era 05:40, ora autocarului...